23,741 matches
-
(în maghiară "Csomád-Bálványos") este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna. Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Covasna (la limita de graniță cu județul Harghita), pe
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: șapte mamifere din speciile: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi mari ("Myotis
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
ajungă pe piețele din Israel, Grecia și Slovenia. Single-ul ”Cambio dolor” de pe acest disc a fost ales ca melodie de generic a următoarei telenovele în care a jucat artista, "Muñeca Brava" (1998-1999) (în română cunoscută sub numele de "Înger Sălbatic"). Pentru performanțele sale, Natalia a fost nominalizată de două ori, în 1998 și 1999, la premiul Martin Fierro (echivalentul Premiilor Emmy în Argentina) că cea mai bună actriță într-un rol principal. În ianuarie 2000, Natalia Oreiro a fost desemnată
Natalia Oreiro () [Corola-website/Science/331128_a_332457]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Moldovei, pe teritoriul județului Vrancea. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Vrancea (aproape de limita de graniță cu județul Buzău), pe
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
carpatic al Orientalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: nouă mamifere cu specii de urs carpatin ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), capră neagră ("Capreolus capreolus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
roșie a IUCN; astfel: nouă mamifere cu specii de urs carpatin ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), capră neagră ("Capreolus capreolus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa") și pisică sălbatică ("Felis silvestris"); doi amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și croitorul alpin ("Rosalia alpina") și fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria". În vecinătatea sitului se află câteva obictive de interes turistic, astfel: Reportaj
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
lacului este, de asemenea, de multe ori de culoare roșie sau roz, produsă de microorganismele care trăiesc acolo. Temperatura ridicată (până la 60° C) și conținutul ridicat și foarte variabil de sare a lacului nu permit un trai normal al animalelor sălbatice. Cu toate acestea, este un habitat important pentru păsările flamingo și este casa unor alge endemice, nevertebrate iar în jurul marginilor trăiesc chiar pești care pot supraviețui în salinitatea apei de la marginea lacului. Chiar mai uimitor decât capacitatea păsării flamingo de
Lacul Natron () [Corola-website/Science/331137_a_332466]
-
perene, precum brumărele cu dinți scurți, Echinops, iar pe locuri stâncoase cresc Teucrium comun,Chiliadenus iphionoides, și Pelinul de deșert (Artemisia herba alba). Se mai găsesc geofite, ca de pildă ceapa de mare (Drimia maritima) și Asphodelus ramosus. Între cerealele sălbatice din regiune se pot menționa ovăzul comun,Cirthopsis delileana (un fel de orz sălbatic),Bromus fasciculatus, Hordeum spontaneum (Orzul de Tabor), Stipa capensis și grâul sălbatic. Ici și colo se zăresc copaci singuratici ca butum sau fisticul atlantic (Pistacia atlantis
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
Chiliadenus iphionoides, și Pelinul de deșert (Artemisia herba alba). Se mai găsesc geofite, ca de pildă ceapa de mare (Drimia maritima) și Asphodelus ramosus. Între cerealele sălbatice din regiune se pot menționa ovăzul comun,Cirthopsis delileana (un fel de orz sălbatic),Bromus fasciculatus, Hordeum spontaneum (Orzul de Tabor), Stipa capensis și grâul sălbatic. Ici și colo se zăresc copaci singuratici ca butum sau fisticul atlantic (Pistacia atlantis) sau roșcovul comun Versanții de cretă cu fața spre răsărit, care descind spre șesul
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
geofite, ca de pildă ceapa de mare (Drimia maritima) și Asphodelus ramosus. Între cerealele sălbatice din regiune se pot menționa ovăzul comun,Cirthopsis delileana (un fel de orz sălbatic),Bromus fasciculatus, Hordeum spontaneum (Orzul de Tabor), Stipa capensis și grâul sălbatic. Ici și colo se zăresc copaci singuratici ca butum sau fisticul atlantic (Pistacia atlantis) sau roșcovul comun Versanții de cretă cu fața spre răsărit, care descind spre șesul depresiunii și albiile care îi străbat Cantitatea de precipitații de 150-200 mm
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
1: Enter Scared'), în jurul acesteia ei redactând scenariul. Actorii și figuranții pot fi îmbrăcați de către jucători, iar pe platoul de filmare pot fi schimbate condițiile climaterice. Aceste lucruri implică costuri mai mari. Platourile de filmare variază de la urban, la vestul sălbatic și rural. Unele permit includerea mașinilor și a animalelor. Actorii își pot exersa talentul pe aceste platouri pentru a căpăta experiență. Odată terminat filmul, acesta intră în departamentul de marketing, și mai apoi în post-producție, unde pot fi adăugate muzică
The Movies () [Corola-website/Science/331194_a_332523]
-
Cușma este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul României, pe teritoriul administrativ al județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud (la limita de granița cu județele
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
exaltata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa ("Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella montană"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), dioc ("Centaurea phrygia"), garoafa de munte ("Dianthus tenuifolius") sau crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelina (Mustelea erminea), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), năpârca ("Natrix
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Dealul Cetății Deva este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se află în partea centrală a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ (nord-vestic) al municipiului Deva, în
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
tău". La baza desemnării sitului se află fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria", protejat prin "Directivă Consiliului European" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea central-estică a României, pe teritoriile județelor Bacău și Covasna. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Bacău (la limita de graniță
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
alpină a Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor) și include rezervația naturală Nemira. Situl a fost desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. dispune de 11 tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Tufărișuri
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, reptile, amfibieni și insecte, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Putorius putorius
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Putorius putorius"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), salamandra de foc
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
La baza desemnării sitului se află patru specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"; care vegetează alături de: floare de colț ("Leontopodium alpinum"), angelică ("Angelica archangelica"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag (din speciile: "Aconitum moldavicum" și "Aconitum toxicum"), orhidee (din speciile: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Herminium monorchis, Platanthera chlorantha
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
speciile: "Aconitum moldavicum" și "Aconitum toxicum"), orhidee (din speciile: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Herminium monorchis, Platanthera chlorantha, Pseudorchis albida, Spiranthes spiralis, Traunsteinera globosa"), brebenei ("Corydalis capnoides"), cădelniță ("Campanula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), vinețele ("Centaurea melanocalathia"), garoafă sălbatică (cu specii de: "Dianthus serotinus" și "Dianthus spiculifolius"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), crin ("Lilium carniolicum ssp. jankae" și "Lilium bulbiferum"), sângele
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Găina - Lucina este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Suceava. Aria naturală se întinde în extremitatea nord-vestică a județului Suceava (aproape de limita de graniță cu județul Maramureș), pe
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
ariei protejate are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice semnalate în arealul sitului: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), chițcan de apă ("Neomys
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]