26,624 matches
-
Bisericii Ortodoxe Române. După ce a fost timp de 17 ani arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului, el a fost ales, la data de 8 iulie 2008, în demnitatea de arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei. Din noiembrie 2010 este membru de onoare al Academiei Române. s-a născut la data de 16 noiembrie 1957, în satul Spinu din comuna Perișani (județul Vâlcea), din părinții Gheorghe și Maria, primind la botez numele de Ioan. După absolvirea școlii în satul natal, în anul 1974, tânărul
Irineu Popa () [Corola-website/Science/308641_a_309970]
-
care le dă acestora, îi ajută să-și modeleze viața după chipul lui Hristos, Arhiereul veșnic, pe Care-L vor sluji în ogorul Bisericii străbune. Prea Sfințitul Irineu a activat în unele asociații și societăți, și anume ca membru de onoare în Asociația de prietenie România-Israel, ca președinte în Asociația Filantropică Christiana, ca secretar al Asociației Internaționale a Studenților din Princeton Seminary. În felul acesta, a promovat prietenia și fraternitatea, iubirea creștină și umanismul evanghelic, conștient că este bine și frumos
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
În felul acesta, a promovat prietenia și fraternitatea, iubirea creștină și umanismul evanghelic, conștient că este bine și frumos ,să locuiască frații împreună”(Ps. 132, 1). La 23 decembrie 1999, primarul Gheorghe Funar i-a acordat titlul de cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, ,pentru contribuția deosebită la promovarea valorilor spirituale creștine în societatea românească și pentru prestigioasa activitate pe tărâm cultural”. Din anul 2000 este și președintele Comisiei locale de Bioetică. Pe lângă activitatea pastoral-misionară și didactică, a desfășurat o impresionantă
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
titular al Academiei de Științe Medicale și a fost în perioada 1991-2010 vicepreședinte al Societății Române de Informatică Medicală. Din 2013, este membru al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române. este, din 2006, cetățean de onoare al municipiului Reșița. Începând cu anul 1966 s-a făcut remarcat prin publicarea unor povestiri SF. Din anul 1998 a fost vicepreședintele, iar din 2011 este președintele Asociației pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate (ASFAN). Membru fondator, în 2006, al Centrului
Dan Farcaș () [Corola-website/Science/308653_a_309982]
-
considerată drept "proprietate intelectuală" a autorului ei. În cazul traducerilor contractul se încheie cu traducătorul operei și cu proprietarul "copyrightului". Preluarea unui fragment dintr-o carte fără indicarea semnelor de citare și a sursei reprezintă o practică care nu face onoare nici autorului și nici editurii (piraterie editorială/plagiat) și este pedepsită prin lege. Aici au loc o serie de activități de pregătire editorială a manuscrisului până la faza de bun de tipar după cum urmează: După ce un manuscris este inclus în planul
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
participat la conferințe teologice interconfesionale și intercreștine ce au avut loc în Elveția, Franța, Germania, Suedia, Finlanda și Statele Unite ale Americii. Respectul comunităților locale față de Arhiepiscopul Timotei a fost marcat în mai multe rânduri, prin acordarea titlului de "Cetățean de Onoare" al municipiului Petroșani (1997), al municipiului Brad (2002), al municipiului Arad (2004) și al județului Hunedoara (2009). În anul 2007 a fost făcută publică informația privind colaborarea sa cu Securitatea, sub numele de "Radu Viorel". Arhiepiscopul Timotei Seviciu s-a
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
teologice și pregătirea monahală la Mănăstirea Slătioara. După ce a fost timp de 11 ani frate în obștea Mănăstirii Slătioara, la 18 noiembrie 1968, de ziua Cuviosului Alipie Stâlpnicul, a fost tuns în monahism cu numele de Vlasie (nume luat în onoarea Sf. Sfințit Mucenic Vlasie, Episcopul Sevastiei) de către IPS Mitropolit Glicherie Tănase al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. O săptămână mai târziu, de ziua Sf. Prooroc Avacum (26 noiembrie 1968), este hirotonit ierodiacon de către PS Episcop Silvestru Onofrei. De
Vlasie Mogârzan () [Corola-website/Science/308687_a_310016]
-
adăpostește Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck. Decorațiunile murale din propria casă au dovedit talentul Ceciliei Cuțescu-Storck și i-au asigurat mai multe comenzi importante. Prima a fost pictura "Agricultura, Industria și Comerțul" (1916) aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank, clădire situată pe strada Doamnei și proiectată de arhitectul Petre Antonescu. A urmat "Istoria Negoțului Românesc" (1933) în Aula Magna a Academiei de Studii Economice, cu o suprafață de peste 100m2. Aceasta conține peste o sută de personaje
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
ale științei acelei epoci. Astfel, s-a ocupat de medicină, filozofie, matematică, mecanică. A fost profesor de anatomie, botanică și fizică la Universitatea din Basel. Între 1725-1733, a lucrat la Academia de Științe din Sankt Petersburg. A fost membru de onoare al acestei academii, în publicațiile căreia a tipărit 47 de memorii științifice. A purtat corespondență cu Antioh Dimitrievici Cantemir. sa născut în Groningen, în Țările de Jos, într-o familie de matematicieni distinsa. [2] Familia lui Bernoulli a venit inițial
Daniel Bernoulli () [Corola-website/Science/308726_a_310055]
-
o serie de expoziții, prima fiind la Salonul Oficial de la Paris, urmată de Tinerimea artistică și Expoziția Jubiliară unde obține medalia de aur. Expozițiile sale la Salonul Oficial de la Paris devin o obișnuință până în anul 1911 când obține Mențiunea de Onoare pentru tabloul "Țiganii la drum". În anul 1936, Eustațiu Stoenescu este numit în funcția de profesor de pictură la Academia de Arte Frumoase din București. În 1941 devine rectorul Academiei de Arte.
Eustațiu Stoenescu () [Corola-website/Science/308718_a_310047]
-
Wittig să profite de această oportunitate. El a lucrat la Universitatea din Heidelberg, chiar și după emeritation să în 1967 și a publicat lucrări până în 1980. Cele mai multe premii ale sale au fost prezentate în Heidelberg, cum ar fi medicul de onoare de la Sorbona în 1956 și Premiul Nobel pentru Chimie în 1979.
Georg Wittig () [Corola-website/Science/308767_a_310096]
-
eveniment să fi fost reflectat mai târziu în operele dramatice ale lui Calderón, în care se regăsesc conflicte edipice între tați și fii. Trei ani mai târziu a debutat ca dramaturg cu o comedie intitulată „"Amor, honor y poder"” („"Dragoste, onoare și putere"”). Ca toți tinerii cu educație din vremea sa, Calderón a călătorit în Italia și Flandra, iar, începând cu 1625, a contribuit la Curtea regală cu un repertoriu dramatic apreciat de regele Filip al IV-lea al Spaniei. De
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
și haotic, stilizând realismul costumbrist și apropiindu-l astfel de stilul curtezan. În ele sunt prezente multe personaje reprezentative pentru epoca sa și condiția sa socială, toate având în comun cele trei teme ale teatrului baroc spaniol : "dragostea", "religia" și "onoarea". Onoarea este în mod special o temă mulțumită căreia Calderón s-a făcut remarcat, cu opere precum „"El alcalde de Zalamea"” („"Primarul din Zalamea"”), în care are loc un conflict între onoarea individuală (demnitatea umană) a unui țăran înstărit, Pedro
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
haotic, stilizând realismul costumbrist și apropiindu-l astfel de stilul curtezan. În ele sunt prezente multe personaje reprezentative pentru epoca sa și condiția sa socială, toate având în comun cele trei teme ale teatrului baroc spaniol : "dragostea", "religia" și "onoarea". Onoarea este în mod special o temă mulțumită căreia Calderón s-a făcut remarcat, cu opere precum „"El alcalde de Zalamea"” („"Primarul din Zalamea"”), în care are loc un conflict între onoarea individuală (demnitatea umană) a unui țăran înstărit, Pedro Crespo
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
teme ale teatrului baroc spaniol : "dragostea", "religia" și "onoarea". Onoarea este în mod special o temă mulțumită căreia Calderón s-a făcut remarcat, cu opere precum „"El alcalde de Zalamea"” („"Primarul din Zalamea"”), în care are loc un conflict între onoarea individuală (demnitatea umană) a unui țăran înstărit, Pedro Crespo, a cărui fiică a fost violată de un căpitan de orgine nobilă, și onoarea corporativă ("esprit de corps") a căpitanului. Onoarea, ca patrimoniu al spiritului înfruntat cu justiția, cazul "Primarului din
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
cu opere precum „"El alcalde de Zalamea"” („"Primarul din Zalamea"”), în care are loc un conflict între onoarea individuală (demnitatea umană) a unui țăran înstărit, Pedro Crespo, a cărui fiică a fost violată de un căpitan de orgine nobilă, și onoarea corporativă ("esprit de corps") a căpitanului. Onoarea, ca patrimoniu al spiritului înfruntat cu justiția, cazul "Primarului din Zalamea", sau pasiunea amoroasă ce orbește sufletul, cazul operei „"El mayor monstruo"” („"Cel mai mare monstru"”) sau gelozia în „"El médico de su
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
Primarul din Zalamea"”), în care are loc un conflict între onoarea individuală (demnitatea umană) a unui țăran înstărit, Pedro Crespo, a cărui fiică a fost violată de un căpitan de orgine nobilă, și onoarea corporativă ("esprit de corps") a căpitanului. Onoarea, ca patrimoniu al spiritului înfruntat cu justiția, cazul "Primarului din Zalamea", sau pasiunea amoroasă ce orbește sufletul, cazul operei „"El mayor monstruo"” („"Cel mai mare monstru"”) sau gelozia în „"El médico de su honra"” („"Doctorul onoarei sale"”). În cea dea
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
de corps") a căpitanului. Onoarea, ca patrimoniu al spiritului înfruntat cu justiția, cazul "Primarului din Zalamea", sau pasiunea amoroasă ce orbește sufletul, cazul operei „"El mayor monstruo"” („"Cel mai mare monstru"”) sau gelozia în „"El médico de su honra"” („"Doctorul onoarei sale"”). În cea dea doua parte a operei sale, dramaturgul inventează, depășind repertoriul cavaleresc, o formă poetico-simbolică necunoscută până la el și care va configura un teatru esențialmente liric, ale cărui personaje tind către simbolic și spiritual. Este cazul unor drame
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
ruse", 2015); Marele Premiu și Cunună de Lauri la Turnirul de Poezie de la Neptun-Mangalia, organizat de Uniunea Scriitorilor din România (iulie 2016). "Ordinul Gloria Muncii" al Republicii Moldova (2010), "Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler" al României (2010), "Ordinul de Onoare" (2014). Vezi: Leo Butnaru. Biobibliografie. Partea I ("Prag", 1998); Leo Butnaru. Biobibliografie. Partea a ÎI ("Museum",2005); Leo Butnaru. Biobibliografie. Partea a III-a ("Tipo Moldova", 2016). Poezie fără complexe "Dintre poeții de limbă română, cei aflați în stânga Prutului reprezintă
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
(n. 19 mai 1858, Paris; d. 14 aprilie 1924, Paris) a fost un geograf francez, membru de onoare al Academiei Române. A fost prinț francez și președinte al Societății de Geografie din 1910 până la moartea sa. Bonaparte s-a născut la Paris la 19 mai 1858 și a fost fiul Prințului Pierre Napoleon Bonaparte și al Justinei Eleanore Ruflin
Roland Bonaparte () [Corola-website/Science/308032_a_309361]
-
Mihai Dumbrava - Fest. Mamaia 1979 - Premiul la creație - Pasărea măiastra - muzică Vasile Vasilache jr. text Margareta Pâslaru, Fest. Tineretului București 1981 - Premiul la creație - Diamant fermecat - muzică Margareta Pâslaru, text Eugen Rotaru, concurs TV „Șlagăre în devenire” 1996 - Membră de Onoare - UNICEF România 1996 - Membră de Onoare - UNESCO România - Club 1997 - Invitată de Onoare la Fest. Internațional Cerbul de Aur - Brașov 1998 - Distincția Umanitarismului - Los Angeles - UȘ oferită de Camera de Comerț California-România 1999 - Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc” - revista
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
la creație - Pasărea măiastra - muzică Vasile Vasilache jr. text Margareta Pâslaru, Fest. Tineretului București 1981 - Premiul la creație - Diamant fermecat - muzică Margareta Pâslaru, text Eugen Rotaru, concurs TV „Șlagăre în devenire” 1996 - Membră de Onoare - UNICEF România 1996 - Membră de Onoare - UNESCO România - Club 1997 - Invitată de Onoare la Fest. Internațional Cerbul de Aur - Brașov 1998 - Distincția Umanitarismului - Los Angeles - UȘ oferită de Camera de Comerț California-România 1999 - Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc” - revista Actualitatea Muzicală - Uniunea Compozitorilor 2000 - Cetățean
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
jr. text Margareta Pâslaru, Fest. Tineretului București 1981 - Premiul la creație - Diamant fermecat - muzică Margareta Pâslaru, text Eugen Rotaru, concurs TV „Șlagăre în devenire” 1996 - Membră de Onoare - UNICEF România 1996 - Membră de Onoare - UNESCO România - Club 1997 - Invitată de Onoare la Fest. Internațional Cerbul de Aur - Brașov 1998 - Distincția Umanitarismului - Los Angeles - UȘ oferită de Camera de Comerț California-România 1999 - Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc” - revista Actualitatea Muzicală - Uniunea Compozitorilor 2000 - Cetățean de Onoare al Municipiului București 2000 - Membră
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
România - Club 1997 - Invitată de Onoare la Fest. Internațional Cerbul de Aur - Brașov 1998 - Distincția Umanitarismului - Los Angeles - UȘ oferită de Camera de Comerț California-România 1999 - Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc” - revista Actualitatea Muzicală - Uniunea Compozitorilor 2000 - Cetățean de Onoare al Municipiului București 2000 - Membră de Onoare a Crucea Roșie Română 2002 - Premiul „Women of Excellence” categoria Arts & Humanities - Union County - NJ, UȘA 2003 - Telly Award - finalist bronz - categoria Cultural, la cea de a 24-a competiție națională Telly * Awards
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Fest. Internațional Cerbul de Aur - Brașov 1998 - Distincția Umanitarismului - Los Angeles - UȘ oferită de Camera de Comerț California-România 1999 - Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc” - revista Actualitatea Muzicală - Uniunea Compozitorilor 2000 - Cetățean de Onoare al Municipiului București 2000 - Membră de Onoare a Crucea Roșie Română 2002 - Premiul „Women of Excellence” categoria Arts & Humanities - Union County - NJ, UȘA 2003 - Telly Award - finalist bronz - categoria Cultural, la cea de a 24-a competiție națională Telly * Awards, Cincinnati Ohio 2004 - Gold Classic Telly Winner
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]