25,627 matches
-
între două lumi și fac transfer de know-how creând parteneriate universitare și de cercetare. Cazul nefericit al cazului fericit este că ei nu conduc încă universități și facultăți, dar nu neapărat din reaua-intenție a cuiva. Cazul nefericit este cel al fricii băștinașilor față cu Occidentul întrupat de fiii rătăcitori, laolaltă cu anticorpii produși contra acestei frici. Alt caz, nu neapărat minor este cel al celor cu „pedigrí” occidental fără acoperire în rezultate și competențe concludente în afara diplomei. Aceste cazuri necesită însă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nefericit al cazului fericit este că ei nu conduc încă universități și facultăți, dar nu neapărat din reaua-intenție a cuiva. Cazul nefericit este cel al fricii băștinașilor față cu Occidentul întrupat de fiii rătăcitori, laolaltă cu anticorpii produși contra acestei frici. Alt caz, nu neapărat minor este cel al celor cu „pedigrí” occidental fără acoperire în rezultate și competențe concludente în afara diplomei. Aceste cazuri necesită însă o altă discuție. Cum poate începe o revoluție? Răzmerița cu circuit închis pe suport electronic
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
birou? La noi nu a avut niciodată loc o dezbatere sau inițiativă politică pe tema: salarii bugetare egale la muncă de valoare comparabilă. Fac parte dintre cei neintenționat privilegiați de grija parlamentarilor universitari și mă simt mai sigură. Am depășit frica omului mereu pauper, mereu la limita că nu fac față la plata întreținerii și cumpărarea cărților. Cel puțin așa ar trebui să trăim cu toții. Numai așa cei tineri ar opta doar pentru cariera universitară, iar universitățile nu ar mai fi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fără să mai meargă foarte serios în sensul tratamentului față de femei conținut de Evanghelii. Femeile au fost continuu aproape de Hristos: l-au însoțit în opera de propăvăduire a veștii celei bune, l-au însoțit cu consecvență, fără să le fie frică, fără să fugă ca majoritatea ucenicilor. Au mers până la răstignire și până la mormânt, femeile niciodată nu s-au sfiit să-i fie mereu în preajmă și nici Hristos nu s-a sfiit să se apropie de ele, să încalce toate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
regimul Ceaușescu, prietenia cu Gabriel Andreescu, disident, relația soțului meu cu Noica și poate altele care nu-mi trec prin mine. Nu mi-am cerut dosarul. Aflasem deja cine mă turna predilect și a căzut cerul pe mine. Mi-e frică să aflu mai mult. Text scris în 16 august 2006. Jean Delumeau, Frica în Occident, Meridiane, București, 1986, p. 200. Propunerea de semnificare aparține lui Benedicti. Gabriel Liiceanu, Cotidianul, 15 august, 2006. Iau aici sensurile comune: pâră făcută mai ales
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
poate altele care nu-mi trec prin mine. Nu mi-am cerut dosarul. Aflasem deja cine mă turna predilect și a căzut cerul pe mine. Mi-e frică să aflu mai mult. Text scris în 16 august 2006. Jean Delumeau, Frica în Occident, Meridiane, București, 1986, p. 200. Propunerea de semnificare aparține lui Benedicti. Gabriel Liiceanu, Cotidianul, 15 august, 2006. Iau aici sensurile comune: pâră făcută mai ales cu rea intenție, contra unor avantaje; denunț. Această definire nu obligă la veridicitatea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
La jumătatea albiei pojghița a cedat; el s-a cufundat în apă până la piept și a ieșit pe malul celălalt șiroind ca un câine. Toate straiele i-au înghețat sloi în vântulețul de seară care începuse. Mie mi-a fost frică să-l imit, așa că am căutat o trecătoare unde n-am intrat decât până la genunchi în apă. Primele iubiri și Lupta cu inerția Imprudența aceasta curajoasă Labiș a dovedit-o până în ultima sa clipă. Poate că ei i s-a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
morții lui Labiș, descrisă de Ivănescu: „Labiș avea securistul lui, care-l fila, care securist se urcase în tramvaiul 13, prin ușa din față a remorcii și, văzând că la ușa din spate a vagonului Labiș șovăia să urce, de frică să nul scape din filaj, a sărit din tramvai, s-a ciocnit de Labiș care din izbitura neintenționată (?) a securistului a nimerit sub tramvai. Acest securist a venit la spital la Labiș să-i ceară o declarație, în care poetul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
născut spre sfârșitul secolului al XIX-lea (1875), și a murit în anul 1935. O viață îngenunchiată de boală spre sfârșitul ei, dedicată în cea mai mare parte studiului, mai ales celui teologic, 60 de ani de viață trăiți în frică de Dumnezeu și mare parte din ei închinați slujirii Domnului și apărării credinței. La fel, nu trebuie să ne mire lipsa unui bogat material bibliografic dacă este să ne gândim la perioada în care a trăit și a activat mitropolitul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
părinții lui Nicolae sunt destul de puține, dar suficiente pentru a vedea de unde a moștenit viitorul mitropolit spiritul creștinesc și primit buna educație. „Părinți țărani din munții românești ai țărișoarei noastre”, Teodor și Ioana l-au crescut pe copilul lor în frică de Dumnezeu, ducându-l la Biserică și învățându-l încă de mic să cânte și să citească psalmi lui Dumnezeu, dovedind înclinație spre cele duhovnicești. Pr. Teodor Moroșan, născut și crescut pe plaiuri stulpicănene, bun cunoscător al imaginii publice lăsate
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
modul cum s-a comportat în fața lor, pentru a-l vedea pe Nectarie - predicatorul, Nectarie - omul îndurerat, Nectarie - omul acuzat și Nectarie - omul care se apără și știe să răspundă în fața oricăror acuzații, însă cu dreptatea în mână și cu frică de Dumnezeu în inimă. Tot ceea ce a scris reprezintă testamentul său, prin care dă, nu numai unuia, și nu numai la cunoscuți, ci lasă moștenire tuturor și oricui, averea care nu se risipește niciodată. Concluzii Iată o obiectivă și o
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cu suferința, și cu cele mai aprinse voturi de prosperitate și de extensie, spre slava lui Dumnezeu, și binele lumii creștine... Dificultățile nu vor lipsi cu siguranță: sunt sigiliul operelor lui Dumnezeu... A suferi contraste, a pătimi neînțelegeri; dar nici o frică! Înainte in Domino! Iar Providența nu va decepționa...». Capitolul XIII De la Normele Sfinte la Constituții Primele Norme de viață comunitară Don Calabria a elaborat prima formulă de Norme Sfinte în 1908. După cum am văzut deja, a profitat de o plimbare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ani în urmă. Un vapor e în prada furtunii. Toți pasagerii sunt cuprinși de groază și de teroare în fața pericolului iminent al naufragiului. Și între toți, terorizații, este un copil care, într-un colț al vaporului, se juca fără nici o frică. „Cum? Tu te joci? Nu-ți este teamă?“. „Tatăl meu e cel care conduce vaporul! De ce ar trebui să mă tem?“. Dragi și iubiți frați, la cârma vaporului e Tatăl nostru ceresc. De ce să ne temem? Vor veni furtunile, dificultățile: nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
publice: dirigenții de muncă, antreprenorii, studioșii, capii asociațiilor, scriitorii, miniștrii națiunii... asupra tuturor acestora apasă o mare, o dulce responsabilitate pentru binele fraților». Don Calabria încerca să suscite în laici conștiința vocației și a misiunii lor, de a înainta fără frică spre sfințenie, spre dăruirea deplină pentru Împărăția lui Dumnezeu, fiecare după starea sa. Toate scrierile lui don Calabria care tratează despre apostolatul laicilor par să străbată, cu termeni încă vagi și neorganici, magisteriul marelui pontif Ioan Paul II, din cele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sfântă a anului 1948: «Adresându-mă religioșilor doresc să vă includ și pe voi, frații externi, care faceți parte din Operă și luați parte la harurile, la meritele și la responsabilitatea Slujitorilor Săraci... Dacă veți trăi în sfânta iubire și frică de Dumnezeu iradiind spiritul pur și genuin al Operei, mai întâi în familie, în birouri, în ateliere, oriunde, cât bine puteți face, mai ales în acest ceas solemn și decisiv pentru sorții patriei noastre dragi!». Astăzi, familia fraților externi s-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Alte ispite îl tulburau: gândul că nu ar fi făcut nimic bine și, dacă ar fi făcut ceva bun, că ar fi făcut-o din mândrie ori pentru a se subînțelege. Îl chinuia gândul morții, care provenea dintr-o sfântă frică de Dumnezeu și din gândul final al dării de seamă în fața Dumnezeului preasfânt. Celor care se apropiau de el, le spunea cu voce sinceră și din inimă: „Rugați-vă ca să-mi mântuiesc sufletul, ca să nu ajung în iad“. Și îi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vechea rivalitate austro-rusă continua să pună bețe în roate în anumite regiuni la care trăgeau cu ochiul Viena și Petersburgul, și care, pe de altă parte, erau lucrate din plin de intrigile turcești. Sultanul se străduia să anuleze ceea ce, de frică, acordase controlului Marilor Puteri, iar pe ascuns, Marele Vizir se băga în treburile locale ce-i reveneau lui Hilmi Pașa. În modesta mea sferă de activitate în problema cuțovalahilor îmi era dat să constat de multe ori divergențele dintre turcii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lațul și alte morți sîngeroase și, în consecință, să se manevreze cu grijă astfel încît prestigiul și influența Germaniei să nu fie atinse în mod fățiș. Începînd din 1905, zilele domniei Sultanului roșu erau numărate; acest om care tremura de frică trăgea asupra aghiotanților săi și interzicea intrarea în Turcia a dinamurilor de teama cuvîntului "dinamită" nu mai era înconjurat de oameni fideli și devotați, ci de servitori gata de orice trădare. Și cînd știai, pe de o parte, ce era
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
două siluete gemene ale primarului și prefectului se grăbeau să-mi arate afișe proaspăt lipite pe ziduri, traducîndu-mi conținutul care era un apel către populație de a primi pe soldații români "ca pe niște frați". Tablou de cordialitate, fiică a fricii, care făcea ca alocuțiunea emoționată, ținută mai înainte personalului Legației, să fie fără rost. În trapul unei trăsuri de paradă, cei doi funcționari bulgari ne-au condus spre port. "Aveți batiste curate ca să le agitați în aer?" i-am întrebat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
artificial, făcut din beton, camuflat cu verdeață și găunos, avînd în interior o scară din fier, prin care Kaiserul ar fi șters-o în caz că ar fi fost nevoit să fugă pe ascuns. Examinînd de aproape această uimitoare lucrare monument dedicat Fricii mareșalul Foch îmi atrase atenția că dispozitivul de apărare ușa de acces în adăpost, din oțel se deschidea în interiorul vilei. De unde trăgea concluzia că adăpostul trebuie să fi fost făcut în ultima perioadă a războiului, cînd Kaiserul nu mai avea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
teutone. Un bulevard din Buxelles fusese botezat cu numele său, Brand Witlock, și recunoștința belgiană nu uita că faimoasa bibliotecă din Louvain, incendiată și devastată de germani, fusese reconstruită pe cheltuiala Statelor Unite. Colegul italian inspira oarecum milă din cauza constantei lui frici de a nu fi bine văzut la Roma de Mussolini, provocată de prezența la Bruxelles a contelui Sforza, cel mai de vază exilat. Căsătorit cu o aristocrată belgiană, Sforza revenea în mod firesc la Bruxelles unde se fixase, cînd nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în curând la șomaj sau la pensie. Unii zic că sunt nemulțumit că nu scrie despre mine (sau că aștept cu groază clipa când întradevăr va scrie), alții mă cred vândut lui Iliescu (care, după cum bine se știe, tremură de frica lui Manolescu) sau lui Emil Constantinescu - cu care, e adevărat, am fost coleg de facultate -, vândut lui Soroș sau lui Manea ori nu mai știu cui; alții explică totul prin faptul că sunt prieten cu Breban și cu Uricaru, complice cu Eugen Simion
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și va înlocui cu vârf și îndesat cenzura politică. Te-ai întrebat vreodată de ce guvernul Roman (sub Iliescu) a încurajat încă din 1990 apariția editurilor particulare, care s-au ivit ca ciupercile după ploaie? — Exagerezi... Pentru că lui Iliescu îi era frică de intelectuali, pe care nu putea să-i cenzureze altfel. A înțeles perfect că libertatea până la urmă dizolvă protestul, iar concurența veleitarilor contribuie și ea la slăbirea adevăraților scriitori, cărora Marele Public le va da curând lovitura de grație. — Și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și impusă cu sila unor bieți oameni care nu înțelegeau nimic, dar și pentru că era aplicată de niște imbecili și corupți care o foloseau ca să trăiască ei cât mai bine. Ca să nu mai spun că lașitatea și corupția erau generale, frica servea de multe ori ca să se justifice carierismul și setea de parvenire. Pastenague mă întrerupe: — Degeaba analizezi cauzele. Cum-necum, pe vremea aceea era rău pentru toată lumea. Și nu ai dreptul să exprimi regrete. Ori poate ai uitat? Ai uitat persecuțiile
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
interesul să se lase convins: un adevărat proces ar fi scos la iveală tot felul de rufe murdare. Probabil că nici unul dintre ei nu-l citiseră pe René Girard. Cotidianul, 22-23 decembrie 2001 Cu camionul — Recunoaște că ți-a fost frică înainte de a te urca în camion. — Bineînțeles că mi-a fost frică. Am răsuflat ușurat când am aflat că, din motive tehnice, plecarea s-a amânat până după Crăciun. De fapt, mi-a fost mai puțin frică după moartea lui
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]