246,706 matches
-
toată durata războiului, din cauza opiniilor sale iredentiste. Filat de poliția secretă la rândul său, James Joyce este suspendat la 15 septembrie 1914 de la "Scuola Revoltella" și hotărăște să se exileze din nou, de această dată în Elveția. Împreună cu Nora și copiii, James Joyce se mută la 30 iunie 1915 în Zürich, unde locuiește timp de patru ani, schimbând pe parcurs șapte adrese. În timpul Primului Război Mondial, orașul elvețian se afla în plină efervescență culturală și politică, găzduind numeroși refugiați și figuri revoluționare precum
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
să o facă, nu i-a plăcut și a rămas cu lectura undeva „la pagina 27, numărând și coperta”. De altfel, relația dintre cei doi concubini devine din nou tensionată, iar în 1923 Nora întreprinde o călătorie în Irlanda, împreună cu copiii, sfidând sfaturile lui Joyce. Experiența devine traumatizantă, când, pe fondul Războiului Civil Irlandez, trenul care unește Galway de Dublin este atacat cu rafale de gloanțe, iar Nora și Lucia se culcă la podea speriate. Nici sănătatea lui Joyce nu este
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
din nou atras de lumea pariziană. Fiul său, Giorgio, își întemeiază propria familie: se căsătorește la 10 decembrie 1930 cu Helen Kastor Fleischman, o americancă divorțată, de etnie evreiască, iar la 15 februarie 1932 i se naște primul (și singurul) copil - Stephen James Joyce. Aceste două episoade majore din viața lui James Joyce - moartea tatălui și nașterea unui nepot - au fost imortalizate în poemul "Ecce Puer" (1932), unde, cu o mâhnire inconsolabilă, scriitorul exclamă: Ca o coincidență, ultimele cuvinte ale lui
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
controversată mai ales în lumina noilor interpretări oferite de biograful Carol Loeb Shloss, în a ei carte, "Lucia Joyce, dansând la priveghi" ("Lucia Joyce: To Dance in the Wake", 2003). Shloss insistă pe autenticitatea talentului Luciei, considerând-o un adevărat copil al modernismului, un fel de Icar ce s-a apropiat prea mult de soare, un artist „dionisiac” și în niciun caz schizofrenic. Conform ei, Lucia Joyce și-ar fi ajutat tatăl să scrie "Veghea lui Finnegan": o rudă apropiată, Bozena
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
de fapt un ulcer ce îi va fi fatal scriitorului. Noi probleme de familie intervin, pe măsură ce Helen, soția lui Giorgio, cedează depresiei și căderilor psihice, fiind internată în diverse sanatorii și urmând un destin similar Luciei. Privat de prezența mamei, copilul Stephen rămâne în grija bunicilor; la 18 decembrie 1940, înaintea ultimului Crăciun din viața lui Joyce, scriitorul și micul său nepot se aventurau într-un Zürich învăluit în zăpadă, pentru a căuta o ediție franțuzească a epopeilor grecești. Un oponent
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
o prelegere informală despre viața și opera lui William Shakespeare ("Scila și Caribda"). Conform lui Dedalus, piesa "Hamlet" oglindește biografia dramaturgului: stafia tatălui ar fi chiar Bardul din Avon, infidela Gertrude -- Anne Hathaway (soția lui Shakespeare), iar prințul Danemarcei -- Hamnet, copilul celor doi, mort la unsprezece ani. Teoria tânărului scriitor este puternic dezavuată de auditori, tentativa lui de a se face înțeles de un public cu sensibilități atât de disparate identificându-se cu încercarea lui Ulise de a-și manevra corabia
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
coincidență, în "Arabia", același simbol al potirului îi servește naratorului pentru a descrie secretul primei atracții sexuale și așadar, pierderea inocenței copilărești: „Îmi imaginam că îmi purtam ferit potirul printr-o lume de dușmani.”. Pentru Hélène Cixous, potirul din mâinile copilului semnifică mai mult de atât, este un simbol al Cuvântului și al valențelor lui artistice nelimitate; spre deosebire de potirul „secătuit” al religiei, de zădărnicia rugăciunilor către un Dumnezeu absent, potirul artei se umple de sens fără încetare, precum un „corn al
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
realitatea l-a condus pe Joyce spre noi forme de expresie care au redefinit relația dintre textul literar și conținut. Limbajul din "Portret al artistului în tinerețe" evoluează și se maturizezază în tandem cu personajul principal. Primul capitol prezintă universul copilului printr-un vocabular naiv, aflat în continuă expansiune și în strânsă relație cu jargonul adulților, față de care se raportează în permanență, dar cu care nu se poate identifica. Conform lui Hélène Cixous, acest captiol este format dintr-o serie de
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
strânsă relație cu jargonul adulților, față de care se raportează în permanență, dar cu care nu se poate identifica. Conform lui Hélène Cixous, acest captiol este format dintr-o serie de scene „în stare pură”, juxtapuse, care se imprimă în memoria copilului înainte ca acesta să fie destul de mare încât să le înțeleagă. În "Surorile", cuvintele obscure ale celor mari, precum „paralizie”, „gnomon” și „simonie”, sunt încărcate de mister și prefigurează distrugerea inocenței copilărești de către realitatea coruptă și dezolantă a adulților. Pe măsură ce
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
și grandoarea textului biblic: Rudy, fiul lui Bloom care a murit la puțin timp de la naștere („în a unsprezecea zi a vieții”) este identificat cu mielul sacrificial din tradiția avraamică. În "Boii Soarelui", ni se spune că trupul neînsuflețit al copilului a fost învelit într-o „cămășuță de lână de miel”, iar în "Circe", când Bloom halucinează și își vede băiatul viu, „îmbrăcat în costumaș Eton”, „un miel mic își scoate capul din buzunarul de la piept” al costumului. De asemenea, băiatul
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
o soluționeze fără succes în "Circe". Eroul chiar afirmă la mijlocul romanului că „amor matris”, iubirea de mamă, este „poate singurul lucru adevărat în viață”. Un simbol interesant, vulturul, pe care doamna Dante îl invocă în "Portret" pentru a „scoate ochii” copilului neascultător, devine în viziunea lui Kimball emblema represiunii sexuale, impuse de educația catolică (vulturii imperiali sunt un simbol al Romei, deci ai Bisericii Catolice), amintind totodată de pedepsele unor eroi cuprinși de hybris, precum Prometeu și Oedip. Margot Norris crede
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Paris (greacă: "Πάρις", cunoscut și sub numele de "Alexandru" - c.f. . Alaksandus din Wilusa) este un personaj mitologic, cel mai mic dintre fiii regelui troian Priam și ai Hecubei. Înainte de nașterea sa, Hecuba visase că viitorul ei copil va atrage pieirea Troiei. Când Paris vine pe lume, Priam porunci slujitorului său Agelaos să-l ucidă. Păstorul nefiind în stare să ridice arma asupra unui copilaș, l-a părăsit într-un desiș pe muntele Ida, sperând ca astfel va
Paris (mitologie) () [Corola-website/Science/298747_a_300076]
-
ridice arma asupra unui copilaș, l-a părăsit într-un desiș pe muntele Ida, sperând ca astfel va pieri; dar fiul lui Priam fu găsit și alăptat de o ursoaică. Reîntorcându-se peste cinci zile, Agelaos, plin de uimire, găsește copilul încă în viață și-l ia cu el acasă, crescându-l ca și cum ar fi fost fiul său. El îi dădu numele de Paris. Acesta trăi printre păstori și deveni un tânăr nespus de frumos și inteligent, aceste lucruri trădând sângele
Paris (mitologie) () [Corola-website/Science/298747_a_300076]
-
și-l ia cu el acasă, crescându-l ca și cum ar fi fost fiul său. El îi dădu numele de Paris. Acesta trăi printre păstori și deveni un tânăr nespus de frumos și inteligent, aceste lucruri trădând sângele său nobil. Încă copil fiind, el scăpa nu numai turmele dar și pe tovarășii săi încolțiți de fiare sălbatice sau tâlhari. Prin puterea și vitejia lui, ajunse atât de vestit în rândurile poporului încât i se dădu numele de Alexandru (adică "învingătorul, protectorul"). La
Paris (mitologie) () [Corola-website/Science/298747_a_300076]
-
după pofta inimii, tînăr sau bătrân, burlac sau însurat, absolvent al școlii normale sau autodidact, cu sau fără diplomă. Singurul lucru de însemnătate e ca învățătorul să convină capilor de familii, ca aceștia să hotărască dacă își lasă sau nu copiii pe mâna lui. În acest caz, ca altundeva, trebuie ca acest lucru să purceadă din liberul contract și să fie supus concurenței; lucru imposibil sub un regim de inegalitate, de pile, de monopol universitar sau de măritiș între Biserică și
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
din Paris, nerespectându-se ultima sa dorință de "„a reintra în noaptea viitorului în același loc în care am în viața trecutului”", "„în acest fermecător cimitir (din Villers-Cotterêts) care are mai degrabă aerul unui țarc de flori, unde să lași copiii să se joace, decât al unui câmp funebru unde să calci cadavre”" (1870). Fiul său, numit tot Alexandre Dumas, a fost și el scriitor, autor al cunoscutului roman "Dama cu camelii".
Alexandre Dumas () [Corola-website/Science/298775_a_300104]
-
apoi îl trimite pe șoferul Mircea (Alexandru Manolescu) să-i scoată pe furiș mașina din garaj pentru a pleca cu ea. Ajuns în garajul directorului, șoferul are surprinderea să afle că soția primului a luat mașina și a plecat cu copiii. Rămași fără autoturism, directorul Dumitru, directorul adjunct Eugen (Octavian Cotescu) și funcționarul Corneliu (Marin Moraru) de la Serviciul Planificare, angajatul mai mic în funcție, decid să-l coopteze în cadrul expediției pe un scriitor (Ovidiu Schumacher) care avea mașină. Pretextând că are
Operațiunea Monstrul () [Corola-website/Science/298788_a_300117]
-
interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită "Pasărea măiastră" (de Nicolae Iorga) și "Regina cîntecului românesc". S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București (zona Palatul Copiilor - Parcul Tineretului), fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu (Țara Făgărașului) și al florarului Ion Coandă Tănase (1877-1958), din satul Mierea-Birnici, jud. Dolj (azi Mierea, com. Crușeț, jud. Gorj), de pe valea Amaradiei. A avut o soră și un frate: Aurica
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
Premiul Sakharov pentru libertate în gândire. În anul 1991 ea devenit laureata a Premiului Nobel pentru pace ca urmare a eforturilor ei pașnice și non-violente de restabilire a democrației, suprimata de regimul militar opresiv din țara ei, Este al treilea copil al generalului Aung Sân și a lui Mă Khin Kyi (care a devenit ulterior "Daw Khin Kyi"), o asistentă medicală. Fratele ei preferat a murit înecat la o vârstă fragedă, iar celălat frate a emigrat în SUA, devenind cetățean american
Aung San Suu Kyi () [Corola-website/Science/298804_a_300133]
-
ca având cancer la prostată în 1997, guvernul a refuzat să îi acorde acestuia viza de intrare. Suu Kyi a rămas în Burma și nu și-a mai revăzut soțul. Acesta a murit în martie 1999. Ea rămâne separată de copiii ei, aflați în Marea Britanie. Deși fiul său, Kim, s-a căsătorit și are un copil, Aung Sân Suu Kyi nu și-a cunoscut niciodată nora și nepotul. Suu Kyi a fost în mod repetat împiedicată să se întâlnească cu susținătorii
Aung San Suu Kyi () [Corola-website/Science/298804_a_300133]
-
de intrare. Suu Kyi a rămas în Burma și nu și-a mai revăzut soțul. Acesta a murit în martie 1999. Ea rămâne separată de copiii ei, aflați în Marea Britanie. Deși fiul său, Kim, s-a căsătorit și are un copil, Aung Sân Suu Kyi nu și-a cunoscut niciodată nora și nepotul. Suu Kyi a fost în mod repetat împiedicată să se întâlnească cu susținătorii partidului ei, pentru că în septembrie 2000 să fie din nou arestată la domiciliu. Pe 6
Aung San Suu Kyi () [Corola-website/Science/298804_a_300133]
-
respectivul act se răsfrânge exclusiv asupra celui care îl comite, societatea nu are nici un drept de a interveni, chiar dacă persoana își face rău. Sunt excluși din sfera acestei teorii cei care nu sunt totalmente capabili de a discerne (spre exemplu, copiii sau cei ce nu se află în deplinătatea facultăților mintale). Se poate remarca faptul că filosoful britanic nu consideră ofensa o faptă negativă întrucât este de părere că o acțiune nu poate fi restricționată pentru că încalcă o convenție morală a
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
exercite singur suveranitatea. Cine încalcă legea și știrbește din drepturile poporului, se pune în stare de război cu acesta, și revoluția este în acest caz o armă de apărare, un rău necesar. În pedagogie, Locke recomandă să se deștepte în copil dispozițiile naturale, să se țină seama de individualitatea lui, să se predea un învățământ intuitiv, să fie pregătit pentru muncă printr-o activitate plăcută. Contribuții interesante a adus Locke și în domeniul moralei. Concluzia lucrării "Scrisoare despre Toleranță" este aceea
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
patru tablouri la o expoziție a artiștilor protestatari. Pictorul Pierre Puvis de Chavanne laudă talentul artistului în folosirea culorilor, publicul însă ia în râs tablourile expuse și afirmă că ele ar putea fi pictate tot la fel de bine și de un copil! În decembrie 1889, Rousseau se pensionează anticipat, primește însă o sumă foarte modestă, astfel că pentru a supraviețui este nevoit să vândă la prețuri ridicole tablourile realizate. În anul următor expune la Salonul Independenților tabloul intitulat ""Războiul"", care este remarcat
Henri Rousseau le Douanier () [Corola-website/Science/298817_a_300146]
-
anatomia imagistică") "Anatomia comparată" - studiază comparativ alcătuirea acelorași elemente la diferite specii, căutând să integreze diferențele și similitudinile în cadrul proceselor de evoluție, adaptare, speciație. "Anatomia vârstelor" - studiază particularitățile de varsta survenite în decursul vieții omului. Că etalon se ia anatomia copilului și anatomia vârstnicilor ( gerontologia ). "Anatomia artistică" sau Anatomia plastică - studiază din punct de vedere estetic relațiile dintre dimensiunile, relifurile și proporțiile corpului uman, jocul mușchilor, diferite atitudini și mișcări cu scopul teoretizării și înțelegerii frumuseții. Metodele de studiu al anatomiei
Anatomie () [Corola-website/Science/298823_a_300152]