25,430 matches
-
de ceramică. Această îndeletnicire s-a dezvoltat totuși într-o măsură mai mică decât în localitatea vecină Baru. În bibliografia consultată (2) se fac referiri la perioada din deceniile 30-50 ale secolului XX când în Livadia erau trei cuptoare de ars oale, cu o capacitate de trei chintale. Vasele confecționate erau obișnuite fiind în general nezmălțuite sau zmălțuite parțial. Cuptoarele în care se ardeau oalele aveau pereții de tablă. În secolul XIX a fost perioada de înflorire maximă a acestui meșteșug
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
fac referiri la perioada din deceniile 30-50 ale secolului XX când în Livadia erau trei cuptoare de ars oale, cu o capacitate de trei chintale. Vasele confecționate erau obișnuite fiind în general nezmălțuite sau zmălțuite parțial. Cuptoarele în care se ardeau oalele aveau pereții de tablă. În secolul XIX a fost perioada de înflorire maximă a acestui meșteșug, așa cum prezintă bibliografia consultată, după care olăritul a înregistrat un regres decăzând. Vasele obținute în urma muncii lor erau valorificate la târgurile care se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu cărămida pe care și-o făceau singuri. Cărămizile, făcute cu materie primă extrasă din solul din jurul satului, erau stivuite într-un anumit fel sub forma unui cuptor, cu spații interioare în care se introduceau bucăți de calcar și se ardeau reușindu-se obținerea a două propduse: var și cărămida arsă. Fundația casei era confecționată din piatră poncé, de tip burete, care se preta la o fasonare mai ușoară după dorința proprietarului. Acest lucru avea inconvenientul că datorită structurii spongioase a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Păltiniș (colectiv de arheologi condus de dr. Dragomir Popovici, de la Muzeul Național de Istorie a României din București), unde au fost cercetate locuințe cucuteniene cu inventar format din ceramică, unelte și arme (un topot trapezoidal din aramă), greutăți de lut ars de la războiul de țesut pe verticală. În urma cercetărilor arheologice de suprață, au fost găsite materiale feudale în locul Păltiniș- "Casa lui Stoica" (fragmente ceramice din secolul al XVII-lea, o râșniță; cercetări dr. Ion Mareș, Muzeul Bucovinei din Suceava). Sate și
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
lanț de atomi de carbon. Lungimea catenei, catenele laterale (ramificații) și grupele funcționale influențează proprietățile moleculelor organice. Carbonul este în general sigur. Inhalarea de funingine în cantități mari poate fi periculoasă. Carbonul poate lua foc la temperaturi înalte și poate arde puternic (că în accidentul nuclear din Windscale, Marea Britanie, pe 10 octombrie 1957). Există numeroși compuși chimici pe bază de carbon; unii sunt letali (cianurile, CN), iar alții sunt esențiali vieții (glucoză).
Carbon () [Corola-website/Science/300751_a_302080]
-
din anvelope uzate, mai demult se foloseau opinci uzate, rupte. Tineri stau așezați în formă de cruce și când clopotele încep să bată ridică printr-o mișcare de rotație manșoanele aprinse deasupra capului și le învârt până ce se termină de ars. Coroana e o reprezentare stilizată a crucii pe care a murit Hristos și în același timp o legătură între cer și pământ, o comuniune între om și Divinitate. Pornește din pământ, se înalță spre cer și coboară din nou în
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
60"). În role, hârtia poate avea o lățime de până la 1,5 m (60") și o lungime până la 10 m (30 ft). Testarea calității hârtiei se face prin diferite metode. Compoziția hârtiei se poate testa prin ardere, cea de celuloză arde complet lăsând puțină cenușă gri. Absorbanța hârtiei se verifică prin umezire, iar rezistența ei prin îndoiri repetate de-a lungul unei linii. Stabilitatea la vălurire în urma umezirii și capacitatea de ridicare a culorii de pe ea se pot verifica cel mai
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
făcându pre cuvântul împăratului, umplându toate cetățile de lémne, le-au aprinsu de au arsu și s-au răsipit, numai Hotinul l-au lăsat, ca să-i fie apărătură dispre leași"". Având ziduri groase, Cetatea Neamț nu a suferit distrugeri importante, arzând doar lemnăria și prăbușindu-se plafoanele care erau susținute de grinzi groase de stejar. Domnitorul Petru Șchiopul, în prima sa domnie (1574-1577), a inițiat refacerea cetăților distruse în timpul lui Lăpușneanu, pentru a-și apăra mai ușor teritoriul de numeroșii pretendenți
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Costin precizează că: ""... și punând lagum (praf de pușcă), sub zidurile cetăților le-au arungat din temelie. Numai cetatea Sucevei, neputând-o strica cu lagum au umplut-o cu lemne și cu paie, apoi le-au dat foc de au ars. Și astfel slăbindu-i zidurile din pricina fierbințelei de tot mari s-a risipit cetatea". Între anii 1684-1694, oștile poloneze au făcut șase campanii militare în Moldova, orașul aflat la poalele cetății fiind incendiat de mai multe ori. În anul 1686
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
doi ani mai târziu izvoarele vorbesc deja de episcopia din Oradea. În 1068 prin strâmtoarea Bârgăului, în 1091 prin cea a Branului au pătruns în Ardeal cunii, de fapt popoare migratoare de limbă turcă, apoi trecând prin cheia Meseșului au ars aproape complet a Nyírséget, Zona Ierului și Biharia. Cetatea Biharia în urma acestor lovituri și-a pierdut importanța. Regele Sfântul Ladislau, în jurul mănăstirii pe care a fondat-o în Oradea, a construit o cetate din pământ de forma unui cerc și
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
funcționari, dar și a unor manufacturieri: dogari, rotari, fierari. Datele de după recensemântul din 1552 nu le cunoaștem exact, acestea au fost întocmite deja de încasatorii turci de impozite. Din păcate trupele turcești, prin incursiunile lor, tot mai des jefuiesc, devastează, ard satele. Populația se refugiază când în stufăriș, când în munți. După dominația turcă, măsura ravagiilor se face simțită prin satele părăsite, localități transformate în pustiu, ruine de biserici acoperite de buruieni. Comuna Biharia a supraviețuit lumii turcești. Biharia a suferit
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
10), pentru oi și porci (un porc din turmă). Obligațiile de lucru erau: secerat, cosit și caratul lemnelor. Cei din satele Briheni, Susțiu, Sîrbesti și cătunul Ursești, au obligații de a căra săptămânal cărbuni pentru topit fierul, căra lemne și ard cărbunii. Cine neglijă aceste obligații plătea gloaba un florin. La Crăciun și Paști li se dădea 1 săptămâna de odihnă, iar în timpul secerii 1 luna întreaga. La Crăciun satul dădea dregătorului că dar un iepure și fiecare casă câte o
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
anonimă) Este singurul sat din zona unde a existat o singură religie, cea ortodoxă, în celelalte sunt ortodoxă și/sau greco-catolica. - În legătură cu incendiul din 1930, acesta s-a extins la mai multe case care erau acoperit cu paie și a ars un șir de case. Pentru a nu se extinde oamenii au acoperit casele cu lipideaue ude (cearceafuri din pânză de cânepă) pentru a opri scânteile. (Frentiu Titus) - Prima încercare de forare a unei fântâni se face între anii 1934-1938 în mijlocul
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
28 de case.“ În perioada anilor 1865-1870 s-a făcut drumul care leagă Șieul de Budacul de Sus, trecând prin Șoimuș. Văzând că biserica cea veche este șubredă, la inițiativa notarului Ioan Baciu, locuitorii satului au adunat piatră și au ars cărămidă pentru a construi o biserică nouă. Biserica veche a fost construită din lemn de stejar și de brad și se afla peste pârâu, pe parcela cu nr. topografic 107. A fost demolată în zilele de 21 și 22 iunie
Șoimuș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300895_a_302224]
-
soare și cu deal domol, în spate cu pârâu, în față, cu „drum comercial” Darabani - Botoșani, cu popasul Podul Grecilor. Această vatră este cunoscută cu numele de "Ciumaș", de la ciumă. Aceasta a bântuit la finele secolului XV. Așezarea a fost arsă, spune legenda, locuitorii mutându-se pe "Valea Havârnei", dar nu unde se află acum, ci mai sus, la izvor, între două dealuri dulci. Tot legenda spune că o parte din locuitori au trecut Prutul și au format localitatea Havârna, dar
Havârna, Botoșani () [Corola-website/Science/300910_a_302239]
-
strângeri de fonduri din rândurile organizațiilor particulare, iar eforturile lui nu au avut succesul scontat. Ulterior, el avea să se exprime pe această temă: În diferite țări transatlantice era așa o abundență de porumb, că fermierii a trebuit să-l ardă drept combustibil în locomotivele de pe calea ferată. În același timp, vasele din Europa stăteau în porturi că nu aveau mărfuri de transportat. Simultan, mii, chiar milioane de oameni erau șomeri. Toate acestea, în timp ce treizeci de milioane de oameni din zona
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
căminului cultural numără cca. 10.300 de volume și biblioteca din Școala Leșu-Sat are în patrimoniu peste 2200 volume . Mândria localității Leșul, o constituie corul și trișcasii soliștii săi vocali și instrumentali. În tradiția muzicală a satului balade ca „Împărate ardeți-ar scaunul la spate și casele jumătate" care evocă suferințele prin care a trecut satul în anii regimentului de graniță când în luptele purtate de acesta pe câmpurile de bătălie ale Europei au murit nenumărați leșeni, ori „Colo-n sus
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
lemn, cimitir, case și o curte boierească, toate împrejmuite cu un gard de nuiele dublu, umplut cu pământ. Și astăzi cetățenii satului spun „La Țântirim“ unei părți din așezarea „La Siliște“. Tot din spusele bătrânilor acest sat ar fi fost ars de turci (după părerea noastră de tătari), iar multă lume și-ar fi găsit moartea în noaptea de Paște, când biserica de lemn a fost închisă și incendiată de năvălitori. Populația care a scăpat cu viață s-a refugiat după
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei moșii Piticaru - iazul Piticaru și iazul Murguleț, se întâlnesc păsări ca: rața sălbatică ("Anas platyrhynchos"), lișița ("Fulica atra"), sitarul ("Limosa limosa"), pescărușul ("Alcedo athis L."), nagâțul ("Vanellus vanellus L."), stârcul ("Ardea cinerea"). Insectivorele constituie acea grupă a mamiferelor de pe meleagurile Crasnaleucii pentru care în ce mai mare parte insectele constituie hrana lor. Ariciul ("Erinaceus europaeus") este unul dintre animalele din libertate care se bucură de simpatia locuitorilor. Este văzut mai des
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
1794, a început construcția celei noi și a clopotniței din partea de est. În 1825 a fost construită clădirea noii primării, lângă vechea poartă a cetății. Anii 1823 și 1855 au adus din nou incendii în sat. În ultimul, Sânpetrul a ars de cinci ori. La 25 august 1937 ia ființă prima școală de instructori planoriști din România, pe aerodromul de la Sânpetru, avându-l ca instructor pe pilotul german Ernst Philipp. Până la 15 noiembrie, în același an, au fost realizate 1.730
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]
-
haiducul Bodonea. Acesta a fost prins de către oamenii stăpânirii, în codrii din apropierea cătunului Gugu. A fost legat cu funii și i-au introdus mâinile în despicătura unui trunchi de copac strângându-i-le în el până la strivire. Apoi l-au ars de viu într-o ,caminiță” în care tocmai se ardea varul. Ingroziți de această pedeapsă cumplită oamenii din sat au numit locul respectiv ,Groapa Bodonii” Bătrânul Coste Copil își aduce aminte de acțiunea de împărțire a unor domenii boierești, împărțire
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
codrii din apropierea cătunului Gugu. A fost legat cu funii și i-au introdus mâinile în despicătura unui trunchi de copac strângându-i-le în el până la strivire. Apoi l-au ars de viu într-o ,caminiță” în care tocmai se ardea varul. Ingroziți de această pedeapsă cumplită oamenii din sat au numit locul respectiv ,Groapa Bodonii” Bătrânul Coste Copil își aduce aminte de acțiunea de împărțire a unor domenii boierești, împărțire numită ,lanț”. Evenimentul a avut loc în urmă cu mai
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
locuitori chiar și în zilele noastre. Caminițele sunt niște cuptoare cilindrice de mari dimensiuni săpate într-o pantă. Cei pricepuți adună piatra de var pe care o așează în cuptoare alternând un rând de piatră cu unul de lemne. Se arde câteva zile după care se răcește și se valorifică. Oamenii veniți în acest ținut au adus cu ei o anumită experiență de viață concretizată în obiceiuri, credințe, legi nescrise, proverbe și zicători, cântece vechi. Trăind aici în împrejurări deosebite date
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are putere de a apăra casa și gospodăria de tunet și holdele de calamități. Când e furtună, femeile iau câte o frunză din creanga de tei păstrată în grindă sau la fereastră, o ard pe foc deoarece fumul care iese pe coș să apere casa de tunet. (Florița Copil) Știu să-și tălmăcească visele și în funcție de ele să fie prevăzători: dacă visezi preot sau fetiță, poți păți ceva; banii, pâinea, fructele, vestesc boală; visul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
unei fete de la casa părintească, de la părinți, frați și surori, vecini, prietene și rude. Acest moment se numește „cerutul miresei”. Nunta părăsește casa miresei, pornind în alai, cu mirii și grăitorul mirelui în frunte, la cununie. Dacă în timpul cununiei lumânările ard în același timp, e semn că vor avea căsnicie bună și lungă. In schimb, dacă o lumânare se rupe sau se stinge, e semn rău. Când există două nunți în sat în aceeași zi, se va avea grijă să nu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]