23,746 matches
-
alte foste țări socialiste est-europene, în perioada de tranziție la o economie de piață. Principala sa rută terestră și feroviară de export, cea prin Serbia, rămâne nesigură, cu mari costuri de tranzit, afectând astfel exporturile sale, anterior extrem de profitabile, de legume timpurii către piața din Germania. Piața IT macedoneană a crescut cu 63,8% pe an în 2007, cea mai rapidă creștere din regiunea Adriaticii. Izbucnirea războaielor Iugoslave și impunerea de sancțiuni asupra Serbiei și Muntenegrului au provocat pierderi mari pentru
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
și ale minorităților. Preparatele din bucătăria macedoneană sunt un reprezentant al Balcanilor—reflectă influențele mediteraneene () și din (turcești) și, într-o mai mică măsură, , și central-europene (în special ). Climatul relativ cald din Macedonia oferă excelente condiții de creștere pentru diverse legume, verdețuri și fructe. Astfel, bucătăria macedoneană este deosebit de diversă. Unii macedoneni revendică paternitatae salatei Šopska (salata bulgărească), inventată în Bulgaria și denumită după o regiune de la frontiera cu Macedonia; ea a devenit ulterior populară și aici. Bucătăria macedoneană se remarcă
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
Targul de Chinita. Ca o parte integrantă a culturii țării, artele culinare sunt caracterizate printr-o simbioză între elementele autohtone și europene. Cerealele sunt folosite cu preponderență, printre acestea numărându-se porumbul, de asemenea se consumă și vânat, animale marine, legume și produse lactate, cum ar fi brânza. Hallaca este considerată o mâncare națională - un aluat din făină de porumb umplut cu diverse ingrediente: carne de vită, carne de porc, carne de pui, capere, stafide, măsline și învelite în frunze de
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
istoriei. cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate speciale de sărbătoare. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile formării sale, cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție de anotimpul și sărbătoarea pomenită. Bucatele românești sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. Un loc aparte în Bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele, dulcețurile. Ocupațiile de bază ale locuitoriilor României au fost, încă din cele mai vechi timpuri, agricultura
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
și vânătoarea. Relieful României fiind bogat reprezentat atât de zone de luncă, câmpie, de zone deluroase și intracolinare precum și de numeroase înălțimi montane, dezvoltarea culturilor agricole și pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării unei bogate tradiții culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor și fructelor. Bogăția fânețelor răspândite pe coamele dealurilor și poalele munților a oferit posibilități mari de creștere a animalelor. Astfel bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse de carne, lapte, lactate, produse din lapte, specifice prin gustul
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
gastronomică a poporului român a moștenit numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul inițial al termenului latin "placenta", turcii au adus ciorba de perișoare, grecii musaca, de la bulgari există o largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar șnițelul vine de la austrieci. Unul dintre feluri de mâncare tipic românești este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, cu sare și uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcție de preparatul final
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
sunt micul dejun, prânzul și cina. Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate: lapte, brânză, iaurturi, brânzeturi proaspete sau fermentate, cereale sau pâine; produse din carne: salam, șuncă, slănină; ouă preparate fierte, omletă, ochiuri sau în diverse combinații cu legume și carne, fructe proaspete sau preparate sub formă de gemuri sau dulcețuri. Pentru persoanele care lucrează până târziu după ora 17 micul dejun este necesar să fie mai consistent, renunțânduse deseori la masa de prânz care se poate înlocui cu
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
târziu după ora 17 micul dejun este necesar să fie mai consistent, renunțânduse deseori la masa de prânz care se poate înlocui cu o gustare. Prânzul obișnuit este alcătuit din trei feluri de mâncare: ciorbă sau supă, din carne și legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi mâncare alcătuit din legume, sau legume și carne în diferite moduri de preparare, soteuri, mâncăruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcătuit din prăjituri
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
micul dejun este necesar să fie mai consistent, renunțânduse deseori la masa de prânz care se poate înlocui cu o gustare. Prânzul obișnuit este alcătuit din trei feluri de mâncare: ciorbă sau supă, din carne și legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi mâncare alcătuit din legume, sau legume și carne în diferite moduri de preparare, soteuri, mâncăruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcătuit din prăjituri, plăcinte, fructe, tarte sau
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
la masa de prânz care se poate înlocui cu o gustare. Prânzul obișnuit este alcătuit din trei feluri de mâncare: ciorbă sau supă, din carne și legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi mâncare alcătuit din legume, sau legume și carne în diferite moduri de preparare, soteuri, mâncăruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcătuit din prăjituri, plăcinte, fructe, tarte sau preparate din aluaturi și fructe. Pentru zilele de sărbătoare, duminica
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
înlocui cu o gustare. Prânzul obișnuit este alcătuit din trei feluri de mâncare: ciorbă sau supă, din carne și legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi mâncare alcătuit din legume, sau legume și carne în diferite moduri de preparare, soteuri, mâncăruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcătuit din prăjituri, plăcinte, fructe, tarte sau preparate din aluaturi și fructe. Pentru zilele de sărbătoare, duminica sau praznicele creștine, se adaugă la masa
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
o gustare. Prânzul obișnuit este alcătuit din trei feluri de mâncare: ciorbă sau supă, din carne și legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi mâncare alcătuit din legume, sau legume și carne în diferite moduri de preparare, soteuri, mâncăruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcătuit din prăjituri, plăcinte, fructe, tarte sau preparate din aluaturi și fructe. Pentru zilele de sărbătoare, duminica sau praznicele creștine, se adaugă la masa de prânz
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
preparare, soteuri, mâncăruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcătuit din prăjituri, plăcinte, fructe, tarte sau preparate din aluaturi și fructe. Pentru zilele de sărbătoare, duminica sau praznicele creștine, se adaugă la masa de prânz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne însoțite de diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, brânzeturi sau preparate cu brânză, plăcinte, merdenele, pateuri, și se adaugă un desert mai bogat, cum ar fi cozonaci, prăjituri, torturi, brânzeturi cu fructe. Pentru copii în perioada de creștere
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
cazuri de moarte subită la vârste cuprinse între 35 și 50 de ani. Ulterior s-a aflat că principalul vinovat era combinatul din apropiere care emana în aer tone de prafuri (pirită și fier în special) care se depuneau pe legumele din grădini sau erau inhalate de oameni. Un proiect în care se planifica construcția unei stații de epurare a apelor uzate din București, în dreptul comunei Glina, a fost întocmit în anul 1988. Lucrările au început în 1989, pentru ca apoi să
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
componente electrice pentru automobile. Deși este localitate urbană, municipiul Bălți dispune și de un mic sector agricol, amplasat în cele două localități rurale care fac parte din municipiu (Sadovoe și Elizaveta). Agricultura municipiului se specializează în culturi cerealiere și cultivarea legumelor. Zootehnia este slab dezvoltată. Sectorul agricol este slab integrat în economia Bălțiului. Asigurarea cu materie primă a întreprinderilor din industria alimentară se bazează și pe furnizorii din raioanele adiacent . În domeniul floriculturii activează două întreprinderi S.A. „Codru Nord”, SRL „Floribel
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
lăcașele de cult, construite de-a lungul secolelor de comunitățile de oameni. Aici secole la rînd s-a transmis din neam în neam credința străbunilor. În raion funcționează cîteva secții de prelucrare a producției agricole. Ialovenenii produc mezeluri, conserve din legume, carne. Cea mai solidă întreprindere e "Valul Traian" de la Văratic, specializată în producerea mezelurilor, cunoscută deja și pe piața europeană. Binecunoscută în republică e și S.A. "Sandriliona" din centrul raional Ialoveni, specializată în producerea înghețatei și a dulciurilor. Volumul anual
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
în artele vizuale a unor obiecte neînsuflețite, din natură sau ordonate în mod voluntar. Prin definiție, natura moartă este un gen de reprezentare grafică sau picturală a unui grup de obiecte inanimate naturale, constând în glastră cu flori, fructe sau legume așezate pe o fructieră, vânat, o vază, sticlă, amforă, o narghilea sau un ceainic, pahare, farfurii, piese la care sunt asortate uneori și cărți, un ziar împăturit, într-o combinație artificială și un element textil ori două, ca suport cromatic
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
cantități moderate sau deloc, suplimentare controlată de minerale și vitamine [45]. Glucidele reprezintă cea mai importantă sursă de energie din alimentație. Arderea unui gram de glucide furnizează 4 kcal. Glucidele se găsesc în numeroase alimente: cereale și produse cerealiere, fructe, legume și produse lactate. Este de preferat utilizarea hidraților de carbon cu index glicemic mic, recomandându-se ca un procent de 60 % din necesarul zilnic de HC sa fie reprezentat de către aceștia [6]. Consumul lor poate reduce necesarul de insulină pentru
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
asupra fătului, scade excursiile glicemice postprandiale și micșorează riscul de macrosomie fetală. De asemenea, sunt de preferat carbohidrații complecși, sursă importantă de fibre alimentare solubile și insolubile. Fibrele alimentare provin din consumul produselor cerealiere provenite din făina integrală, fructe și legume verzi și galbene. Este binecunoscut rolul lor în scăderea nivelului de colesterol, dar și în încetinirea ratei de absorbție a glucozei [46]. Rația de fibre alimentare recomandată este de 28 grame /zi [45]. Lipidele acoperă 25-30 % din totalul caloric zilnic
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
calciu și absorbția 15 eficientă de calciu. Aceste mecanisme permit dezvoltarea optimă a scheletului fetal [45]. Necesarul de calciu este de 1000 - 1300 mg/zi, sursele alimentare fiind reprezentate de lactate și produse lactate, pește (somon, sardine), vegetale verzi și legume uscate. Suplimentarea cu vitamina D este recomandată mai ales iarna, datorită expunerii insuficiente la soare. Magneziul: s-a demonstrat că unul din beneficiile administrării de magneziu în sarcină ar fi prevenirea preeclampsiei [45+, doza zilnică recomandată fiind de 360-400 mg
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
cantitate suficientă de zinc, necesarul zilnic fiind de 11-12 mg/zi. Iodul: suplimentarea cu iod, aproximativ 70 µg/zi este necesară pentru a preveni dezvoltarea cretinismului neonatal, necesarul zilnic fiind de 220 µg/zi. Surse alimentare de iod: pește, ouă, legume, sare îmbogățită cu iod. Vitaminele: acidul folic (vitamina B9), vitamina A, vitamina E, Vitamina K, Vitamina C: suplimentarea periconcepțională de vitamine este asociată, conform studiilor, cu o reducere cu 43 % a riscului de malformații și patologie cardio-vasculară a fătului și
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
doar formele colorate. Această tradiție este mai veche de o mie de ani, dinaintea apariției creștinismului în Ucraina. Bucătăria tradițională ucraineană se bazează pe carne de pui, porc, vită, pește și ciuperci. De asemenea, ucrainenii mănâncă mulți cartofi, cereale și legume proaspete și murate. Printre mâncărurile tradiționale ucrainene se numără varenîkî (găluște fierte cu ciuperci, cartofi, varză, brânză sau cireșe), borș și holubțî (un fel de sarmale umplute cu orez, morcovi și carne). Printre specialitățile ucrainene se numără și puiul Kiev
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
Producția de vin este importantă pentru canton, și este exportată în special în restul Elveției. Viile sunt concentrate în special în jumătatea meridională a cantonului, unde clima este mai caldă. Alte producții agricole cuprind cultura porumbului, cartofului, tutunului și a legumelor. Clima cantonului este opusă celeia care se găsește în nordul Alpilor. Aceasta este o climă în general mai caldă, care atrage mulți turiști din cantoanele elvețiene. Lacurile, împreună cu timpul frumos, sunt considerate atracții. Turismul și sectorul economic sunt considerate cele
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
italiană are drept importante caracteristici o mare diversitate regională, o abundență de gusturi diferite, și este una dintre cele mai populare din lume, cu mare influență peste hotare. Dieta mediteraneană formează baza bucătăriei italiene, bogată în paste, pește, fructe și legume și caracterizată printr-o simplitate și varietate extreme, multe feluri de mâncare având doar între patru și opt ingrediente. Bucătarii italieni se bazează în principal pe calitatea ingredientelor și mai puțin pe tehnici elaborate de preparare. Rețetele și felurile de
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar și câteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vișinul, cireșul, mărul, nucul etc.) și să cultive legume și flori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Ploiești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,64%), cu o minoritate de romi (2,4
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]