24,310 matches
-
și a levănțică, somnul o cuprinde pe nesimțite. Deodată, o atingere ușoară îi mângâie fruntea. Fetița tresare. Privește în jur. Omul de zăpadă e lângă ea. - Ce faci aici, uriașule alb? - Am venit să mă încălzesc puțin, îi răspunde un glas gros și răgușit. Te superi dacă stau puțin lângă sobă? Uite ce frumos arde focul! - Nu mă supăr. Cred însă că nu ar trebui să te apropii de sobă. Te vei topi. Tu ești doar un om de zăpadă. Privește
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
eu sunt singur. Și vântul suflă așa de aprig! Te rog! Te rog mult! Pleacă de lângă sobă! Îți promit că mâine îți voi construi câțiva prieteni, ca să nu mai fii singur. - Alondra! Fetițo! Ce-ai pățit? De ce te agiți așa? Glasul cald al bunicii și mângâierea ușoară o trezesc pe Alondra din somn. Privește în jur. Sare din pat și aleargă la fereastră. Soarele cu dinți face să scânteieze în mii de luminițe zăpada pufoasă. Din mijlocul curții, omul de zăpadă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Ajunul Crăciunului. Spiritul marii sărbători pătrunde în toate și ne face mai buni și mai generoși. Colindătorii îl vestesc pe Hristos, iar oamenii cântă bucuria minunatei vestiri.Voi cânta și eu din toată inima și-i voi mulțumi Domnului pentru glasul ce mi l-a dat. CRĂCIUN FERICIT - în anul acesta, în anul ce vine și în toți anii ce vor urma ! EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Care este cea mai iubită sărbătoare a creștinilor? * Cum a pregătit Crăiasa Zăpezii natura în
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
pot deveni cărțile. Ia încearcă! Citește din această carte și, dacă nu-ti place, poți să nu mai vii niciodată in regatul meu.Te rog, nu mă refuza! Am luat cartea și-am început să citesc: o pagină, două, trei... Glasul bunicii m-a făcut să tresar. - Ce faci, somnoroaso? Nu răspunzi? Sună telefonul. Ramona vrea să știe dacă mergi și tu în parc, la joacă. Am privit în jur. Eram în camera mea, în patul meu și în mână aveam
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
îngheța rămurelele tinere, vîntul năprasnic, ce-i poate scoate din rădăcină, dinții iepurașilor ce le pot roade coaja de pe tulpini, oamenii nechibzuiți, care-i pot rupe din cine știe ce motiv. - Și cum pot fi apărați de aceste necazuri? întreabă într-un glas copiii. Bunicul îi privește cu drag și le vorbeste cu blândețe:pădurea domolește vântul năprasnic, îmbrățișându-l cu ramurile vânjoase ale arborilor puternici, iar pădurarii, așa ca mine, le înfășoară tulpinile tinere, pe timpul iernii, în hăinuțe călduroase de paie, ca să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
suficient. Fac parte dintr-o familie și am obligații față de familia mea. Rămâi cu bine! Albinuța și-a luat zborul. Claudia a rămas gânditoare. “ Ce -ar fi ...” Nu apucă să-și termine gândul. - Aici erai? se aude lângă dânsa un glas subțirel. Mi-ai promis că-mi citești povestea “Cei trei purceluși”. Uite, am adus cartea. - Bine ai făcut. Hai să mergem la umbră, să nu le deranjăm pe albine din munca lor. Claudia îl ia pe George de mână și
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Rând pe rând se aliniau la start concurenți de diferite categorii de vârstă. - Începe proba de rezistență. E rândul tău, Iulian. Succes! mi-au urat doamna și prietenii care mă însoțeau. Am luat startul. - Hai, Iulian! Hai, Iulian! mă îmbărbătau glasurile prietenilor din tribună. Am alergat cât am putut de bine. La început am fost în fruntea plutonului de alergători, dar, după un tur de stadion m-au întrecut alți concurenți. Îmi simțeam picioarele grele, cum nu le mai simțisem niciodată
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
unde haine, încălțăminte, caiete... S-a așternut tăcerea. - De ce n-ai căutat pe cineva să te ajute? a întrebat-o mama mângâindu-i părul încâlcit și nespălat. - Cine să mă ajute? Eu sunt singură pe lume, a spus Cecilia, cu glas stins. - Nu, fetițo! Nimeni nu e singur pe lume și sper că vei înțelege asta foarte curând. Ce s-a întâmplat apoi? Treburi de oameni mari, despre care nu prea știu eu cum să vă povestesc. Atâta pot însă să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
în ritmul unei respirații trepidante, în timp ce deschidea gura larg, să soarbă, parcă , tot aerul din jur. Mă privea cu niște ochi mari,fără gene și... - Dă-mi drumul, băiatule , că-ți voi face mult bine! am auzit spunându-mi un glas subțirel. Eu sunt peștisorul fermecat și dacă te înduri de mine îți pot îndeplini orice dorință . Știu că iubești animalele. Te rog, nu-mi face rău! - Chiar poți îndeplini dorințe? O. K. Dacă-i adevărat, putem cădea la învoială, pentru că
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
iubești animalele. Te rog, nu-mi face rău! - Chiar poți îndeplini dorințe? O. K. Dacă-i adevărat, putem cădea la învoială, pentru că chiar mi-e milă de tine . Uite aș vrea... - Gata, Ionuț. E vremea să te trezești., am auzit glasul tatei. N-am fost prea norocoși astăzi. N-am prins nimic. - Și peștișorul meu? l-am întrebat nedumerit. - Care pestișor? Ai dormit ca un îngeraș în loc să pescuiești. Ce-i drept,ai prins...un pui de somn, dar nicidecum un peștișor
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
la două afirmații. Prima ni se arată ca o concluzie la mesajele trimise celor șapte biserici, drept o atenționare concluzivă ce arată că aceste mesaje vizează de fapt întreaga creștinătate: "Iată, stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine" (Apocalipsa 3.20). Fiecare dintre noi este despărțit de mundaneitate printr-o ușă care delimitează, alături de pereții și eventualele ferestre, un spațiu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
afirmație de trecere spre etapa dezvoltări descrierii simbolice a evenimentelor premergătoare apariției divine ce va închide timpul și agitația istorică inserată acestuia este posibil să fie: După acestea, m-am uitat și iată o ușă era deschisă în cer și glasul cel dintâi - glasul ca de trâmbiță, pe care l-am auzit vorbind cu mine - mi-a zis: Suie-te aici și îți voi arăta cele ce trebuie să fie după acestea. Îndată am fost în duh; și iată un tron
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
spre etapa dezvoltări descrierii simbolice a evenimentelor premergătoare apariției divine ce va închide timpul și agitația istorică inserată acestuia este posibil să fie: După acestea, m-am uitat și iată o ușă era deschisă în cer și glasul cel dintâi - glasul ca de trâmbiță, pe care l-am auzit vorbind cu mine - mi-a zis: Suie-te aici și îți voi arăta cele ce trebuie să fie după acestea. Îndată am fost în duh; și iată un tron era în cer
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
naturii ce devine non-natură prăbușindu-se peste om. Într-o astfel de situație, mă aflu și eu alergând disperat în speranța găsirii unei ocrotiri de sine. De fapt, mă pierd și mă strădui să mă regăsesc, întreb angoasat și cu glasul pierit de mine însumi, interoghez mulțimile pierdute în teama finală dacă nu m-au zărit undeva. Această detașare și pierdere de sine este efectul firesc al cataclismului, este semnul că eu însumi nu doar asist la cataclism, ci devin parte
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ia măsurile de protecție și ripostă medicală. Această întârziere este un timp al derutei, al dezorientării. Și la nivel individual, atunci când se prăbușește peste tine o nenorocire ești derutat, dezorientat, căderea de sus te surprinde și angoasează, te lasă fără glas și luciditate mentală tulburându-te spasmodic. O populație lovită de căderea peste ea a unei grave maladii generalizate este într-o stare de șoc orientativ, își pierde busola comuniunii, devine disparată în drama ce se prefigurează necruțător. Dar, viziunea apocaliptică
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
lumii, îl poate constitui expresia repetitivă Vai!, expresie reluată de câteva ori de-a lungul textului Apocalipsei. Un prim exemplu se regăsește în versetul: "Și am văzut și am auzit un vultur, care zbura spre înaltul cerului și striga cu glas mare: Vai, vai, vai celor ce locuiesc pe pământ, din pricina celorlalte glasuri ale trâmbiței celor trei îngeri, care sunt gata să trâmbițeze!" (Apocalipsa 8.13) Așadar, la mijlocul progresiei nenorocirilor deschise prin sunet de trâmbiță angelică, apare remarca, tot angelică, dar
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de-a lungul textului Apocalipsei. Un prim exemplu se regăsește în versetul: "Și am văzut și am auzit un vultur, care zbura spre înaltul cerului și striga cu glas mare: Vai, vai, vai celor ce locuiesc pe pământ, din pricina celorlalte glasuri ale trâmbiței celor trei îngeri, care sunt gata să trâmbițeze!" (Apocalipsa 8.13) Așadar, la mijlocul progresiei nenorocirilor deschise prin sunet de trâmbiță angelică, apare remarca, tot angelică, dar transpusă la nivelul simbolisticii, frecvent utilizate, a vulturului ca prezență vecină înălțimilor
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și peste întreg pământul. Este așternerea clipei apocaliptice a eclipsei în care grotescul și malformitatea cuceresc spiritul cetățeanului babilonian, deja însemnat cu numărul fiarei. Babilonul cade, iar babilonienii beau din cele șapte potire cu vinul mâniei divine: Și am auzit glas mare, din templu, zicând celor șapte îngeri: Duceți-vă și vărsați pe pământ cele șapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu" (Apocalipsa 16.1). Timpul secerișului de suflete coincide cu cel al revărsării damnărilor divine finale din șapte potire mistice. Potirul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sensul neinserării în fluxul temporal al mundaneității. Dimpotrivă, ea îl punctează pe acesta perforator precum întregul univers al îndrăgostirii. Aici, mărturisind ființei pe care o iubesc și căreia îi privesc chipul adorat te iubesc, eu trebuie să-mi aud nu glasul integrării mele lumești, ci vocea de eros a dragostei ce mă poartă spre delirul unei alte vieți, spre extazul unei existențe întru amor edenic. Așadar, această dragoste, ce plutește numai într-un timp al ei, îmi poruncește imperial clipa deschiderii
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
aici pe un drum ce părea a fi repede și lesne de parcurs. Asemeni unui călător ce pleacă motivat de un plan al eficienței, menit să-l conducă căt mai optim la destinație, rostirea sonoră te iubesc se desprinde, întru glasul meu, încrezătoare și decisă de a consuma căt mai repede o distanță presupusă ca deținând o mărime neglijabilă, ușor și în scurt timp tranzitabilă. Înaintarea pe acest drum va fi resimțită însă drept o mișcare-trecere pe un traect cu mult
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de arătos și ca omătul de albicios este; ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumazii păunului, sprâncenele corbului, părul sobolului, mâinile ca aripile, degetele ca razele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, pelița cacumului, unghele inorogului, glasul bubocului și vârtutea colunului are." TRADUCERI, APOCRIFE, MEDIEVALITĂȚI ÎNTÎRZIATE, CĂRȚI DE COLPORTAJ O sumedenie de traduceri au circulat încă din a doua jumătate a veacului XVI, dar mai ales în secolele XVII și XVIII, întîi din slavonă apoi din prototipi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în folclor, au fost la început niște laude religioase ca ale lui Iacopone da Todi. Vestitul Stabat, atribuit acestuia, apare într-un astfel de cântec cules de Anton Pann. În 1768 iese la Cluj o culegere de Cântece câmpenești cu glasuri românești pentru "voia fetelor, nevestelor", de un "holtei": Dragostele tinerele Nu se fac din miere, ele, Da' din buze subțirele Și din grumazi cu mărgele... Un număr de cronici rimate din a doua jumătate a secolului XVIII aparțin unei producții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
semn rău. Plouă grozav, o pădure arde. Prozaică în aparență, poezia e străbătută de fior fantastic, și iată o bună scenă de noapte spectrală: Dodată calul se încordează! S-aruncă-n lături, se spăimîntează! Se svîrcolește! de frică multă, Nici bold, nici glasul nu-mi mai ascultă. Ager descalec, văz jos turtită Albind o trâmbă învăluită! Vântul stătuse, ploaia-ncetase, O raz-a lunei se arătase, Cea cât o mince stârcită mică O bleaznă mare-n sus se rădică, P-obraz lăsate cărunte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fluierul stând la umbra marelui arbor, turmele de oi, câinele, Eco ascultând în loc ascuns. Ceva din melancolia păgână din Aminta lui Torquato Tasso trece prin aceste versuri stricate de muntenisme: Un păstor tânăr, frumos la față, Plin de mâhnire, cu glas duios, Cântă din fluier jos pe verdeață, Subt umbră deasă de pom stufos. Cât colo turme de oi frumoase Se răspândise pe livejui Și ascultîndu-l iarba uitase, Pătrunse toate de mila lui. De multe versuri spuse cu jale Uimite toate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de mila lui. De multe versuri spuse cu jale Uimite toate sta împrejur: Râul oprise apa din cale, Vântul tăcuse din lin murmur. Câinele numai mai cu durere Stând lângă dânsul, căta în jos Și ca s-aducă lui mângâiere, Glas câteodată scotea milos. După acest cânt de Orfeu, poetul face păstorului melancolic teoria fericirii stării naive, iar păstorul, cu o mare abundență de lacrimi (tic al secolului XVIII), mărturisește că pricina jalei e o păstoriță. Înserarea e romantică și lamartiniană
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]