25,546 matches
-
1941 al revistei "Astounding Science Fiction". Deși termenul „robot” a fost inventat de scriitorul ceh Karel Čapek în "R.U.R." (1920), în „Mincinosul” este folosit pentru prima dată termenul „robotică”, conform Dicționarului Oxford al limbii engleze. Și în această povestire accentul este pus pe Cele trei legi ale roboticii, dar raportate la telepatie. Datorită unei defecțiuni de fabricație, robotul RB-34 posedă capacități telepatice. Deși acesta poate spune ce gândesc alți oameni, minte intenționat atunci când e nevoie să evite rănirea sentimentelor
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
oamenilor, sau când dorește să îi facă fericiți pe oameni. Când este ajutat să conștientizeze că minciunea rănește, oricum, el intră într-un conflict logic nerezolvabil și devine catatonic. Apărută în numărul din martie 1947 al revistei "Astounding Science Fiction", povestirea prezintă unul din puținele elemente ale culegerii de povestiri folosite în filmul "Eu, robotul". La o bază de cercetări militare, cercetătorul Gerald Black își pierde cumpătul și strigă la robotul NS-2 (Nestor) să dispară. Acesta se supune ordinului, ascunzându-se
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
oameni. Când este ajutat să conștientizeze că minciunea rănește, oricum, el intră într-un conflict logic nerezolvabil și devine catatonic. Apărută în numărul din martie 1947 al revistei "Astounding Science Fiction", povestirea prezintă unul din puținele elemente ale culegerii de povestiri folosite în filmul "Eu, robotul". La o bază de cercetări militare, cercetătorul Gerald Black își pierde cumpătul și strigă la robotul NS-2 (Nestor) să dispară. Acesta se supune ordinului, ascunzându-se într-o încăpere cu alți 62 de roboți identici
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
dacă pericolul în care se află nu este produs de ei. După câteva încercări, cei doi reușesc să îl demaște pe intrus. Când a fost publicată în numărul din august 1945 al revistei "Astounding Science Fiction", editorul a modificat titlul povestirii în „Paradoxical Escap”, Asimov revenind la titlul original odată cu includerea povestirii în antologie. În timpul cercetărilor efectuate pentru crearea unui motor superluminic care să permită supraviețuirea oamenilor în urma saltului, un computer se autodistruge. Powell și Donovan pornesc împreună la bordul unei
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
După câteva încercări, cei doi reușesc să îl demaște pe intrus. Când a fost publicată în numărul din august 1945 al revistei "Astounding Science Fiction", editorul a modificat titlul povestirii în „Paradoxical Escap”, Asimov revenind la titlul original odată cu includerea povestirii în antologie. În timpul cercetărilor efectuate pentru crearea unui motor superluminic care să permită supraviețuirea oamenilor în urma saltului, un computer se autodistruge. Powell și Donovan pornesc împreună la bordul unei nave conduse de un creier pozitronic. Se descoperă astfel că, în timpul
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
Donovan pornesc împreună la bordul unei nave conduse de un creier pozitronic. Se descoperă astfel că, în timpul saltului, echipajul navei își încetează existența pentru o scrută perioadă de timp, lucru care, din perspectiva roboților, reprezintă o încălcare a Primei Legi. Povestirea a fost publicată pentru prima dată în numărul din septembrie 1946 al revistei "Astounding Science Fiction". Stephen Byerley este un avocat de succes, adversar al pedepsei cu moartea, care candidează la primăria orașului New York, dar contracandidatul săi, Francis Quinn, pretinde
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
caracterizat "Eu, robotul" ca „un incitant thriller științific care poate fi considerat plăcut de către cei ai căror nervi nu au fost deja tociți de perspectiva erei atomice.” În recenzia făcută ediției celor de la Gnome, P. Schuyler Miller recomandă culegerea de povestiri „pentru situațiile alambicate, pentru umor, pentru personajele calde și, mai ales, pentru scriitura bună.” Faptul că alte părți dețineau drepturile de ecranizare ale povestirilor lui Asimov a constituit un impediment important în realizarea unui film după culegerea sa de povestiri
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
perspectiva erei atomice.” În recenzia făcută ediției celor de la Gnome, P. Schuyler Miller recomandă culegerea de povestiri „pentru situațiile alambicate, pentru umor, pentru personajele calde și, mai ales, pentru scriitura bună.” Faptul că alte părți dețineau drepturile de ecranizare ale povestirilor lui Asimov a constituit un impediment important în realizarea unui film după culegerea sa de povestiri. Cu toate acestea, pe 16 iulie 2004, Twentieth Century Fox a lansat filmul "Eu, robotul", cu Will Smith în rolul principal. Acțiunea sa include
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
povestiri „pentru situațiile alambicate, pentru umor, pentru personajele calde și, mai ales, pentru scriitura bună.” Faptul că alte părți dețineau drepturile de ecranizare ale povestirilor lui Asimov a constituit un impediment important în realizarea unui film după culegerea sa de povestiri. Cu toate acestea, pe 16 iulie 2004, Twentieth Century Fox a lansat filmul "Eu, robotul", cu Will Smith în rolul principal. Acțiunea sa include elemente din „S-a pierdut un robot”, unele dintre numele personajelor lui Asimov și "Cele trei
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
capteze spiritul originalului. Asimov este citat că ar fi spus că acest scenariu va duce la „primul film science fiction cu adevărat adult, complex, care să merite, din câte s-au făcut vreodată”. Scenariul lui Ellison creionează un cadru în jurul povestirilor lui Asimov, în care reporterul Robert Bratenahl caută informații despre fostul iubit al Susanei Calvin, Stephen Byerly. Povestirile asimoviene sunt prezentate sub formă de flashback, Calvin apărând în povestiri din care nu făcuse parte inițial și dispărând din altele în
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
science fiction cu adevărat adult, complex, care să merite, din câte s-au făcut vreodată”. Scenariul lui Ellison creionează un cadru în jurul povestirilor lui Asimov, în care reporterul Robert Bratenahl caută informații despre fostul iubit al Susanei Calvin, Stephen Byerly. Povestirile asimoviene sunt prezentate sub formă de flashback, Calvin apărând în povestiri din care nu făcuse parte inițial și dispărând din altele în care participase. În realizarea scenariului sub forma unei serii de flashback-uri orientate mai mult spre evoluția personajului
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
s-au făcut vreodată”. Scenariul lui Ellison creionează un cadru în jurul povestirilor lui Asimov, în care reporterul Robert Bratenahl caută informații despre fostul iubit al Susanei Calvin, Stephen Byerly. Povestirile asimoviene sunt prezentate sub formă de flashback, Calvin apărând în povestiri din care nu făcuse parte inițial și dispărând din altele în care participase. În realizarea scenariului sub forma unei serii de flashback-uri orientate mai mult spre evoluția personajului decât pe acțiune, Ellison a folosit ca model filmul "Cetățeanul Kane
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
în special în ceea ce privește respectul pentru science fiction și tehnologie. Un exemplu în acest sens în constituie industria tehnologiei. Numele producătorului de modemuri U.S. Robotics a fost inspirat de numele „Roboți americani” („United States Robots and Mechanical Men”, în original) din povestirile asimoviene. Multe lucrări din domeniul science fiction au omagiat culegerea de povestiri a lui Asimov. Comedia animată science fiction "Futurama" face unele referiri la "Eu, robotul": Un episod al , „I, Mudd”, descrie o planetă de androizi care au nevoie de
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
acest sens în constituie industria tehnologiei. Numele producătorului de modemuri U.S. Robotics a fost inspirat de numele „Roboți americani” („United States Robots and Mechanical Men”, în original) din povestirile asimoviene. Multe lucrări din domeniul science fiction au omagiat culegerea de povestiri a lui Asimov. Comedia animată science fiction "Futurama" face unele referiri la "Eu, robotul": Un episod al , „I, Mudd”, descrie o planetă de androizi care au nevoie de oameni, o referire directă la „Eu, robotul”. O altă referire apare în
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
creier pozitronic, concept inventat de Asimov. Același tip ce creier apare și în alte spectacole de telviziune, cum sunt "Doctor Who", "Once Upon a Time... Space", "Perry Rhodan", "The Number of the Beast", etc. Autorul Cory Doctorow a scris o povestire intitulată „I, Robot” în semn de omagiu pentru Asimov, dar și „I row-boat”, ambele incluse în culegerea sa de povestiri "Overclocked: Stories of the Future Present". El a declarat că „dacă voi mai reveni asupra temei, va fi cu o
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
Who", "Once Upon a Time... Space", "Perry Rhodan", "The Number of the Beast", etc. Autorul Cory Doctorow a scris o povestire intitulată „I, Robot” în semn de omagiu pentru Asimov, dar și „I row-boat”, ambele incluse în culegerea sa de povestiri "Overclocked: Stories of the Future Present". El a declarat că „dacă voi mai reveni asupra temei, va fi cu o povestire despre ascensiunea sandviciurilor cu brânză, intitulată «I, Rarebit.»” Alte referințe culturale la carte sunt mai puțin legate de science
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
intitulată „I, Robot” în semn de omagiu pentru Asimov, dar și „I row-boat”, ambele incluse în culegerea sa de povestiri "Overclocked: Stories of the Future Present". El a declarat că „dacă voi mai reveni asupra temei, va fi cu o povestire despre ascensiunea sandviciurilor cu brânză, intitulată «I, Rarebit.»” Alte referințe culturale la carte sunt mai puțin legate de science fiction și tehnologie. Albumul din 1977 al celor de la The Alan Parsons Project, "I Robot", a fost inspirat de carte. Ideea
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
sunt mai puțin legate de science fiction și tehnologie. Albumul din 1977 al celor de la The Alan Parsons Project, "I Robot", a fost inspirat de carte. Ideea inițială a albumului a fost de a urma temele și conceptele prezentate în povestirile antologate, dar The Alan Parsons Project nu a reușit să obțină drepturile, în ciuda entuziasmului lui Asimov, deoarece acesta deja dăduse drepturile altcuiva. Prin urmare, ideea albumului a fost ușor modificată, păstrându-se titlul (fără virgulă, pentru a evita problemele generate
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
pe oameni în clienții lor, lucru de care aceștia sunt salvați de către legile galactice, care recunosc rolul lor "elitist" în ceea ce privește delfinii, cimpanzeii și zborul cu viteze superluminice. În afara romanelor care fac parte din această serie, Brin a mai scris două povestiri, "Temptation" și "Aficionado", ambele disponibile gratuit pe site-ul autorului. "Temptation" a apărut în antologia lui Robert Silverberg "Far Horizons: All New Tales from the Greatest Worlds of Science Fiction" și descrie evenimente care le succed pe cele din "Infinity
David Brin () [Corola-website/Science/324263_a_325592]
-
universul descris în romane. Deși Brin nu a scris acest supliment, a contribuit la el cu informații. În contrast cu saga Elitelor - în care omenirea reprezintă una dintre speciile minore ale unui univers cu mii de rase mai avansate - Brin a scris povestirea "The Crystal Spheres" (disponibilă în culegerea de povestiri "The River of Time"), în care oamenii încep căutarea speciilor extraterestre și află că speciile inteligente lipsesc aproape cu desăvârșire în univers. Brin a scris scenariul jocului video "Ecco the Dolphin: Defender
David Brin () [Corola-website/Science/324263_a_325592]
-
scris acest supliment, a contribuit la el cu informații. În contrast cu saga Elitelor - în care omenirea reprezintă una dintre speciile minore ale unui univers cu mii de rase mai avansate - Brin a scris povestirea "The Crystal Spheres" (disponibilă în culegerea de povestiri "The River of Time"), în care oamenii încep căutarea speciilor extraterestre și află că speciile inteligente lipsesc aproape cu desăvârșire în univers. Brin a scris scenariul jocului video "Ecco the Dolphin: Defender of the Future". Brin a scris o serie
David Brin () [Corola-website/Science/324263_a_325592]
-
ani, un elev de clasa a III-a primară la scoala Baretti din Torino. Acesta regăsește, în 1885, pe când era la liceu, caietul sau de școlar, și îl rescrie comentându-l. Alte povești sunt țesute în jurul acțiunii centrale, mai ales « povestirile lunare » relatate elevilor de învățător și care aduc în scenă copii eroi din perioada Războiului pentru Independență. Aceste povestiri permit de asemenea prezentarea diferitelor regiuni ale Italiei reunificate. Edmondo De Amicis a mărturisit în 1878 viitorilor săi editori Emilio și
Cuore (roman) () [Corola-website/Science/324276_a_325605]
-
era la liceu, caietul sau de școlar, și îl rescrie comentându-l. Alte povești sunt țesute în jurul acțiunii centrale, mai ales « povestirile lunare » relatate elevilor de învățător și care aduc în scenă copii eroi din perioada Războiului pentru Independență. Aceste povestiri permit de asemenea prezentarea diferitelor regiuni ale Italiei reunificate. Edmondo De Amicis a mărturisit în 1878 viitorilor săi editori Emilio și Giuseppe Treves intenția să de a scrie un roman despre copilărie și prietenie, care ar pune în valoare rolul
Cuore (roman) () [Corola-website/Science/324276_a_325605]
-
copilărie și prietenie, care ar pune în valoare rolul școlii. Alegerea anului școlar 1881-1882 i-a permis să evoce crearea recentă a Italiei, citând de exemplu moartea lui Garibaldi la 2 iunie 1882. Diferitele războaie pentru independență sunt evocate în « povestirile lunare ». Legea Casați din 1859, adoptată de Regatul Sardiniei și extinsă ulterior în întreaga Italie, completată de Legea Coppino din 15 iulie 1877, instaură obligativitatea și gratuitatea școlarizării primare a copiilor de ambele sexe. "Cuore" se apropie de alte opere
Cuore (roman) () [Corola-website/Science/324276_a_325605]
-
(titlu original "Space on My Hands") este o colecție de povestiri science-fiction scrise de Fredric Brown. Cartea a fost prima oară publicată în 1951 de "Shasta Publishers" într-un tiraj de 5000 de exemplare. Povestirea "Ceva verde" a apărut prima oară în această colecție. Celelalte povestiri au apărut inițial în revistele
Atingerea spațiului () [Corola-website/Science/324272_a_325601]