24,491 matches
-
Br? tianu a avut c�? tig de cauz?. Autorul c? r? îi de fă?? nu este de acord cu această. Meschin? rie nu este un termen potrivit �n descrierea unui despot oriental. Despotismul oriental este permanent �n c? utarea unei concordan? e fire? ți �ntre interesele personale ? i aspiră? iile na? ionale. Br? tianu era con? tient de faptul c? absen? a lui Iorga la Versailles urma s? fie o absen?? mai mult dec�ț remarcabil? , dar toat? elocin? a maghiar? nu putea face nimic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
6. �n mijlocul nesf�r? ițelor greve, r? zvr? tîrî ? i tulbur? ri, doctorului Lupu �i pl? cea s? prezideze negocierile cu grevi? ții. Regele era tot mai �ngrijorat ? i i? a cerut lui Iorga �s?? l opreasc? pe Lupu�. Siguran? a a intrat fire? te �n disput? cu acuză? îi lipsite de fond. Pe la mijlocul lui februarie 1920, Lupu i? a raportat lui Iorga c? regele ordonase instalarea de mitraliere la Palatul Cotroceni, pentru c? se a? tepta la o tentativ? de lovitur? de stat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
treruperile constituiau mai cur�nd o regul? dec�ț excep? îi, iar cea mai mare parte dintre ele nu prea erau respectuoase. Expresii insult? toare �i erau aruncate direct �n fă?? lui Iorga, cum ar fi �Ocna? �, �Mojic� sau pur ? i simplu, datorit? firii p? tima? e a lui Iorga, �epileptic�, fiind sf? tuit s? �aleag? �ntre casă de nebuni ? i temni?? �62. Unii politicieni (de exemplu, Cuza) agreau o asemenea atmosfer?; Cuza se sim? ea bine, deoarece avea prilejul s??? i lanseze vorbele de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al Rom�niei pentru participan? i. Al doilea Congres Internă? ional de Studii Bizantine a avut loc la Belgrad, �n prim? vara anului 1927. Dup? congres, Iorga i? a invitat pe mul? i dintre participan? îi str? ini �n Rom�nia ? i, fire? te, la V? leni. Congresele Internă? ionale de Istorie ? i?au reluat activitatea �n aprilie 1929, la Bruxelles, cu amenin? area r? zboiului plan�nd �nc? �n aer. Au participat numai istoricii ?? rilor �nving? toare (Congresul s? a desf?? urat, remarcă Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i că s? dea impresia c? s�nt amabili�159. Iorga vizită cu pl? cere Iugoslavia, Cehoslovacia ? i Polonia, ?? rile acestea f? c�nd parte din Sistemul de la Versailles. El consideră Polonia ? i chiar ? i Finlanda ca fiind alia? i fire? ți �n fă? a amenin?? rîi ruse? ti160. �l �ngrijora Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat �ntotdeauna că Rom�nia s? recunoasc? Sovietele �n schimbul retroced? rîi Basarabiei 161. Pe l�ng? expansionismul rusesc cu care rom�nii erau familiariza? i de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
torismul s? u. Am�ndoi erau patrio? i rom�ni ? i na? ionali? ți. Ce p? cat pentru Rom�nia c? ace? ți doi oameni nu au putut g? și o platform? comun?! Ceva �i deosebea totu? i: Iorga era din fire un lupt? tor, pe c�nd Maniu era �nclinat mai mult spre resemnare ? i pasivitate. Iuliu Maniu a venit la putere cu sprijinul �nfl? c?raț al unei majorit?? i cople? itoare. Alc? tuit din ?? răni �n propor? ie de aproape 80%
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
camarazilor s? i de arme. Plus scandaloasa leg? tur? cu Zizi Lambrino �n timpul lunilor tragice ale �nfr�ngerii rom�nilor din timpul r? zboiului. Au existat acuză? îi de corup? ie �n care era implicat Carol ? i �nainte de exilarea lui. Fire? te, moară b�rfelor de la Bucure? ți nu era �ntotdeauna demn? de �ncredere. Dar am v? zut care erau opiniile p? rin? ilor lui. Pe l�ng? �n? el? ciune ? i l? comie de bani, Carol era lasciv, foarte �ng�mfat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
salariile ? i pensiile ? i ne? a luat p�inea de la gur? �. Chiar ? i doamna Catinca a fost obligat? s? suporte injuriile vulgare la adresa șo? ului ei �n timpul unei c? l?torii cu trenul: �idiotul ? stă de Iorga�. Iar C.�C.�Giurescu, fire? te c? nu f? r? mali? ie, �i scria unui prieten: �Iorga a fost cel mai ridicol prim? ministru ? i ministru al �nv??? m�ntului pe care l? a avut vreodat? Rom�nia�35. Dup? ce a pierdut ? ansa de a deveni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nici o f? r�m? de adev? r �n spusele lui. Atunci c�nd Iorga a aflat c? oamenii nu?? i primiser? nici m? car primele de Cr? ciun, l? a luat la rost pe Argetoianu. R? spunsul cinic al acestuia a fost: �Fire? te, toat? lumea vrea ceva mai mul? i bani de s? rb? tori�69. �n prim? vara anului 1932 un nou scandal a zguduit Palatul, eroul principal fiind Prin? ul Nicolae. Lui Iorga �i pl? cea ? i Prin? ul Nicolae, care era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
țin? ? i mozaic?. Una dintre doamne, care �l v? zuse la Ț�rgu Mure? cu un an �n urm? , vorbea despre el că ? i cum ar fi v? zut capul monstrului, dar nu �ndr? znea s?? l descrie. Av�nd oarecum o fire aventuroas? , mi? am spus c? trebuie s? arunci cu orice pre? o privire mai �ndeaproape asupra acestei fiin? e fabuloase. A doua zi am �nceput s?? mi pun �n aplicare hoț? r�rea. Prietenul meu cel mai bun, fiul preotului ortodox
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu seam? �n ceea ce prive? te istoria rom�nilor. El conducea Sec? ia de Istorie a Academiei Rom�ne. Atacul a fost lansat �n 1929 la Sibiu, la Congresul profesorilor de istorie din liceele din Rom�nia, pe care Iorga a fost, fire? te, invitat s?? l prezideze. Istoricul P.�P.�Panaitescu a fost cel care a aruncat m? nu? a �n cadrul discursului s? u: vechea genera? ie de istorici era o genera? ie romantic?. Ace? tia au sacrificat adev? rul din considerente na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Nu a existat niciodat? un decret care s? le garanteze colonilor rom�ni stabilirea �ntr? un num? r at�ț de mare. Chiar dac? , pește pu? în timp (p�n? ? i conform izvoarelor maghiare), num? rul lor mare �n Transilvania va fi recunoscut oficial. Fire? te, atunci c�nd ungurii au ajuns �n Transilvania, nu au g? sit aici nici state, nici oră? e latine sau de orice alt fel. Dar Transilvania nu era depopulat?! Erau latini (? i slavi) pe crestele mun? ilor ? i �n codrii nep
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
poate s? duc?! � Popoarele supravie? uiesc prin lupt? , altele supun�ndu? se, iar unele reu? esc s? fac? ambele lucruri la momentul potrivit. Aceste schimburi de opinii dintre istoricii rom�ni ? i unguri au degenerat �n atmosferă anilor 1937 ? i 1938. Fire? te c? Iorga a considerat presupunerile lui Dom�novszky privind originea rom�nilor drept �agresiuni ? tiin? ifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la rom�nii ardeleni nu erau nici ele prea m? gulitoare. Iorga se referea permanent la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
not? autobiografic? a dramaturgului rom�n Eugen Ionescu, intitulat? Rinocerii: �Rinocerul este omul ideilor venite din afar?... �n Rom�nia, �l �nt�lnisem pentru prima oar? atunci c�nd intelectualitatea devenea treptat nazist? , antisemit? , �Gardă de Fier�... Profesorii de la facultate, studen? îi, intelectualii... Fire? te, la �nceput nu erau nazi? ți. Eram vreo cincisprezece care ne adunăm, discutăm ? i c? utam argumente care s? le combat? pe ale lor. Nu era u? or: există o doctrin? nazist? , o biologie nazist? , o etnologie nazist? , o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a, dar... �, �ns? acesta este ? ablonul la care recurg civiliza? iile occidentale. Pentru Iorga nu există �ns? nici un �dar� �n atitudinea adoptat? de el �mpotriva lui Hitler sau a lui Stalin. Putea accepta autonomia cultural? a ungurilor (�n cadrul Rom�niei Mari, fire? te), putea fi de acord cu asimilarea evreilor, dar nazismul ? i comunismul sponsorizat de ru? i erau pentru Iorga doctrine criminale �ndreptate �mpotriva Rom�niei ? i a restului omenirii. Iorga nu a oscilat niciodat? nici �n atitudinea să �ndreptat? �mpotriva curentelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ra printre prietenii lui Iorga) avea dreptate sco? �nd �n eviden?? faptul c? �D-l Iorga, �nzestrat din bel? ug cu talent ? i av�nd cele mai bune inten? îi, a devenit (�n ciuda tuturor acestora) cel mai serios obstacol �n calea evolu? iei fire? ți a literaturii na? iunii sale�109. Intoleran? a lui Iorga fă?? de curentele moderne din literatur? nu era ceva nou, dar situa? ia s? a �nr? ut?? it �n anii �30110. Continuă totu? i lupta să de o via?? �mpotriva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? iunea. Epictet avertiza: �Nu �ncerca? i s? schimba? i natură lucrurilor! � Analiza lumii noastre f? cut? de Iorga este simpl?: el vedea calea viitoare a unei na? iuni nu ca pe o repetare, ci sub forma unei conținu? ri fire? ți a celei din trecut. Pentru Iorga, for? ele culturale ascunse venind din trecut erau atotst? p�nitoare. Ultimele evenimente i? au dat mare dreptate. Nu? i era necunoscut dictonul lui Saint? Just: �Nimeni nu poate domni f? r? s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alte p? r? i atunci c�nd o burghezie numeroas? ? i neasimilat? (?i neasimilabil? �n �mprejur? rile date) tr? ie? te �n mijlocul unei societ?? i tradi? ionale. Rasismul era o abera? ie dezgust? toare pentru Iorga, care �nu f? cea parte din firea să�. Autorul c? r? îi de fă?? provine din Europa central? r? s?ritean?. Dup? ce a citit mii de pagini din jurnale, coresponden? a, articolele ? i operele istorice ale lui Iorga, el nu a dat peste nici o manifestare a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
hode era prezentat? cu o bog?? ie de referin? e. Mult mai ț�rziu, mul? i profesori de filosofie de la Bucure? ți (că Vasile Ghe? u) �? i aminteau de aceste conferin? e cu o admiră? ie plin? de emo? ie. Fire? te, nimic nu putea fi mai str? în de g�ndirea lui Iorga dec�ț �ndoiala metodic? a lui Descartes. Institu? ia universitar? bucure? tean? consideră c? prin seria această de conferin? e, Iorga �i atr? gea aten? ia lui Titu Maiorescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga nu a fost �ntotdeauna �n favoarea emancip? rîi femeilor. El a scris �n 1907 o comunicare asupra sufragetelor din Anglia, fă?? de care nu prea manifestă simpatie. Dup? descrierea manifestă? iei, Iorga conchidea: Cele mai resping? toare dintre ele au fost fire? te arestate de c? tre poli? ie�. �Neamul rom�nesc�, 8 februarie 1907. Astfel c? , aidoma unui alt �om al secolului al XIX-lea�, Woodrow Wilson, Iorga ? i-a schimbat p? rerea �n privin? a dreptului la vot al femeilor 91 O
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
principiu, un avantaj pentru cei care interrelaționează cu persoana respectivă, ei fiind cei ce pot flexibiliza relaționarea/comunicarea cu intenții optimizatoare. Când însă diversitatea temperamentală la purtător a adulților este prea mare, nemaiîncadrându-se în tipologiile tradiționale, identificarea corectă a „firii” individului respectiv (care, la vârsta adultă, impregnează puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială a favorizat, între timp, soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
principiu, un avantaj pentru cei care interrelaționează cu persoana respectivă, ei fiind cei ce pot flexibiliza relaționarea/comunicarea cu intenții optimizatoare. Când însă diversitatea temperamentală la purtător a adulților este prea mare, nemaiîncadrându-se în tipologiile tradiționale, identificarea corectă a „firii” individului respectiv (care, la vârsta adultă, impregnează puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială a favorizat, între timp, soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
referință. Cu toate acestea, Alexa Visarion a traversat cu majestate perioade de glorie și momente mai tulburi, fiind mereu același om dinamic, creativ și impetuos. Dar aș evoca un moment prea puțin cunoscut din care se desprinde latura "liniștită" a firii sale. Îmi amintesc prima întâlnire cu Alexa Visarion petrecută cu tatăl meu sub veghea tăcută a bibliotecii sale. Văd cu precizie cum studentul regizor de atunci se purta atent și delicat cu cărțile. De atunci am înțeles că el este
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
domnului Alexa Visarion. Ar fi trebuit să-mi satisfac stagiul militar în acea perioadă, dar sorții au decis să fiu student cu un an mai devreme. Atunci am întâlnit, adolescent de 17 ani fiind, un tânăr puternic, bărbat în toată firea, cu o energie debordantă și cu o putere surprinzătoare de a stăpâni platoul și echipa. Avea în distribuția filmului actori importanți și era, în regia românească de teatru, un nume respectat. Nu știu de ce l-am crezut mult mai matur
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
profesori și regizori Penciulescu, Pintilie, Ciulei. Nu-i poți separa... nu-i poți imagina decât împreună... Mulțumesc domnule Profesor pentru direcția pe care mi-ați arătat-o. Mulți spun că e foarte bună. Toată dragostea mea! Răzvan VASILESCU Pereții... cu fire verzi Mă tot frământ de ceva timp încercând să aștern în câteva rânduri ce a însemnat pentru noi, cei din Teatrul Odeon astăzi, "Giulești" de atunci, întâlnirea cu Alexa Visarion. În profesia noastră cred că de mare importanță e să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]