23,936 matches
-
dreptul la via??! � ? i continuă: �B? ț? ile din miez de noapte ale clopotelor noastre care exprim? bucuriile ? i necazurile noastre� (clopotele au proclamat mobilizarea ? i r? zboiul pe tot cuprinsul ?? rîi). �Ce nu poate �ndura omul pentru sosirea unui asemenea ceas? Iat? c? a sosit. S?ar p? rea c? el a adus p�n? ? i �n v? zduhul ?? rîi noastre o ț? cere ad�nc? , deoarece un potir sf�nt plin de s�nge ? i lacrimi a fost �n? l?at spre binecuv
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? , deoarece un potir sf�nt plin de s�nge ? i lacrimi a fost �n? l?at spre binecuv�ntare�. Iorga evocă memoria sacr? a martirilor ? i eroilor care au luptat ? i au c? zut �n timpul �ndelungatei suferin? e pentru sosirea ceasului libert?? ii43. �ntruc�ț interven? ia Rom�niei a survenit relativ pe nea? teptate, s? au �nregistrat succese la �nceput. Armata rus? acoperea teritoriul Rom�niei de la est ? i nordest, iar Bucovina era ocupat? de ru? i. Austro? Ungaria era ocupat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
NOASTR?! � Apoi: �R? zboiul acesta v? a g? sit pe voi, ru? îi, al? turi de noi (adic? de rom�ni) �n ajunul realiz? rîi reformelor la care am visat mereu �n ultimii cincizeci de ani de via?? constitu? ional?. A sosit acum ceasul; peste c�teva zile, Camera Rom�n? va lua �n discu? ie proiectele unei reforme agrare ? i electorale ? i, odat? cu aceste reforme, to? i cei din ? ara noastr? vom participa la procesul de restructurare a vie? ilor noastre ? i vom deveni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ea istoricul, amintindu?? i poate de Posada, devine limpede din urm? torul citat: �Colonialismul �ncepe s? tr? iasc? o nou? er?. B??țină? ilor trebuie s? li se permit? s? participe la conducerea ? i la administrarea respectivelor lor ?? ri�. ?i, �n continuare: �Ceasul eroicilor ap? r? tori ai Rif? ului nu a sosit �nc? �186. Nu po? i s? nu sesizezi sub simpatia profrancez? a lui Iorga prezen? a rom�nului care cunoscuse at�ț de mult? asuprire ? i domină? ie str? în? �n lupta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
str? danie a sa. Trebuie s? avem permanent �n minte caracterul colosal al sarcinii. Pu? ini istorici ? i?ar asumă? o. Iorga p? rea s? fie con? tient de m? re? ia sarcinii, pe care a continuat? o p�n? la ultimul ceas al vie? îi sale. Dup? r? zboi, Iorga a scris foarte mult despre istoria vecinilor Rom�niei, a ungurilor, bulgarilor, a slavilor de r? s?riț, ? i istoria Albaniei. Scrierile sale despre istoria ungurilor ? i bulgarilor au constituit contribu? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ur? m pe vie? ile noastre ? i ne vom ? ine jur? m�ntul. ?ine minte: ai o șo? ie ? i copii, blestemul mamelor rom�ne te va ajunge! Nu uită asta, pentru c? acesta este cel de al 11-lea ceas! � Semnat: �O bun? rom�nc? �. Legionarii �i trimiteau tot timpul fotografii ale c? pitanului, pe care Iorga le rupea furios 68 �Adev? rul�, 30 noiembrie 1937 69 Iorga a refuzat s? �ncaseze salariile pentru aceste posturi suplimentare ? i le-a donat unor ac? iuni caritabile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ploie? ți ? i ai �Chestorului� ei, Paul Cojocaru? 40�Aceasta nu era �n nici un caz o crim? banal? , indiferent de criteriul de apreciere a ei. Dup? cum demonstreaz? raportul Poli? iei, dup? asasinarea lui Virgil Madgearu, diplomatul cu 23.000 de lei, ceasul de aur, stiloul de aur, inelele lui ? i alte obiecte de valoare au fost g? site intacte. Mihai Stoian, Moartea unui savant: Nicolae Iorga, Bucure? ți, 1976, p.�20 41�Autorul ? ine s? sublinieze �nc? o dat? c?, indiferent de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din maidanul lui Bursuc, aceste ființe se devorează într-o ciclică disperare inconștientă. Nu întîmplător, acțiunea se desfășoară noaptea. O noapte ploioasă, de septembrie, cînd totul miroase a mucegai, a stătut, cînd umezeala a uniformizat culorile, cînd iritate de îndelungate ceasuri de așteptare nătîngă, instinctele năvălesc devastator. O stare de semi-somnolență, de slăbiciune neputincioasă, metamorfozată în ferocitate, domină atmosfera acestei prelungite agonii, în care tragedia te face să rîzi, comedia să plîngi" (Goana pe nisip, Editura bybliotek, 2012, p.71). E
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
astăzi Kazuyoshi Kushida. O legendă a artelor spectacolului din Țara Soarelui Răsare, care în acea noapte de foc și-a notat de nenumărate ori ceea ce maestrul Alexa Visarion, cu autoritate, generozitate și poezie, ne dăruia. Sunt onorat să vorbesc la ceas aniversar despre "autoritatea" de care avem astăzi nevoie mai mult ca oricând, dar și despre emoția, prietenia și calitatea pe care artistul și maestrul-profesor Alexa Visarion le aduce. Constantin CHIRIAC Portret al regizorului ca tânăr fericit Primul regizor "în carne
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nou, care nu clarifică, nu predică nimic... pătrunde în plasma densității... Călătoria unei obsesii temă ce ființează în nervurile mitului. În 1983 am avut șansa și privilegiul unei întâlniri cu Mircea Eliade la Chicago. Am vorbit despre Ziditorul meu câteva ceasuri... Apoi, încet încet, timpul îmi întărea puterile. La Muntele Athos într-o chilie a schitului românesc Podromu gândurile au venit, și râvnite de atâtea vreme, imaginile au început să se audă. Este o sinteză a celorlalte încercări, o iluminare... Acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
stăpânească primele impulsuri. Când însă în numele educației și a principiilor bunei creșteri părinții devin excesiv de severi, limitativi și punitivi, nu mai vorbim despre educație, ci despre maltratare, abuz. Când un copil de vârstă mică plânge, iar îngrijitorul se uită la ceas și spune: „Nu, acum degeaba plângi. N-ai de ce, căci încă nu e momentul să te hrănesc!”și nu se apropie de copil pentru ca acesta „să nu învețe să-l exploateze”pe adult, respingerea adultului reprezintă un abuz și va
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de drept și de trecere la economia de piață; REAFIRMÂND egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei Națiunilor Unite, Actului Final de la Helsinki și normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerent, că a sosit ceasul cel mare al săvârșirii unui act de justiție, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional, PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ț]tur], ca aceea cu privire la pedepse, desemneaz] o stare a lucrurilor. În Împ]r]ția lui Dumnezeu exist] aceeași r]splat] indiferent dac], întocmai ca in pildă despre lucr]torii tocmiți la vie, lucrezi toat] ziua sau numai începând cu ceasul al unsprezecelea (Maț. 20,1). Aceast] înv]ț]tur] proclam] lep]darea de sine, care atrage un altruism dezinteresat sau gratuitatea. Iisus este foarte sever în ceea ce privește altruismul interesat (Lc. 18,9). În pildă despre P]storul cel bun și oile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mereu pe trăgaci, a fost smulsă, în 1990, de pe soclul ei din Copou și mutată, respectuos, între ceilalți ostași eroi, în cimitirul Eternitatea. Încolo, anii de mărețe victorii și împliniri au rămas în calea ieșeanului, la fel de vii ca în primul ceas de oglindire artistică. Sus, pe Universitate, continuă să-i supravegheze acestuia pașii drăgălașii mastodonți, chipeșii strigoi cu baroase și picamere, ancorați, în veșnicie, cu bare de mulți țoli, gîndite în citadela revoluționară Nicolina. Pe frontonul Casei Tineretului (pardon, și studenților
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Să cad, nu alta. Mă sprijin de Horică și m-așez. Intră și el în discuție cu ceilalți: Coposu. Din cînd în cînd, cîte unul vine și mi se uită peste umăr: continuă! continuă! Într-un timp, mă uit la ceas: phii! cînd s-a făcut nouă? cum mai trece vremea cu ei! Pe la nouă jumătate, cînd Hatmanu îmi dă amical peste dreapta cu pensonul: hoțule mic, Strigătul, ai? Munch, ai? bate cineva. Cine? Vonica. Un frison îmi linge șira spinării
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spun s-o lase baltă cu Coposu, că la zece, la televizor... nu?... Ili... Cioc, cioc, cioc, bătaia aia din Hamlet, tatăl lui Hamlet, umbra, brrr! Mă duc la ușă: Iliescu. Ne umezim. Face semn să stăm, se uită la ceas, da, e zece, și... motor: dă-i și dă-i. Cam un sfert de oră. De-abia acum văd că atelierul e plin de aparate care transmit în direct... mă rog... mesajul. Pavilionul 6 (bărbați), rezerva 3. Stau cu pătura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
istoricul șef. Subretele, cu barbă, cu mustăți, glabre, ca-ntr-un mîlos-bahluian Fellini, humectate foarte de prezența bărbatului stînd rect în jilț domnesc (numai în sală de voievozi, prezidentul ăsta, al treilea, cum altfel), chivuțele istoriei, deci, se dau de ceasul morții să placă, să placă, ah, ah, colegului din Capitala Isarlîkului roșu dîmbovițean. Show pe cinste, ce mai! În care timp, fulgii mari și curați cad frumos pe statuile lui Kogălniceanu și Xenopol. 3 februarie Doi ziariști, François Bazin și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Radio București continuă, agasant și scandalos, cu vești minuțios ambalate de la Moscova. "Trimisul special" ne asigură, de pe o zi pe alta, că... nu va lipsi nici mîine de la Actualități. Sentimentul că sîntem o gubernie care trebuie să știe, în tot ceasul, de ce mai suferă Baris, e neliniștitor. Ca să nu spun că totu-i de prost gust (ca deontologie radiofonică). Țarul bulgarilor, trăind în străinătate, e pe locul unu în topul populației de la sudul Dunării. Ar fi jenant, pentru orgoliul nostru, să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cînd, și cu mine. Spre fericirea noastră și a amicului pictor clanul ademenitor al atleților cu tromboane și trompete a dispărut. Așa că ce-i mai rămîne? Cui să-și mai distribuie amorul? Decît propriei convingeri întru frumos. A, cît e ceasul? Peste o jumătate de oră, ne vedem la un Campari. Vreau să-i povestesc filmul. Atît. Doar să i-l povestesc. 31 decembrie Telefon. La miezul nopții? Ridic și aud: Or fi strigoi, făpturi divine și îngerești, ce dintr-un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bine. Pe la spitalul Izolarea, știam că avea să-mi spună: măi Val, știi tu ce lăutari avea Iașul pe vremea lui Conta, măi! Unde-i minunatul Craiu? Unde-s zăpezile? Unde-s măștile de Tîrpești? Unde-s anii? Cît e ceasul? La frizerie. Sînt clientul constant al frizeriței de la ușă, primul scaun de la ușă,, în salonul ăsta anulînd, cu eleganța lui modernă, încăperile sordide dintr-un Iași al anilor de avînt și..., spelunci înghețate, mirosind otrăvitor a landîș. Frizerița mea? O
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
poate, a nota. Ajungînd, seara, cu un rapid (rapid! nu personal) din care s-a furat tot, numai roțile nu, ajungînd și lăsîndu-mi geanta în cămăruța de la Uniunea noastră, mă trezesc în Piața Palatului Regal, refăcută impecabil, arătînd ca-n ceasul ei dintîi. Fascinantă acum în baia ei de lumină de vecernie. Marile clădiri: Palatul, Biblioteca, Hiltonul, Ateneul, proaspăt renovate (după diversiunea pirotehnică din decembrie '89), te așază brusc într-o frumoasă Românie antebelică, edificiile luminate numind chiar pilonii acelei Românii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parșivelor sujete de altădată, la fel de freș, de frel, de bril, trece pe la mese și ne întreține galant, alternînd sublimități estete cu picanterii mondene. Pînă în momentul în care... Să fi fost ora două de-acum, trei? (cine mai putea auzi ceasul Mitropoliei!), trecînd, tot așa, pe la mese, se-oprește la a noastră, deocheata, perpetuu-iconoclasta, își sprijină mîinile oratoric, pe marginea ei și, vrînd parcă să ne vorbească doar nouă, de fapt, adresîndu-se sălii, începe un fel de discurs aparent glumeț, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-se în patul Marucăi, urduroșii, în cel al geniului. Ce repunere în nobilele drepturi! Au fost aduse, din depozitul de la Posada, lucrurile de preț (cine-o fi avut, atunci, ideea salvării lor!?) și totul, absolut totul arată acum ca în ceasul dintîi al casei de vis. Parfumuri indicibile de rășină și de lavandă. România cealaltă! Pași spre vila 7, unde stau. Phii, dar uite, ce-mi văd ochii, nu cumva... Da, în spatele restaurantului, între magaziile burdușite cu sticle goale și lăzi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fuseseră niște parfumați funigei zburătăcind prin zăvoaiele raiului. Într-un subsidiar obligatoriu, e de observat tenacitatea în demnitate a atîtor artiști îndurînd privațiuni și rezistînd presiunilor propagandei, doar pentru a rămîne ei înșiși. Și se vede prea bine acum la ceasul totalei defulări, arta lor e mai rezistentă ca oricînd.) A dispărut arta nostalgic-leneșă? Nu. Doar că n-o mai impune nimeni. Artizanii ei sînt liberi să facă ce cred. Vorba "Internaționalei": cei leneși plece unde vor. (Dar nu pleacă.) 13
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Bulandra), îl făceau extrem de stenic în anii aceia, ai ceaușismului agonic. Mă lăsam pe terasa de la Cumpătu fascinat de fabulosul șoltic, el însuși ambalat în jocul propriilor vorbe. Dintr-odată, ca la un semnal doar de el auzit, își privea ceasul: era ora 19, se scuza și o ștergea cu pași mari, de căpcăun sublim. Era 19, era Europa liberă! Într-o după-amiază, ne-am urcat în Rosinanta lui pe care o șofa magistral și ne-am trezit sus, la Babele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]