25,309 matches
-
negative menționate în text. Un alt factor negativ care se răsfrînge negativ asupra mediului înconjurător și asupra populației sînt deșeurile. Lipsa unei gropi special amenajată creează mari probleme satului. Deșeurile (deșeuri solide provenite din gospodării, gunoiul de grajd etc.) sînt amplasate în voia soartei în rîpi, pîraie și chiar pe malul rîului Prut. Această problemă ecologică este cea mai stringentă la ora actuală pentru satul Colibași, necesitînd luarea unor măsuri urgente.
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
la capitala Chișinău este de 215 km. Moșia satului se învecinează cu cea a Rotundei la est, orașului Edineț în sud, Tîrnova - vest (în raionul Edineț); Halahora de Sus - nord-vest și Groznița în vest (din raionul Briceni). Teritoriul comunei este amplasat pe Platoul Moldovei de Nord caracterizat printr-un relief plat, slab fragmentat de văile cursurilor de apă. Altitudinea medie constituie 215 metri, cele mai înalte culmi au înălțimea de 252,6 m; 244,5 m și 228,5. Profilul geologic
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
Tîrnova este o localitate-centru de comună în raionul Dondușeni, Republica Moldova, situată la 10 km de centrul raional și 176 km de capitala țării. Tîrnova este amplasat pe segmentul de cale ferată Bălți-Ocnița, dispune de stație feroviară. Pe teritoriul satului au fost descoperite urme a două așezări. Prima așezare a fost fondată după anul 1400 î.e.n. Pe vatra acestuia au fost identificate obiecte casnice din epoca bronzului
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
Republica Moldova. Satul Cioară este situat la latitudinea 46.7324, longitudinea 28.2247 și altitudinea de 49 metri față de nivelul mării. Distanță directă până la orașul Hîncești este de 42 km. Distanță directă până la Chișinău este de 76 km. Satul Cioară este amplasat în lunca Prutului, mărginit de satele Pogănești și Dancu. Suprafață totală este de 3076,22 ha. Suprafață teritoriului administrat de primărie - 84,75 ha. Primarul satului Cioară este d-na Lambos Elenă. Populația localității constituie 2665 locuitori. Numărul populației pe
Cioara, Hîncești () [Corola-website/Science/305178_a_306507]
-
afla la o distanță de 19 km față de centrul raional Fălești, 9 km de centrul municipiului Bălți și 134 de capitala țării Chișinău. Se învecinează cu comunele Pîrlița, Natalievca, Mărăndeni, Hiliuți (toate din raionul Fălești) și municipiul Bălți. Răuțel este amplasat pe malul stâng al râului omonim, de la care și provine denumirea satului. Moșia este situată în Câmpia Bălțului, teritoriul localității reprezintă un versant domol cu înclinația de 4-7 grade. Versanții drepți sunt abrupți cu înălțimea absolută până la 183,6 m
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc. În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2 așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice. Cele mai vechi mărturii ale existenței oamenilor pe teritoriul satului sunt cele două stațiuni mezolitice (mileniile VII-VI) - Răuțel III și Răuțel IV. Acestea au
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
satului sunt cele două stațiuni mezolitice (mileniile VII-VI) - Răuțel III și Răuțel IV. Acestea au fost descoperite și cercetate în anii 2007-2008, pe locul vetrelor s-au găsit diverse așchii, lamele și alte obiecte din silex. Ambele stațiuni sunt amplasate pe malul drept al râului Răuțel. Locuitorii se ocupau cu cultivarea pământului, creșterea animalelor, în special a vitelor, practicau diverse meșteșuguri: confecționarea uneltelor de muncă și vânătoare, a vaselor din argilă ș.a. În perioada romană, sec. II-IV, au existat alte
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
de 3,3 persoane. Prima școală în satul Răuțel a fost deschisă în 1934 într-o casă mică. Ulterior a fost transferată într-o altă clădire care nu s-a păstrat. În prezent în sat funcționează Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” amplasat într-o clădire edificată în anii ’40, ulterior i s-a alipită o anexă construită în 1971. În prezent instituția dispune de două blocuri, situate la o distanță de jumătate de kilometru unul de altul. În cadrul liceul activează Asociația Părinților
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
mecanizată de cale ferată nr. 294 „Răuțel” muncesc 102 persoane, în 2002 a fost dată în exploatare secția de sudare a șinelor. SRL „DanVicService” și ÎI „PaVicDan” activează în domeniul comerțului, producerii geamurilor termopan și telecomunicațiilor. Pe teritoriul satului este amplasată o uzină de producere a mixturilor asfaltice, proprietarul fiind S.A.„Drumuri-Bălți”.
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
în care se mai păstreză unele denumiri istorice vechi ale vechilor mahalale: Basoc, Poiană, Staniște, Boteanu, Zbîrnești, Trifănești. Unul din cele mai interesante localuri de interes religios, cultural și istoric din Republica Moldova este desigur mănăstirea Nașterii Maicii Domnului. Mănăstirea este amplasată pe un loc pitoresc, pe o colină înaltă de unde se vede ca în palmă orașul Nisporeni și satul Vărzărești. Locașul poate fi observat de la mare distanță, constituind un stimulent psihologic suplimentar pentru credincioși. Mănăstirea dispune de două icoane prețioase, ambele
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
unul militar. Populația comunei este alcatuită din 99,9% de moldoveni. În comuna Vărzărești deasemenea funcționează tabăra estivală pentru copii "Salut" cu o capacitate de 200 locuri, care este situată la 3 km de localitate în zona Codri, aici este amplasat și un restaurant. Comuna Vărzărești a crescut multe nume notorii în trecut și în prezent, printre care scriitorii Ramil Portnoi, Ovidiu Creangă și Efimia Țopa, compozitorul Vasile Popovici, pictorița Lidia Mihăiescu, actrițele Ecaterina Bălan și Maria Stoianov, radiojurnalista Valentina Ursu
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
istoriei s.Cojusna era populat de țărani răzeși (liberi). Un sat plin de tradiții. Hramul satului Cojușna este la data de 6 mai. Satul se extinde de la vest la est pe ambele maluri ale rîulețului Cojușna. Pe teritoriul satului sunt amplasate 2 447 de case particulare cu loturi lângă casă și 240 apartamente în blocuri colective. Satul are o populație de 7068 oameni (după datele recensământului din 1 ianuarie 2003).
Cojușna, Strășeni () [Corola-website/Science/305209_a_306538]
-
Purcari este o localitate-centru de comună în raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova. În componența comunei este inclus satul Viișoara. La 1930 satul Purcari era în plasa Volintiri, județul Cetatea-Albă. Localitatea este amplasată pe cursul inferior al râului Nistru. Localitatea se află în Zona vinicolă Sud-Est. Specialiștii disting pe teritoriul Moldovei nu mai puțin de patru arealuri: zona de Nord, zona Codrilor (Centrală), de Sud-Est (Nistreană), de Sud. Zona Nistreană se extinde în
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
Zgărdești este o localitate-centru de comună în raionul Telenești, Republica Moldova. Localitatea este amplasată la distanța de 19 km de Telenești și 90 km de Chișinău. Suprafața comunei Zgărdești este de 36,17 km. Prima mențiune documentară datează de la 14 aprilie 1609, cu satele contopite Boldești și Cozești. În perioada țaristă făcea parte din
Zgărdești, Telenești () [Corola-website/Science/305220_a_306549]
-
Sîngereii Noi este o localitate-centru de comună în raionul Sîngerei, Republica Moldova. Comuna este amplasată la 25 km de centrul raional (Sîngerei), 12 km de Bălți, 125 km de Chișinău și 10 km de stația feroviară Alexăndreni. Primii oameni s-au stabilit pe aceste meleaguri în jurul anului 30.000 î.e.n. Inițial s-au înființat 3
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
Carahasani este o localitate-centru de comună în Raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova, amplasată în sud-estul Republicii Moldova, la 125 km de Chișinău, la 25 km de orașul Ștefan Vodă. Legenda spune că la începutul celei de-a doua domnie a lui Petru Rareș, otomanii s-au retras până la hotarul vechi de lângă Palanca. Însă ulterior
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
cu arbori și arbuști plantați. Apele freatice și de suprafață ale satului sunt în general poluate de activitatea antropică, provenind din ape uzate și menajere deversate în mod arbitrar de către locuitori. În bazinele acvatice se scurg murdăriile de la gunoiștile neautorizate amplasate pe maluri sau în apropiere. Gestionarea deșeurilor, ca și în majoritatea localităților din republică, este o problemă existentă și la Carahasani, în afara de gunoiștile autorizate pe teritoriul comunei apar haotic gunoiși neautorizate, fapt care contribuie la crearea unor focare de
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
Mateuți este o localitate-centru de comună în Raionul Rezina, Republica Moldova. Satul Mateuți este amplasat în partea de nord-est a Republicii Moldova, raionul Rezina, la o distanță de 17 km de orașul Rezina, 14 km de orașul Rîbnița, 11 km de orașul Șoldănești și 120 km de orașul Chișinău. Se mărginește cu satele: Hligeni, raionul Șoldănești
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
primei etape, construcția a 2 km de apeduct și instalarea a două turnuri de apă cu capacitate de 50m3 fiecare. La rețeaua telefonică sunt conectate circa 80% din gospodăriile individuale, este acoperire telefonică pentru ORANGE și MOLDCELL. Oficiul poștal este amplasat în clădirea primăriei, sunt angajate două persoane. Este o filiala a Băncii de Economii. În sat activează AEI Prometeu-Credit, fondată în 1998, inițial număra 34 membri, la la 31.12.07 sunt 145 membri, capitalul propriu constituie 210.000 lei
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
ha și 4.400 m pătrați de teren arabil și de pășune, conform reformei agrare din anul 1918-1924; 72 de gospodării, 415 locuitori, 218 bărbați și 197 femei, școală primară, poștă rurală, primărie. Imaginea satului este reprezentată de două iazuri, amplasate central. Dealurile acestui dispun de vii și livezi, îngrijite și păstrate de mai bine de o sută de ani.
Bahu, Călărași () [Corola-website/Science/305227_a_306556]
-
dării în exploatare 1978, una pentru cititorii maturi, cealaltă pentru copii, numărul de angajați - 5 persoane, dintre care doi bibliotecari. Fondul de carte constituie 17500 lei, având în vedere cerințele crescânde ale cititorilor, fondul de carte necesită completare. Biblioteca este amplasată în sediul casei de cultură, se încălzește cu sobe. O bună parte din tineretul studios pleacă să-și facă studiile universitare și postuniversitare în universitățile din Chișinău sau în universitățile din România. Cultura. Sfera culturii include instituțiile medicale, căminele culturale
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
rămîneau niște lagune umplute cu apă, iar pe lîngă aceste lagune creșteau niște flori destul de frumoase de culoarea cerului senin, pe care locuitorii le numeau Alce. Strămutîndu-se cu traiul din cauza inundațiilor frecvente ale Nistrului precum și jefuiți de dușmani, locuitorii se amplasează cu traiul pe un teritoriu de aproximativ 3 km de Nistru. Aici s-au și stabilit cu traiul, iar numele pe care îl vor purta mai multe secole în rînd provenea de la florile numite Alce - ulterior - Alcedar. Pe parcursul sec. XX
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
forestieră mecanizată, asociația de producție agrară a industriei vinicole, elevatorul pentru cereale. Datorită amplasării sale reușite și existenței căilor de comunicație Iargara în prezent continuă să fie un nod industrial și de comunicare important în sud-vestul republicii. Orașul Iargara este amplasat la sud-vestul Republicii Moldova, pe malul râului Tigheci, la o distanță de 100 km. de capitala țării Chișinău și la 25 km de centrul administrativ Leova. Fondul funciar al orașului Iargara constituie 2.704 ha, dintre care cea mai mare pondere
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
privind aprovizionarea continuă cu apă a părții de nord a orașului, în scopul acesta se construiește un nou turn de apă. Sistemul de canalizare este foarte uzat și se află la o depărtare de 4,5 km de oraș. Întreprinderile amplasate la marginea orașului sunt gazificate, restul orașului fiind negazificat. Din anul 1999 nu se mai efectuează încălzirea centralizată a fondului locativ. Amplasarea compactă a caselor cu multe etaje face posibilă organizarea sistemului de încălzire centralizată. Populația orașului Biruința este de
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
din 9 persoane și cel al personalului tehnic-administrativ din 25 persoane. În oraș funcționează un centru de sănătate în care lucrează 8 medici de diferite profiluri, 21 personal mediu medical și 6 lucrători tehnici. Orașul dispune de o bibliotecă publică, amplasată în incinta Casei de Cultură, și o bibliotecă școlară. Orașul mai are un stadion parțial amenajat cu o suprafața de 1,8 ha. Veniturile bugetului local în anul 2002 au constituit 1.486 mii lei, dintre care cea mai mare
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]