235,521 matches
-
motiv, în presa sau literatura tipărită tunelul este denumit „Izvor”. Lucrările la tunel au fost oprite în august 1914, din cauza Primului Război Mondial, și au fost reluate abia în 1938, după o ședință a Consiliului de Coroană care a dispus suplimentarea finanțării. Investiția a fost din nou înghețată în 1939, după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Sesizând potențialul strategic, Adolf Hitler i-a solicitat mareșalului Ion Antonescu reluarea, pentru a treia oară, a construcției tunelului, acesta putând asigura o cale mai
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
trebuit să existe șase gări: Vâlcele (transformată din haltă în gară cu 3 linii), Tutana, Schitu-Matei, Ciofrângeni, Sâmnic și Râmnicu Vâlcea Est („Goranu”). În 1989, pe linie a circulat primul tren de probă. După 1989 toate lucrările au fost abandonate. Investiția, în lungime de 38,6 km, costase până în acel moment circa 1 miliard de dolari. Datorită economiilor care se făceau în anii 1980, rambleurile au fost construite doar din pământ și s-a decis scurtarea unor viaducte prin construcția unor
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
de teren după 1990, unele din rampele de legătură cu viaductele fiind complet spălate de apă. Cu toate că secția nu era funcțională, ea figura în „Mersul Trenurilor” din 1991-1992 drept Linia 219. Între anii 1995 și 2000 proiectul de finalizare a investiției a fost inclus în Programul de modernizare a infrastructurii feroviare din România. În aprilie 1996 s-a organizat o licitație publică restrânsă cu participare internațională pentru finalizarea execuției, iar aceasta a fost adjudecată de asocierea S.E.C.O.L. S.p.A. Italia-Royal
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
o licitație publică restrânsă cu participare internațională pentru finalizarea execuției, iar aceasta a fost adjudecată de asocierea S.E.C.O.L. S.p.A. Italia-Royal Inter Trade Ltd. S.U.A. Ulterior, pe baza „riscurilor financiare și tehnice existente”, CFR a dorit să renunțe la investiție, însă a fost obligată în instanță să continue și să semneze un contract de execuție lucrări cu asocierea câștigătoare a licitației din 1996. Acest lucru este confirmat și de Scrisoarea de Acceptare semnată de CFR ca urmare a emiterii HG
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
CFR ca urmare a emiterii HG nr. 1024/14 decembrie 1999 privind „garantarea de către Ministerul Finanțelor a unui credit extern în valoare de 138 milioane dolari S.U.A. în favoarea Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R" - S.A.” „pentru finanțarea obiectivelor de investiții prevăzute în anexă, care se vor executa de SOCIETA EDILE COSTRUZIONI E LAVORI - S.p.A. Roma, câștigătoare a licitației pentru realizarea lucrărilor respective”. Acest contract, care teoretic prevedea finalizarea, dublarea și electrificarea liniei, este unul controversat, mai ales că nu a
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
în februarie 2016. În anul 2011 a fost lansat un nou proiect de reconstrucție a secției, în valoare de 500 de milioane de dolari. În februarie 2016, CN CFR SA răspundea, la solicitarea publicației Electronica.Net, următoarele: „Costul total al investiției este estimat la aproximativ 2 miliarde lei, durata estimată de realizare este de 4 ani, dar este condiționată de asigurarea sursei de finanțare”. În Master Planul General de Transport al României din septembrie 2016, finalizarea liniei este prevăzută pentru ciclul
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
de 57 km care să lege Botoșaniul de orașul Hârlău din județul Iași și, mai departe, prin intermediul liniei CFR 607 existente, de municipiul Iași. Această cale ferată ar fi redus distanța feroviară dintre Iași și Botoșani cu 87 de km. Investiția a fost atacată cu peste 400 de muncitori care lucrau în ture și, printre primele obiective abordate, s-a început străpungerea Tunelului Hârlău, în lungime de circa 900 m și un diametru de 9 m. Termenul de finalizare era ambițios
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
de circa 900 m și un diametru de 9 m. Termenul de finalizare era ambițios: linia trebuia terminată în trei ani. Lucrările au fost oprite însă după 1990, iar guvernele Petre Roman și Theodor Stolojan au prevăzut în buget pentru investiție sume care acopereau doar cheltuielile de conservare, fără să permită și continuarea construcției. Lucrările au fost redemarate abia după 1996, în urma schimbărilor politice. În această perioadă s-a montat podul de la Maxut peste DN28B și a fost reluată străpungerea Tunelului
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
peste 20 de milioane de dolari. În 2007 a existat o nouă tentativă de a relua proiectul căii ferate Hârlău-Botoșani. Constantin Axinia, director la acea vreme al SN CFR Călători SA, a introdus un traseu parțial, Hârlău-Flămânzi, în planul de investiții pentru 2007. Suma estimată pentru finalizarea lucrărilor până la Flămânzi era de 1,2 milioane de lei, dar guvernul nu a alocat nici un leu pentru lucrare. Între timp, lucrările existente s-au degradat, componentele metalice au fost furate sau au ruginit
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
căzut pradă intemperiilor și hoților. S-au furat șine, traverse, alte elemente metalice, piatra spartă, stâlpii și firele sistemului de telecomunicații, blocuri de beton aduse pentru consolidări. Gările de pe traseu, inclusiv cea din Săveni, au fost devastate. Din această masivă investiție se mai păstrează doar urmele unei mari lucrări inutile. Într-o analiză din septembrie 2014 a Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est se atrăgea atenția că, în urma renunțării la unele proiecte de infrastructură feroviară precum linia Dângeni-Săveni-Darabani și linia Hârlău-Flămânzi-Botoșani, „38
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
la granița României cu Ungaria, a început în 2004, în baza unui contract de proiectare și execuție în valoare de 2,24 miliarde euro încheiat prin atribuire directă cu asocierea americano-turcă Bechtel International Inc.-Enka İnșaat ve Sanayi A.Ș. Investiția a fost împărțită în opt secțiuni, iar execuția a început pe două din ele, considerate prioritare: 2B Câmpia Turzii-Cluj Vest (Gilău) și 3C Suplacu de Barcău-Borș (frontieră). Proiectul a fost controversat încă de la început, deoarece constructorul era plătit pe baza
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
compania Plaza Centers, parte a grupului israelian Elbit, căreia i-au concesionat Casa Radio pe o perioadă de 49 de ani. Plaza Centers, cu o participație de 75% din capital era principalul acționar, iar Statul român, prin Compania Națională de Investiții, participa cu 15%. Restul acțiunilor era deținut de Cenk Demir, parte a grupului turcesc Küçük. Investiția alocată proiectului intitulat „Dâmbovița Center” era estimată la câteva sute de milioane de euro și presupunea demolarea a circa 70% din Casa Radio pentru
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
perioadă de 49 de ani. Plaza Centers, cu o participație de 75% din capital era principalul acționar, iar Statul român, prin Compania Națională de Investiții, participa cu 15%. Restul acțiunilor era deținut de Cenk Demir, parte a grupului turcesc Küçük. Investiția alocată proiectului intitulat „Dâmbovița Center” era estimată la câteva sute de milioane de euro și presupunea demolarea a circa 70% din Casa Radio pentru ridicarea unui complex de 467.000 m, care să includă un centru comercial de 90.000
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
2007 sugerau că aceasta s-ar fi dublat, ajungând la 164 de milioane de euro. În 2012 a fost anunțată reluarea lucrărilor, dar acest lucru nu s-a materializat. În 2015 au existat speculații că situația financiară ar permite repornirea investiției în anul 2016, însă și acestea s-au dovedit optimiste. În 2016, după mai mulți ani de inactivitate pe șantier, un raport al Plaza Centers recunoștea că „pot exista riscuri de reglementare referitoare la dreptul Guvernului Român de a expropria
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
Rog”, prescurtat C.I.M. Krivoi Rog în română și KGOKOR în rusă. România, care a văzut în realizarea combinatului o oportunitate de a alimenta cu pelete propriul Combinat Siderurgic din Galați, și-a exprimat interesul de a participa și ea la investiția de la Krivoi Rog și a semnat, în decembrie 1986, o Convenție Bilaterală Interguvernamentală Româno-Sovietică. În iunie 1987 a fost emis Decretul nr. 156, fundamentat pe Decretul Consiliului de Stat nr. 242/1974, nepublicat în Monitorul Oficial, și pe Decretul nr.
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
se legifera participarea României la combinatul de la Dolînska. Pe 12 iulie 1987, R.S.R. a semnat cu URSS un Contract de Antrepriză cu termen de punere în funcțiune (TpF), prin care R.S.R. devenea antreprenor general al lucrării și se angaja la investiții de 782,2 milioane Rbl Tr (ruble transferabile), adică circa 700 de milioane de dolari la acea vreme. România urma să primească ulterior pelete corespunzând ca valoare sumei investite în combinat. La data respectivă, investiția totală era estimată la 3
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
lucrării și se angaja la investiții de 782,2 milioane Rbl Tr (ruble transferabile), adică circa 700 de milioane de dolari la acea vreme. România urma să primească ulterior pelete corespunzând ca valoare sumei investite în combinat. La data respectivă, investiția totală era estimată la 3,5 miliarde de dolari, iar participația țărilor socialiste, bazată pe asumarea procentului de pelete pe care erau dispuse să-l preia, era următoarea: Cei patru mari antreprenori desemnați de România să se ocupe de construcție
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
și Ipromet, au construit în R.S.S. Ucraineană nu doar un combinat, ci un adevărat oraș. Deși din numele combinatului se poate deduce că acesta este situat în Krivoi Rog, în realitate amplasamentul său este lângă fostul sat Dolînska, transformat de investiție într-o veritabilă așezare urbană cu 20.000 de locuitori. Constructorii români au realizat la Dolînska blocuri de locuințe, grădinițe, școli și magazine. După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a preluat participația acesteia, ca și pe cea a R.D. Germane, care
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
urbană cu 20.000 de locuitori. Constructorii români au realizat la Dolînska blocuri de locuințe, grădinițe, școli și magazine. După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a preluat participația acesteia, ca și pe cea a R.D. Germane, care s-a retras din investiție în urma unificării Germaniei, iar cotele de participare au devenit următoarele: Dar situația economică a celor patru țări, precum și noile realități politice, nu au mai permis continuarea lucrărilor. În 1997, Ucraina a decis stoparea completă a construcției. Până în acel moment, se
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
investise, conform Ministerul Economiei și Finanțelor, circa 644,6 milioane Rbl Tr. Presa din România considera însă că suma cheltuită de statul român se cifra în realitate la peste 1 miliard de dolari. Împreună cu dobânzile aferente creditelor împrumutate pentru realizarea investiției, suma ar ajunge la 1,4 miliarde de dolari. Guvernul român a recalculat ulterior valoarea investiției la 350 de milioane de dolari și a transferat-o drept „creanță” Fondului Proprietatea. S-au făcut diverse încercări de a recupera acești bani
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
însă că suma cheltuită de statul român se cifra în realitate la peste 1 miliard de dolari. Împreună cu dobânzile aferente creditelor împrumutate pentru realizarea investiției, suma ar ajunge la 1,4 miliarde de dolari. Guvernul român a recalculat ulterior valoarea investiției la 350 de milioane de dolari și a transferat-o drept „creanță” Fondului Proprietatea. S-au făcut diverse încercări de a recupera acești bani. Prin contractul de privatizare a combinatului Sidex din Galați, guvernul a împuternicit noul proprietar, LNM Holdings
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
Mittal Steel, să negocieze, în numele statului român, condițiile de finalizare a lucrărilor de la Dolînska, deoarece Sidex ar fi fost principalul beneficiar din România al producției de pelete. În 2006 a fost trimisă o scrisoare oficială guvernului ucrainean solicitându-se rambursarea investiției, eventual prin furnizarea de pelete combinatelor Mital Steel din România. În 2005, un consorțiu condus de Mittal Steel și-a exprimat interesul de a investi până la 300 de milioane de dolari în finalizarea combinatului din Dolînska, dar răspunsul guvernului ucrainean
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
din Dolînska, dar răspunsul guvernului ucrainean a fost negativ. În același an, Mittal Steel a cumpărat combinatul siderurgic Krivorijstal din Krivoi Rog. În toamna anului 2006, statul ucrainean a făcut public faptul că va scoate la licitație participația sa la investiția de la Dolînska, de 56,7%. Au fost depuse două oferte. Un consorțiu condus de Mittal Steel a propus crearea unei societăți mixte pentru finalizarea lucrărilor, cu o participație de 40% a guvernului și 60% a companiei Mittal Steel. Un al
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
OLX nu are de-a face cu diferite infrastructuri de plată de disponibilitate în fiecare dintre piețele sale. În 2006, OLX a cumpărat Mundoanuncio.com, un site de mică publicitate de pe piața hispanica și în 2007, OLX a făcut o investiție cu site-ul chinez Edeng.cn. În 2008 , OLX s-a extins în Filipine și s-a atribuit la un parteneriat cu Twitter. OLX a investit în "Web 2.0<nowiki>"</nowiki> în 2008, cum ar fi rețeaua socială widget-uri
OLX () [Corola-website/Science/337474_a_338803]
-
Venture Partners, Fondatorii Fondului, DN Capital, General Catalyst Partners, si Bessemer Venture Partners. În 2010, o mare parte a societății a fost achiziționat de grupul Sud-African de media a grupului Naspers, care a cumpărat investitorii existenți. Înainte de a Naspers pentru investiții, OLX-au ridicat 30 de milioane de dolari.
OLX () [Corola-website/Science/337474_a_338803]