24,621 matches
-
un număr mic de pacienți cu diagnostic stabilit de degenerescență maculară precoce legată de vârstă ( n=9 ) , sildenafilul ( doză unică de 100 mg ) nu a produs modificări semnificative ale testelor vizuale ( acuitatea vizuală , grila Amsler , simularea luminilor de trafic pentru discriminarea culorilor , perimetrul Humphrey și fotostresul ) . La voluntarii sănătoși , după administrarea orală a unei doze unice de 100 mg sildenafil nu au fost observate modificări ale motilității sau morfologiei spermatozoizilor . Informații suplimentare obținute din studiile clinice În timpul studiilor clinice , sildenafilul a
Ro_1134 () [Corola-website/Science/291893_a_293222]
-
de Adi Dohotaru Rezumat: Eseul despre locuirea și munca din Pată Rât, în apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, propune o tehnică de abordare a drepturilor omului, în speță a discriminării rasiale prin segregare ghetoizată, la intersecția dintre cercetarea prin acțiune participativa (Participatory Action Research), activismul cetățenesc și arta performativă. Tehnică transdisciplinară a antropologiei performative avute în vedere într-o definiție laxa încearcă să echilibreze activismul cetățenesc informal sau instituțional susținut
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
multe ori trăiesc sub limita sărăciei? Elevi romi ai căror părinți sunt determinați de precaritatea lor extremă să lucreze în străinătate, copii care pierd uneori ani școlari pentru că sunt nevoiți să stea cu părinții lor în străinătate, care sunt supuși discriminării în toate aspectele vieții lor. Cum reacționezi la rasismul internalizat al unora dintre ei? La fascinația lor pentru consumerism, cu atat mai adâncă cu cat obiectele dorinței sunt mereu inaccesibile? La o mânie și o violență care oglindesc și sunt
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
solidaritatea, democrația directă și egalitatea ca răspunsuri la alienarea și la lipsa de putere pe care le trăim constant la școală, la muncă, pe stradă și acasă. CLACA nu acceptă comportamentele ce atacă integritatea personală /corporală/individuală și care reproduc discriminarea pe bază de naționalitate, etnie, religie, gen, opțiune sexuală. Este un spațiu solidar cu pozițiile feministe, anti-rasiste, queer, anti-speciiste, ecologiste, anticapitaliste. CLACA este un spațiu dedicat inițiativelor locale și o punte de dialog cu grupuri asemănătoare dintr-un context internațional
Sâmbătă, 14 decembrie, de la ora 19.00, redeschiderea Centrului Independent Claca () [Corola-website/Science/295722_a_297051]
-
un sens larg, o persoană este conectată la întregul cosmos, univers. Dacă oamenii ar percepe cu-adevărat această conexiune, aceasta interdependenta, atunci foarte multe dintre problemele cu care ne confruntam și pe care noi înșine le-am generat - războaie, persecuții, discriminare - ar putea dispărea”.[3] Spiritul de echipă, sinonim sentimentulului comuniunii din psihologia adleriană, este o valoare fundamentală a Teatrului Educațional. Din acest motiv, criteriul participării este vital pentru formarea unei echipe în Teatrul Educațional. Participarea trebuie încurajată, stimulată, provocată. Profesorul
Educația prin Teatrul Educaţional () [Corola-website/Science/295709_a_297038]
-
și a rolului nostru în rezolvarea lor. Am sperat că o abordare diferită - o poveste reală, simpla, cu oameni pe care ajungi să îi cunoști - poate să ne ajute să înțelegem, măcar la nivel individual, care sunt resorturile și leacurile discriminării. Lucrez în drepturile omului din 1992 și, de la bun început, m-am confruntat cu cele mai alarmante manifestări ale rasismului: în România anilor '90, am fost toți martori la o serie lungă de conflicte comunitare - peste 30 de astfel de
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
și chiar a luat amploare e un fel de "violență lentă" (un termen al unuia dintre mentorii mei academici, Rob Nixon): evacuările forțate și rasismul de mediu, exacerbarea inegalităților economice, segregarea școlară, stigmatizarea romilor în mass-media și în discursul public, discriminarea în câmpul muncii sau în accesul la serviciile de sănătate etc. Pe termen lung, efectul nu este doar simplă marginalizare a unui grup de oameni care ar trebui să aibă drepturi egale, dar și o durată medie de viață redusă
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
dar și o durată medie de viață redusă, o creștere a mortalității infantile și o irosire a unui capital uman care este, în fond, al nostru al tuturor. Este deja un truism că educația este cheia spargerii cercului vicios al discriminării, lipsei de oportunități, sărăciei și criminalității în care sunt forțate multe comunități de romi. Segregarea, care are multe forme - de la școlile proaste de cartier la plasarea copiilor romi în școli ajutătoare care nu duc nicăieri, de la clasele separate pe criterii
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
responsabili. Politicile, în sensul mic al cuvântului, nu capătă conținut decât cu consimțământul nostru ca indivizi. Cazul specific al segregării școlare este simptomatic: deși mai toate țările unde romii sunt segregați au legislație care promite respectarea drepturilor omului și interzice discriminarea, deși există deja patru decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului care resping segregarea și impun statelor membre să integreze educația, deși există în fiecare țară strategii și planuri de acțiune pentru romi, la nivel local separarea persistă cu încăpățânare
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
pe cei care au putere de decizie în acest domeniu. Cred că poate ajuta la înțelegerea și dezasamblarea mecanismelor prin care prejudecățile ne afectează și afectează ceea ce se întâmplă în clasă și acasă. Că poate ajuta la identificarea formelor de discriminare și segregare din învățământ, de la cele mai evidente, la cele mai banale, care sunt adeseori trecute cu vederea (s-a întâmplat ca am capturat un meniu apropape complet al lor în film). Că ne poate trezi, deopotrivă, empatia și spiritul
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
la televiziuni etc. În câte școli din România a fost difuzat filmul și cât de mult v-a susținut Ministerul Educației în difuzarea lui? Filmul a început să fie utilizat de o serie de instituții publice - Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, de exemplu, dar in scoli încă așteptăm să intrăm. Anul trecut am avut o proiecție cu Ministrul Educației, în care ni s-a promis că fimul va intra în setul de resurse pentru casele cadrelor didactice. Am pregătit și un
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
nimeream. Mama și tata plăteau impozite fix că la Iași, București, Timișoara, Constantă, Cluj sau Ploiești, numai că eu n-aveam teatru-n oraș la mine, pe când aia de mai sus aveau. Până și la Caracal au teatru... Dar nu discriminarea geografică este tema pe care vreau să o ating, deși ar merita. Am vrut doar să justific, în câteva cuvinte, de ce, când vine un țăran ca mine la București, habar n-are despre teatru, n-a călcat pe-acolo, nu
De ce mă duc la teatru? Ca să recuperez () [Corola-website/Science/295727_a_297056]
-
ale vremii, includeau dreptul la contracepție, la avort, creșterea numărului de creșe, un tratament egal al femeilor și bărbaților pe piața muncii. Se organizau acțiuni de promovare a votului pentru candidate de sex feminin, și avea loc primul proces pentru discriminare sexuală la locul de muncă. Faptul că statuia o reprezintă pe regina Elisabeta privindu-l cu adorație pe soțul său, cu spatele la oraș și la realitatea sa, în timp ce regele privește senin în zare și în niciun caz înspre ea, creează imaginea
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
a>. Nu reușesc să explic altfel acest eșec triplu, decât prin conotațiile (negative pentru mulți actori politici și civici) ale activismului politic de stânga care se leagă de numele meu sau de numele Fundației Deșire - care aparem în sesizarea de discriminare făcută către CNCD, în mărturii la tribunal la judecarea cazului Coastei împotriva primăriei, ca organizatori ai manifestărilor stradale, pe scrisorile și recomandările trimise către primărie, guvern și ministere specifice în ceea ce privește evacuările forțate, incluziunea socială, drepturile locative, dezvoltare incluzivă și coezivă
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
sau „struțocămile”, ci sunt oameni care doresc să își armonizeze identitatea corporală cu cea psihologică. Considerăm că folosirea unor termeni peiorativi la adresa persoanelor trans* și generalizarea pripită conform căreia transgeneritatea este o afecțiune de natură psihiatrică/psihologică (tratabilă) constituie o discriminare la adresa acestei minorități. De asemenea, menționăm că există persoane transgender care nu apelează niciodată la operația de corecție a sexului, din diverse motive (spre ex. tratamentele sunt nerecomandate din punct de vedere medical din cauza vârstei înaintate ori unei afecțiuni medicale
Spectacolul „Masculin/ Feminin” și autoarea lui, Lia Bugnar, ofensează persoanele transgender () [Corola-website/Science/295788_a_297117]
-
este un stat laic), educația sexuală în școala și în familie, unirea cu România, homofobia și legea antidiscriminare, libertatea de expresie în teatru. Irina Vacarciuc a propus explorarea mass-mediei ca sursă de informare sau de manipulare, educația sexuală în școală, discriminarea din cauza orientării sexuale, familia ca pilon al societății și violența domestică și tema moldoveanul - diagnostic sau identitate?. În propunerile lui Emilian Cretu revin teme precum religia, educația sexuală sau legea antidiscriminare, alături de problema limbii ruse că o posibilă a doua
ROGVAIV – proiect de artă activă împotriva oricărei forme de discriminare () [Corola-website/Science/295781_a_297110]
-
încheierea proiectului. La presiunea Uniunii Europene și a programului de măsuri ce trebuie adoptat în procesul de aderare, Moldova promulga, în 2012, o lege antidiscriminare care elimină sintagma orientare sexuală (singurul loc unde este menționată în lege fiind în situația discriminării în obținerea unui loc de muncă). Existența unei astfel de legi este esențială pentru a proteja cetățenii de abuzurile și discriminările făcute de către instituțiile de stat ale republicii Moldova, si, implicit, de protejare a minorităților sexuale de către majoritatea societății. Dacă
ROGVAIV – proiect de artă activă împotriva oricărei forme de discriminare () [Corola-website/Science/295781_a_297110]
-
2012, o lege antidiscriminare care elimină sintagma orientare sexuală (singurul loc unde este menționată în lege fiind în situația discriminării în obținerea unui loc de muncă). Existența unei astfel de legi este esențială pentru a proteja cetățenii de abuzurile și discriminările făcute de către instituțiile de stat ale republicii Moldova, si, implicit, de protejare a minorităților sexuale de către majoritatea societății. Dacă unui polițist sau unui medic i se poate părea că o persoană ar putea avea altă orientare sexuală, indiferent dacă acea
ROGVAIV – proiect de artă activă împotriva oricărei forme de discriminare () [Corola-website/Science/295781_a_297110]
-
realitatea lumii. Ieșită de pe băncile facultății, am gândit arta non-transgresiv, considerând drept încheiate revoluțiile artistice. Schimbarea metodelor de lucru și a perspectivei politice asupra artei a venit dintr-o experiență personală, violentă, care m-a pus față în față cu discriminarea. Marginalizarea minorităților etnice, sexuale și de gen este una dintre problemele societății actuale la care asist zilnic. Sloganul „indiferența hrănește violența” a fost motivația principală pentru a renunța la o serie de privilegii în favoarea unei munci oneste și (sper) relevante
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
la care asist zilnic. Sloganul „indiferența hrănește violența” a fost motivația principală pentru a renunța la o serie de privilegii în favoarea unei munci oneste și (sper) relevante pentru societatea românească. Primul proiect de cercetare concretizat printr-o expoziție pe tema discriminării l-am inițiat în 2010 și finalizat în 2011, împreună cu Simona Vilău. SilenceKills/ro/discrimination.files a fost un experiment, determinat de o masă rotundă cu discuții libere pe care am organizat-o la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” în 2010. Împreună cu artiști tineri, în urma întâlnirilor cu supraviețuitori ai Ho-locaustului sau cercetători ai unor teme care investighează abuzuri împotriva oamenilor am început să construim un proiect care să reprezinte ipostaze ale discriminării pe care o observăm în jurul nostru, sau, ignoranți fiind, o practicăm. A fost o expoziție - pilot, care își propunea să ne facă mai atenți la discursurile noastre și la ceea ce legitimează, involuntar, neparticiparea noastră. Timp de aproape un an am
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
mai atenți la discursurile noastre și la ceea ce legitimează, involuntar, neparticiparea noastră. Timp de aproape un an am lucrat împreună cu Simona Vilău la documentare și am facilitat accesul unor artiști la cât mai multe perspective asupra raporturilor majori-tate-minoritate. Am abordat discriminarea ca problemă socială, cu un mecanism de formare și de acțiune comun indiferent de forma în care se manifestă. Discursul bazat pe ură, asociat ideologiilor de extremă dreaptă, transformă minoritățile în victime ale normalității. SillenceKills/ro/discrimination.files mi-a
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
Codul Penal din 1936 și a rămas criminalizată, sub diverse forme, până în 2002. Scoaterea articolului 200 din Codul Penal nu a schimbat mentalitatea formată în cel puțin un secol de oprimare și excludere a comunității LGBT. Spre deosebire de alte tipuri de discriminare, homofobia și transfobia depășesc barierele ideologi-ilor. „În această societate nimeni nu este pregătit să recunoască homosexualilor libertatea. Ei sunt poate cei mai oprimați indivizi din societate”, spunea Huey Newton în anii ’70 (afirmație valabilă și astăzi în spațiul est-european
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
queer, își propune ridicarea nivelului de conștientizare în interiorul comunității. LGBT. Humanity și Inside Insights au investigat aspecte din viața comunității LGBT. Cele două proiecte expoziționale au adus în fața publicului o analiză a societății românești prin pris-ma istoriei comunității LGBT. Cenzură, discriminare, stereotipuri, teamă, nerecunoaștere sunt probleme cu care membrii comunității se confruntă zilnic. Dincolo de aspectele negative ale realității, aceste proiecte pun în valoare cultura diversității, care în pofida marginalizării este dinamică și vie. Deschisă la Galeria 26 (Ota) în 2012, expoziția LGBT
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
stereotipuri și mituri legate de orientarea sexuală și identitatea de gen. Prin intermediul poveștilor și experiențelor personale, care au reprezentat punct-ul de pornire al tuturor operelor expuse, am deschis o discuție despre limita dintre public și privat, libertatea individuală și discriminarea în România contemporană. Adrian Popescu, Alex-andra Carastoian și Oana Lohan au valorificat poveștile personale ale unor oameni din comunitatea LGBT oferind publicului prin interacțiunea vizuală posibilitatea de a lua parte involuntar la istoria altora. Artiștii încearcă să ofere privirii axioma
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]