24,732 matches
-
i - un neam trac despre care Herodot ne spune că "sunt singurii oameni despre care a putut afla că trăiesc dincolo de Istru, un neam cu numele de sigini ce se folosesc de haine ca și ale mezilor. Acest neam este răspândit până în regiunea eneților (populație ilirică). Ligurii dau numele de sigini negustorilor cu amănuntul." O sumară mențiune apare și la Apollonios din Rhodosîn "Argonauticele
Sigini () [Corola-website/Science/299921_a_301250]
-
i - un neam trac despre care Herodot ne spune că "sunt singurii oameni despre care a putut afla că trăiesc dincolo de Istru, un neam cu numele de sigini ce se folosesc de haine ca și ale mezilor. Acest neam este răspândit până în regiunea eneților (populație ilirică). Ligurii dau numele de sigini negustorilor cu amănuntul." O sumară mențiune apare și la Apollonios din Rhodosîn "Argonauticele" unde siginii sunt amintiți alături de traci. Sunt considerați vecinii dinspre nord-vest ai tribalilor. V. Pârvan
Sigini () [Corola-website/Science/299921_a_301250]
-
unde siginii sunt amintiți alături de traci. Sunt considerați vecinii dinspre nord-vest ai tribalilor. V. Pârvan îi plasează la vest de Olt și în Banat, și mai spre vest pe valea Savei până către Adriatică. Același istoric vede în sigini un neam iranian, dar descoperile arheologie din regiunea unde sunt plasați nu au caracteristici iraniene. În concluzie siginii probabil sunt mai apropiați neamurilor trace decât de cele scitice. i (, ) erau un trib tracic, probabil de origine iraniană, menționați de Herodot (V,) ca
Sigini () [Corola-website/Science/299921_a_301250]
-
și în Banat, și mai spre vest pe valea Savei până către Adriatică. Același istoric vede în sigini un neam iranian, dar descoperile arheologie din regiunea unde sunt plasați nu au caracteristici iraniene. În concluzie siginii probabil sunt mai apropiați neamurilor trace decât de cele scitice. i (, ) erau un trib tracic, probabil de origine iraniană, menționați de Herodot (V,) ca locuind în secolul 5 î.Hr., la nord de Dunăre și având un port similar cu cel al almezilor. Există anumiți cercetători
Sigini () [Corola-website/Science/299921_a_301250]
-
Dar cei ce locuiesc dincoace de fluviu-lângă țara tribalilor-țin cu plata birurilor de a și se numesc moesi, afară de cei așezați foarte aproape de tribali. Cei de dincolo poartă numele de daci, fie ca sunt geți, fie că sunt traci din neamul dacilor, care locuiau odinioară în Rhodope. Răscoala Asăneștilor [1185]- relatarea lui Niketas Choniates: Împăratul Isaac Anghelos {1185-1195}[...]zgârcindu-se să cheltuiască pentru serbările de nuntă din banii vistieriei, îi aduna fără cruțare din propriile ținuturi; și a jecmănit, din meschinărie
Moesi () [Corola-website/Science/299919_a_301248]
-
Ceaușu, și conține zece capitole: Matur poteca spre Biserică; Dragostea, mai presus de artă; Sensul vieții, al morții și al suferinței; Zodia supraviețuirii; Demnitate creștină; Cauza și efect; Cele trei priviri; Zece leproși; Cine suntem; Lumină de om și de neam românesc". În 2009 se lansează la editură Lumină Tipo din București, o nouă carte: "Omul Frumos". Actorul și regizorul Dan Puric a lansat pe 15 noiembrie 2011 la Teatrul de pe Lipscani cel mai nou volum al său, "Fii demn!". După
Dan Puric () [Corola-website/Science/299931_a_301260]
-
șase capitole, scrisă la persoana întâi, este confesiunea unui om care se bucură de fiecare răsărit de soare și care, cu sensibilitate dar și cu luciditate, redescoperă, pentru sine și pentru oameni, reperele necesare oricărui român: mama, pământul și martirii neamului. Cartea are pe coperta fotografia mamei autorului. Cu o scriitura simplă, dublată de umor și ironie, autorul cărții " Fii demn!" reconstruiește prin prisma unui demers personal o lume ce se caută pe șine, dar care, în esență ei, nu și-
Dan Puric () [Corola-website/Science/299931_a_301260]
-
2013 la Sala Dalles. Colecțiile de interviuri și de conferințe, în care autorul ne prezintă față curată a românului, marchează un moment important pentru cititor, acela de a-și pune întrebări firești despre rostul propriu, dar și despre calea acestui neam. Piesa de teatru "Suflet Românesc" a fost lansată pe 16 decembrie 2013 la Sala Ion Dacian din București. Pe 17 decembrie 2013, la Ateneul Român a avut loc Conferință despre "Suflet Românesc" Lansată pe 15 mai 2015 la librăria Diverta
Dan Puric () [Corola-website/Science/299931_a_301260]
-
construind clădiri pentru binele obștii în Craiova și Caracal. Este prins printr-un șiretlic pe când mergea neînsoțit, pe străzile Bucureștiului. Este osândit la moarte, fiind însă iertat în urma unei întâmplari cu aer romantic. Potrivit legii pământului, dacă o fată de neam cerea de soț un osândit, acesta era iertat. Mai multe domnițe de la curte își exprimă această dorință. Iancu Jianu o alege pe Sultana Gălășescu, o jupâniță din anturajul domniței Ralu, fiica lui Caragea vodă, și renunță treptat în următorii ani
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
sfert de ceas, în particular n-ar fi fost în stare să vorbească unui ovrei fără cea mai desăvârșită politețe." La 27 ianuarie 1901 devine profesor universitar. Se asociază cu Nicolae Iorga și începe (1906) să colaboreze la ziarul acestuia "Neamul românesc". Împreună cu Iorga înființeaza (în 1910) Partidul Naționalist-Democrat. În 1912 lansează la Iași ziarul "Unirea" care aparținea noului partid. În 1914 pledează în parlament pentru împroprietărirea generală a țărănimii și pentru votul universal. Se desparte de Iorga și apoi înființează
Alexandru C. Cuza () [Corola-website/Science/299959_a_301288]
-
Istoricul Tucidide spune că geții aveau aceleași arme și mergeau calări că și sciții. În timpul expediției lui Darius I (522-486 î.Hr.) împotriva sciților (513 î.Hr.), geții i s-au opus, însă în cele din urmă au fost înfrânți, împreună cu celelalte neamuri tracice din dreapta Dunării. După înlăturarea ocupației persane (în secolul V î.Hr.), geții din dreapta Dunării plăteau tribut Regatului Odris, până ce acesta a fost supus de Filip ÎI, regele Macedoniei (aprox. 340 î.Hr.). Întrucât geții din dreapta Dunării deveniseră dependenți de Macedonia, regii
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
poalele nord-estice ale Carpaților și malurile Nistrului. După lupte îndelungate, bastarnii au fost învinși de daci, locuitorii regiunilor muntoase, care mai apoi rămân stăpâni și pe câmpia răsăriteana până la Nistru. Din secolul I î.Hr., în nordul Dunării predomina numele și neamul dac, iar numele geților se păstrează mai ales în sudul Dunării. În Scythia Minor (Dobrogea) au mai domnit trei regi geți: Roles, Dapyx și Zyraxes. După ce românii au ocupat teritoriile tracice din sudul Dunării, geții sud-dunăreni au fost consemnați în
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
folosit de autorii greci și latini pentru a desemna, în scrierile lor, sub denumirea de geți triburile de pe cursul inferior al Dunării, de la Carpați până la Balcani. După cum ne spune Strabon, “dacii au aceeași limbă că și geții”, ei nefiind două neamuri înrudite, ci unul singur, numit de greci geți și de români daci. Aceștia sunt bine cunoscuți de eleni, deoarece se mută de o parte și de alta a Istrului, și datorită faptului că s-au amestecet cu tracii și misii
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
care au rămas doar fragmente. Într-unul din aceste fragmente sunt consemnate de către autor două triburi, crabyzii și trizii, ce locuiau în sudul Dobrogei. Aceste triburi vor mai fi pomenite și în scrierile altor scriitori greci ca făcând parte din neamul geților. În acest nod geții își fac apariția în istoria scrisă. Cele mai importante informații ale izvoarelor scrise grecești ne sunt oferite de către "părintele istoriei" Herodot, care, în lucrarea să intitulată "Istorii", pe lângă o serie de rituri și obiceiuri ale
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
de origine getica, anume Zalmodegikos și Rhemaxos. Scriitorul antic Trogus Pompeius ne relatează în "Istoria lui Filip" despre regele geto-dac Oroles care stăpânea prin părțile Moldovei, că își pedepsește supușii pentru faptul că nu au luptat cu succes împotriva bastarnilor (neam germanic). Strabon, contemporan al lui Agrippa, care a văzut hartă acestuia și i-a citit "Comentariile", îi menționează pe daci numindu-i geți. Vorbind despre suebi, Strabon spune că aceștia se învecinează cu geții, iar după Germania meridionala, care aparține
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
peșteră lui Zalmoxis. Despre câmpia din nordul Dunării, Strabon nu avea prea multe date, considerând regiunea dintre Marea Neagră, gurile Dunării și Nistru ca fiind "în întregime șes și fără ape", regiune pe care o numește "puștiul geților". Au existat numeroase neamuri geto-dacice care au locuit în Dacia, insă voi aminti doar neamurile getice. Astfel, piefigii, menționați de Ptolemeu în "Geografia", sunt unii și aceiași cu marea uniune de triburi getice din secolele III-II I.Hr.. Siensii, menționați tot de Strabon, sunt
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
prea multe date, considerând regiunea dintre Marea Neagră, gurile Dunării și Nistru ca fiind "în întregime șes și fără ape", regiune pe care o numește "puștiul geților". Au existat numeroase neamuri geto-dacice care au locuit în Dacia, insă voi aminti doar neamurile getice. Astfel, piefigii, menționați de Ptolemeu în "Geografia", sunt unii și aceiași cu marea uniune de triburi getice din secolele III-II I.Hr.. Siensii, menționați tot de Strabon, sunt un neam getic care, se pare, după Vasile Pârvan, se întindeau
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
care au locuit în Dacia, insă voi aminti doar neamurile getice. Astfel, piefigii, menționați de Ptolemeu în "Geografia", sunt unii și aceiași cu marea uniune de triburi getice din secolele III-II I.Hr.. Siensii, menționați tot de Strabon, sunt un neam getic care, se pare, după Vasile Pârvan, se întindeau de la râul Buzău și până la cursul inferior al Șiretului. Se pare că în secolul ÎI î.Hr. aceste triburi de siensi să fi jucat un rol important în viața politică și economică
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
mijlociu al Nistrului. Tyrageții sunt și ei de origine getica și sunt localizați de-a lungul cursului inferior și mijlociu al Nistrului. Cele mai vechi știri despre aceștia se păstrează în opera geografică a lui Strabon. Ptolemeu enumeră mai multe neamuri printre care și piengeții pe care ii plasează "lângă muntele Carpatos". Singii sunt localizați de V. Pârvan pe cursul inferior al Mureșului, unde era localitatea Singidava, pomenita de Ptolemeu și identificată cu o dava. Harpii sunt neamuri de origine traco-getică
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
enumeră mai multe neamuri printre care și piengeții pe care ii plasează "lângă muntele Carpatos". Singii sunt localizați de V. Pârvan pe cursul inferior al Mureșului, unde era localitatea Singidava, pomenita de Ptolemeu și identificată cu o dava. Harpii sunt neamuri de origine traco-getică ce au locuit la nord de Gurile Dunării, în zona dintre Prut și Nistru. Terizii sunt un neam traco-getic pomenit de istoricul Hellanicos din Lesbos și apoi de lexicografii biuzantini. Obulensii sunt un trib traco-getic menționat de
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
pe cursul inferior al Mureșului, unde era localitatea Singidava, pomenita de Ptolemeu și identificată cu o dava. Harpii sunt neamuri de origine traco-getică ce au locuit la nord de Gurile Dunării, în zona dintre Prut și Nistru. Terizii sunt un neam traco-getic pomenit de istoricul Hellanicos din Lesbos și apoi de lexicografii biuzantini. Obulensii sunt un trib traco-getic menționat de Ptolemeu că locuind în partea de răsărit a provinciei române Moesia Inferior, adică în actuala Dobrogea. Piarensii și dimensii sunt tot
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
menționat de Ptolemeu că locuind în partea de răsărit a provinciei române Moesia Inferior, adică în actuala Dobrogea. Piarensii și dimensii sunt tot triburi traco-getice care au fost situați de Ptolemeu tot în răsăritul provinciei Moesia Inferior. Sucii sunt un neam getic menționați în izvoarele literare și epigrafice, fiind semnalați în munții Haemus și spre Dunăre. Despre locuirea geților în Slovacia și despre soborul lui Burebista avem mărturii de la autorii antici. Unul dintre aceștia este Cezar, care, delimitând hotarele germanilor, ne
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
că: Pădurea Hercinica începe de la hotarele helveților, nemeților și râuracilor și se întinde în linie dreaptă paralel cu Dunărea, până la hotarele dacilor și anarților. De aici o ia la stanga, în direcția opusă fluviului și, datorită mărimii ei, atinge ținutul multor neamuri. Același lucru aflăm și de la Strabon: "...numai că unii dintre suebi locuiesc, după cum am spus în Pădurea Hercinica, alții în afara ei, învecinându-se cu ei". Continuitatea locuirii geților pe teritoriul de azi al Slovaciei, alături de alte seminții precum celții, poate
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
reușesc să-l otrăvească în 1607. A fost înmormântat la Mănăstirea Sucevița. După el, Moldova ajunge teatrul luptelor civile dintre fiii săi și ai fratelui său Ieremia. Simion a fost căsătorit cu Marghita (pe numele ei polonez Melania Zolkiewska), din neam de boieri moldoveni (neamul Hâra), care era la fel de ambițioasă ca și cumnata ei Elisabeta, soția lui Ieremia. Marghita a murit în 1622.
Simion Movilă () [Corola-website/Science/299287_a_300616]
-
în 1607. A fost înmormântat la Mănăstirea Sucevița. După el, Moldova ajunge teatrul luptelor civile dintre fiii săi și ai fratelui său Ieremia. Simion a fost căsătorit cu Marghita (pe numele ei polonez Melania Zolkiewska), din neam de boieri moldoveni (neamul Hâra), care era la fel de ambițioasă ca și cumnata ei Elisabeta, soția lui Ieremia. Marghita a murit în 1622.
Simion Movilă () [Corola-website/Science/299287_a_300616]