23,440 matches
-
împărtășesc aceleași preocupări pentru viitorul omenirii și care acționează ca un catalizator în stimularea dezbaterilor publice, a cercetării și analizei problematicii mondiale, precum și a aducerii acestei problematici îndeosebi în atenția factorilor de decizie”. Inițial, sub aspectul organizării, acest grup își merita pe deplin numele de „club”: domnea o informalitate totală - Clubul nu avea statut, sediu, buget și structură internă, iar toți membrii, fie foști președinți de state sau prim-miniștri, fie tineri profesori, își spuneau pe numele mic. Esențială pentru toți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o perioadă suficient de lungă pentru ca analiza rece și lucidă a politicilor de început al postcomunismului să substituie confruntarea emoțională și schematică a acelei perioade, dar și pentru a permite o schimbare esențială a criteriilor de evaluare a tranzițiilor. Ceea ce merită subliniat este că acum evaluăm postcomunismul de până la noi după un alt model științific decât cel utilizat la începuturile acestuia. Acum 15 ani îl evaluam după distanțarea de comunism. După 15 ani însă, când teama de revenirea sau menținerea comunismului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să rămână în cadrul general al tranziției postcomuniste. A fost zona în care capitalismul postcomunist a trebuit să se dezvolte prin forțe proprii nu atât din cauza unui naționalism excesiv, cât din lipsa de interes a capitalului occidental pentru noile economii postcomuniste. Merită menționat faptul că a existat și o „zonă interzisă”, al cărei reprezentant de „tip ideal” este Rusia, unde societatea postcomunistă dispunea de suficiente resurse financiare și de altă natură (energetice sau forță de muncă, de exemplu) pentru a finanța formarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
investițiilor directe de capital în Ungaria era de 2,2 miliarde de dolari, iar în România de 207 milioane de dolari (World Bank, 2004), adică de 11 ori mai mică! La această diferență cantitativă se adaugă diferențe calitative. Prima care merită menționată constă în faptul că, în acești primi ani, capitalul străin investit în Ungaria provenea aproape în întregime din Europa Occidentală (95%), în vreme ce în România peste 30% din capitalul străin investit provenea din afara Europei (Friedman et al., 1993). Această diferență
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ar trebui ajutate de stat (Percepția politicilor sociale și sărăcie subiectivă, 1998) Suportul acordat pentru ajutarea celorlalte grupuri este relativ uniform, excepție făcând familiile monoparentale și copiii neîngrijiți de familie. De altfel, se consideră că familiile monoparentale și tinerii căsătoriți merită cel mai puțin ajutor din partea statului (figura 2). Se confirmă, astfel, ipoteza lansată, cea a suportului redus pentru ajutoarele acordate familiilor formate dintr-un singur părinte. În fapt, atitudinea populației României este orientată într-o direcție similară cu cea semnalată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
poziții de conducere și admiterea în organizații superioare - precum admiterea în UTC încă din clasa a VIII-a - erau condiționate de deținerea unor calități de activist și de conducător, coroborate desigur cu o serioasă cantitate de conformism față de discursul regimului. Merită, prin urmare, să luăm în considerare ipoteza că o carieră lungă în organizațiile comuniste a fost predestinată celor care dețineau o calitate ce poate fi denumită „orientare către activism” sau „aptitudini de activist”, combinate cu oportunismul pe care mobilitatea ascendentă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ar putea afirma că realitatea îl impune. „Problema”, să spunem așa, este că, odată dezvoltată până la punctul de a avea efecte importante, migrația nu are, într-o lume marcată de globalizare, șanse să dispară în viitor din repertoriul factorilor care merită/trebuie să intre în orice discuție despre dezvoltare în România. Există suficiente argumente care să ne permită să afirmăm că România a intrat în circuitul internațional al forței de muncă și numeroase exemple internaționale pentru a susține că lucrurile nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
testată empiric; domeniile trebuie să cuprindă totalitatea experienței umane, adică să nu se refere numai la părți ale acesteia; domeniile trebuie să aibă nu numai contribuții pozitive, ci și potențial negative sau neutre la construct. O recomandare din sus-amintitul raport merită discutată. Fiecare domeniu, se spune aici, trebuie să aibă potențialul de a fi măsurat atât în dimensiunile obiective, cât și subiective. Această indicație corespunde unei lungi tradiții în mișcarea indicatorilor sociali - de a oferi indicatorilor obiectivi o contrapondere subiectivă, care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a stabilit că trebuie măsurat; fideli - să ducă la concluzii similare atunci când sunt utilizați de persoane diferite; senzitivi la aspecte de gen - să fie dezagregați pe sexe; senzitivi - să măsoare schimbările importante ale situației măsurate; cost-eficienți - informația obținută să merite costurile financiare și de timp ale procesului de culegere; actuali - să fie cât mai simplu de cules și de analizat suficient de repede; adecvați capabilităților și resurselor comunității/instituției; să folosească seturi de date sau indicatori existenți pe plan local
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altceva decât o reluare fidelă a "opiniilor" formulate de Aurel Karețki și Maria Covaci 10, ceea ce ne scutește de comentarii suplimentare, mult mai nocive ni se par în schimb aserțiunile publicistului Alex Mihai Stoenescu fapt pentru care acestea credem că merită a fi prezentate pe larg. Fără a se număra printre cei care neagă în totalitate responsabilitatea regimului antonescian în privința persecuției evreilor din România, totuși prin interpretările și afirmațiile vehiculate Alex Mihai Stoenescu tinde în mod vădit în direcția disculpării mareșalului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
deosebit asupra executării stricte a dispozițiilor sale. De exemplu, represaliile ordonate la Odessa au constituit unul dintre punctele discutate cu guvernatorul Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, în cadrul Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941. Dialogul este extrem de relevant și considerăm că merită a fi citat în extenso: "Dl. Mareșal Ion Antonescu: Cu evreii de la Odessa, ceea ce s-a întâmplat, s-a întâmplat; de acum înainte să se pună regulă. Represiunea de la Odessa a fost destul de severă? Dl. Prof. Gh. Alexianu: A fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
descoperit în pivnițele poliției lor secrete mormane de cadavre îngropate. Sunt în mare parte nenorociții de basarabeni, care de 20 de ani au luptat mai mult în ideile lor, decât pentru Statul Român. Dumnezeu i-a pedepsit mai rău decât meritau. Iată ce ne așteaptă dacă nu învingem. Ca să învingem trebuie să fim fermi într-o atitudine. Fiara aceasta nu se poate îmblânzi. Toți politicienii s'au folosit de ei pentru a se îmbogăți și a guverna. În realitate jidanii s
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sau activitatea țării. Această stare de lucruri nu se poate curma decât prin intrarea urgentă în ordine și legalitate, stabilindu-se cât mai curând un Statut, care să garanteze siguranța persoanei și dreptul de a munci pentru evreii considerați că merită această situație. În lumina acestor constatări se propun următoarele măsuri pentru toată durata războiului: 1/. Blocarea imediată și absolută a proprietăților și fondurilor industriale, comerciale și bancare evreești, împiedicând vânzarea lor. 2/. Prelungirea termenului de 31 Decembrie 1941 pentru românizare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
corect întrucât, chiar dacă vre'un membru ar voi să-și însușească ceva, tentativa nu-i poate reuși, pentrucă ar trebui să fie de convenție cu toți membrii. În general am constatat că membrii și în special ofițerii care prezidează comisiile, merită toată încrederea. b. Evaluarea obiectelor din metale prețioase se face cu totul neechitabil. Astfel, un ceasornic de aur (lucrat de mână, ceeace constitue un obiect de artă) și care a fost evaluat de subsemnatul împreună cu Maiorul Nicolicescu și Domnul Inspector
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mulți evrei, mai ales în timpurile de astăzi când clerul român își face datoria pe câmpul de luptă, unde o parte din ei și-au sacrificat chiar viața, vă rugăm să binevoiți a ne preciza atât categoriile de evrei care merită a fi scutiți de munca obligatorie cât și numărul principial, pe localități, sau sinagogi. Marele Stat Major este de părere ca să beneficieze de acest regim privilegiat numai rabinii 1083. D. O. ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL, ss. Borcescu Șeful Biroului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
țări din lume"549. Chiar și așa, cîțiva dintre cei mai optimiști oameni de afaceri români erau dornici să reînnoade comerțul cu Statele Unite. Cel mai nerăbdător dintre aceștia era Nicolae Malaxa. Strădaniile lui de a face comerț cu firmele americane merită subliniate, pentru că ele reflectă deteriorarea relațiilor dintre București și Washington, din aprilie 1946, pînă în martie 1948. În anii '20, Nicolae Malaxa a creat o companie de reparații-vagoane, numită Malaxa and Company. A intrat apoi în grațiile lui Maniu, devenind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
armele atomice erau mai puțin costisitoare decît cele convenționale 686. În Noua Viziune, lumea era divizată, dar stabilă. Această stabilitate se putea menține prin arme nucleare și tratative. CSN 162/2 includea posibilitatea unor tratative cu sovieticii din diverse motive. Merită să amintim cîteva dintre cele mai importante, pentru că toate laolaltă au dus la apariția unui nou mod de gîndire în politica externă americană. Reticența din ce în ce mai mare a Europei Occidentale în ceea ce privește adoptarea mai multor restricții pentru Blocul Sovietic era, cu siguranță
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
agricole. România avea să-și reducă exporturile agricole pentru a oferi mai multe produse alimentare pentru consumul intern 731. Noua direcție oferea mai multă libertate de mișcare: guvernul putea să revizuiască politica de dezvoltare economică și putea delimita proiectele care meritau aplicate în continuare de cele ce puteau fi amînate. Creșterea producției de produse alimentare și bunuri de consum a redus, de asemenea, rezistența pasivă a muncitorilor și țăranilor la colectivizarea forțată și dezvoltarea industriei grele prevăzute în Planul Cincinal. Noua
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Coreea, Administrația Eisenhower își schimba, treptat, percepția asupra lumii comuniste. Casa Albă nu mai privea Europa de Est ca pe o simplă prelungire a Uniunii Sovietice, ci mai degrabă ca pe o entitate alcătuită din mai multe părți, fiecare din ele meritînd o atenție deosebită. Prin realegerea lui Eisenhower, în 1956, această tranziție a putut continua. Deși America avea prea puțin sau deloc de-a face cu evenimentele petrecute în Polonia și Ungaria în 1956, Washingtonul vedea aceste schimbări ca făcînd parte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ajutorul american în privința Estului Mijlociu. Atît Nixon, cît și Kissinger au ratat, însă, această primă încercare de conturare a unei legături. Pe 27 mai, Kosîghin a respins propunerea, arătînd că "avînd în vedere complexitatea fiecăreia din aceste probleme... nici nu merită să încercăm să stabilim în vreun fel o legătură între ele"1302. În acest timp, noua Administrație avea de pus la punct alte probleme, printre care și politica americană de comerț exterior. Un grup de acțiune desemnat de către Nixon i-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României. Pe 4 august, congresmanul Paul Findley, din Illinois, a prezentat Camerei Reprezentanților Hotărîrea 13305, prin care se cerea Congresului să garanteze președintelui dreptul de a acorda României "Clauza". Findley spunea că România merită această clauză, nu numai pentru dorința ei de a stabili relații de prietenie cu SUA, dar și ca răsplată pentru independența față de Moscova. În afară de aceasta, "Clauza" i-ar fi permis să-și sporească volumul exporturilor către SUA, cîștigînd, astfel, mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai fi fost necesară. Congresul era din ce în ce mai interesat de drepturile omului. În 1973, Comisia pentru Organizații și Mișcări Internaționale a Comitetului pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților arăta că "politica noastră externă nu acordă drepturilor omului atenția pe care o merită acest subiect"1602. Pentru a ameliora această situație, Congresul a adoptat prima prevedere privind drepturile omului, Paragraful 32 al Legii ajutorării țărilor străine din 1973. În decembrie, ambele camere au aprobat legea, ceea ce reflecta convingerea Congresului că președintele trebuie să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Calciu fusese eliberat în urma presiunilor internaționale, exercitate mai ales de unii promotori ai drepturilor omului din Congres. Prin această hotărîre, Ceaușescu voia, desigur, să tragă foloase de pe urma impresiei pozitive pe care o făcuse România la Jocurile Olimpice și să arate că merită să i se reînnoiască Clauza. Congresul a acceptat să i-o acorde și, întrucît nici una din camere nu a luat vreo măsură de protest, România și-a păstrat "Clauza națiunii celei mai favorizate" pînă în iulie 1985. Tăcerea Congresului nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ori nu-i pasă de haosul economic din ce în ce mai mare, care i-a pus pe cetățenii români în situația de a suferi privațiuni grave..."2504. Din modul în care îl tratase Ceaușescu pe Whitehead se vedea clar că prelungirea Clauzei nu merita eforturile pe care le solicita America. Privind Clauza din punctul de vedere al României, fostul ambasador Aggrey a ajuns la concluzia că aceasta însemna "evrei, unguri și creștini"2505. La începutul lunii septembrie 1985, reprezentanții români au declarat ziarului "New York
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din punct de vedere politic, decît după moartea dictatorului. Guvernul provizoriu l-a învestit imediat în funcția de adjunct al ministrului de Externe și ca om de legătură principal între guvern și agențiile de presă occidentale. Printre celelalte schimbări semnificative, merită amintite demisiile lui Silviu Brucan, fost diplomat care lucrase în SUA și Dumitru Mazilu, care cercetase situația drepturilor omului, pentru Națiunile Unite. Cei doi s-au retras din funcție, indignați de politica Frontului Salvării Naționale. Acum, că țara trebuia să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]