23,803 matches
-
Provița, șerpuind dinspre nord spre sud, având de o parte și de alta o salbă de sate. Aceasta este Valea Proviței. În partea cea mai sudică a acestei văi se află satul Măgureni, iar la capătul celălalt, dinspre nord, unde dealul se unește cu muntele se află satul Talea. Cam la jumătatea distanței dintre cele două puncte extreme ale Văii Proviței se află comunele Provița de Jos și Provița de Sus, ce-și trag numele de la pârâul Provița. Comuna Provița de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se menționează că subzona miocenă este numită de I.P. Voitești „pânza gresiei de Fuzaru” în timp ce G. Murgeanu o numea „zona gresiei de Fuzaru”. În această regiune întîlnim marne, argile, gresii nisipoase, gresii de kliwa (Piatra Neagului) ( Fig. 4), pietrișuri mezozoice (dealurile Pițigaia și Măgura - 647m altitudine). Spinarea de anticlinal a dealului Sultanu - 848m, este formată din gresia de Fuzaru, cea mai tare rocă a regiunii. Un aspect cu totul aparte al regiunii îl reprezintă prezența petrolului și a sării. Discuțiile asupra
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pânza gresiei de Fuzaru” în timp ce G. Murgeanu o numea „zona gresiei de Fuzaru”. În această regiune întîlnim marne, argile, gresii nisipoase, gresii de kliwa (Piatra Neagului) ( Fig. 4), pietrișuri mezozoice (dealurile Pițigaia și Măgura - 647m altitudine). Spinarea de anticlinal a dealului Sultanu - 848m, este formată din gresia de Fuzaru, cea mai tare rocă a regiunii. Un aspect cu totul aparte al regiunii îl reprezintă prezența petrolului și a sării. Discuțiile asupra vârstei sării au dus la diferite păreri care concluzionează că
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
subcarpatic. În regiune, petrolul a cunoscut diferite etape de extracție, astăzi fiind într-o stare de declin sau de stagnare. II.1.2 ASPECTE MORFOLOGICE Relieful din regiune este dezvoltat pe formațiuni sedimentare neogene, cutate puternic cu mobilitate tectonică accentuată (dealuri fragmentate în culmi și masive, puternic supuse denudării subcarpatice). Începând cu cuaternarul apar mișcări de ridicare a Subcarpaților, mișcări efectuate ritmic, pe etape. Etapele corespund unor cicluri de eroziune care au îngăduit dezvoltarea mai multor trepte. Astfel N. Popp clasifica
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
arie de răspândire în Subcarpați. Ea este constituită dintr-o succesiune de culmi și creste, cu înălțimi apropiate si ample modificări suferite în timpul eroziunilor. Are următoarele microforme de relief: a) o vale fără terase - Valea Proviței - în centrul regiunii, b) dealul Sultanu, altitudinea maximă a regiunii - 848m - în nord, (Fig. 5) c) dealul Babanuța - 647 m - pe stânga Proviței, d) plaiul Giurcăi - 636 m - la sud de Babanuța, e) dealul Teișu - 714 m - în sud-vestul regiunii, f) dealul Pițigaia - 575 m
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
culmi și creste, cu înălțimi apropiate si ample modificări suferite în timpul eroziunilor. Are următoarele microforme de relief: a) o vale fără terase - Valea Proviței - în centrul regiunii, b) dealul Sultanu, altitudinea maximă a regiunii - 848m - în nord, (Fig. 5) c) dealul Babanuța - 647 m - pe stânga Proviței, d) plaiul Giurcăi - 636 m - la sud de Babanuța, e) dealul Teișu - 714 m - în sud-vestul regiunii, f) dealul Pițigaia - 575 m - pe stânga Proviței, în sud-estul regiunii, g) dealul Măgura - 647 m - pe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
a) o vale fără terase - Valea Proviței - în centrul regiunii, b) dealul Sultanu, altitudinea maximă a regiunii - 848m - în nord, (Fig. 5) c) dealul Babanuța - 647 m - pe stânga Proviței, d) plaiul Giurcăi - 636 m - la sud de Babanuța, e) dealul Teișu - 714 m - în sud-vestul regiunii, f) dealul Pițigaia - 575 m - pe stânga Proviței, în sud-estul regiunii, g) dealul Măgura - 647 m - pe stânga Proviței, h) dealul Vf.Crucii - 598 m - în estul regiunii, (Fig. 5) i) dealul Mesteceni - 620
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
centrul regiunii, b) dealul Sultanu, altitudinea maximă a regiunii - 848m - în nord, (Fig. 5) c) dealul Babanuța - 647 m - pe stânga Proviței, d) plaiul Giurcăi - 636 m - la sud de Babanuța, e) dealul Teișu - 714 m - în sud-vestul regiunii, f) dealul Pițigaia - 575 m - pe stânga Proviței, în sud-estul regiunii, g) dealul Măgura - 647 m - pe stânga Proviței, h) dealul Vf.Crucii - 598 m - în estul regiunii, (Fig. 5) i) dealul Mesteceni - 620 m - pe stânga Proviței, în estul regiunii. II
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nord, (Fig. 5) c) dealul Babanuța - 647 m - pe stânga Proviței, d) plaiul Giurcăi - 636 m - la sud de Babanuța, e) dealul Teișu - 714 m - în sud-vestul regiunii, f) dealul Pițigaia - 575 m - pe stânga Proviței, în sud-estul regiunii, g) dealul Măgura - 647 m - pe stânga Proviței, h) dealul Vf.Crucii - 598 m - în estul regiunii, (Fig. 5) i) dealul Mesteceni - 620 m - pe stânga Proviței, în estul regiunii. II.1.3 ASPECTE MORFOMETRICE Așa cum am amintit deja altitudinea maximă a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe stânga Proviței, d) plaiul Giurcăi - 636 m - la sud de Babanuța, e) dealul Teișu - 714 m - în sud-vestul regiunii, f) dealul Pițigaia - 575 m - pe stânga Proviței, în sud-estul regiunii, g) dealul Măgura - 647 m - pe stânga Proviței, h) dealul Vf.Crucii - 598 m - în estul regiunii, (Fig. 5) i) dealul Mesteceni - 620 m - pe stânga Proviței, în estul regiunii. II.1.3 ASPECTE MORFOMETRICE Așa cum am amintit deja altitudinea maximă a regiunii o întâlnim în Vf. Sultanu, care este
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Babanuța, e) dealul Teișu - 714 m - în sud-vestul regiunii, f) dealul Pițigaia - 575 m - pe stânga Proviței, în sud-estul regiunii, g) dealul Măgura - 647 m - pe stânga Proviței, h) dealul Vf.Crucii - 598 m - în estul regiunii, (Fig. 5) i) dealul Mesteceni - 620 m - pe stânga Proviței, în estul regiunii. II.1.3 ASPECTE MORFOMETRICE Așa cum am amintit deja altitudinea maximă a regiunii o întâlnim în Vf. Sultanu, care este situat în nord-vestul regiunii, în timp ce altitudinea minimă se găsește pe talvegul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
t4, este convergent spre amunte, unde se pierde în talveg la o ruptură de pantă (600m altitudine). - t2: 120 m - nivelul important al văii se pierde spre obârșie în talveg (convergență spre amunte). Formele corespunzătoare lui dau valea de maturitate. Dealurile cumpenelor coboară în șei racordabile cu t2. Nivelul local t2 -t3 la 65m altitudine relativă, cu aspecte de platformă mai degrabă prezintă umeri echivalenți nivelului t1. Linia de dislocație Poiana - Provița de Jos taie valea și formează o ruptură de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aval Provița împrumută foarte mult din caracteristicile Cricovului. Dacă valea avea în amonte forma de V deschis, de aici în colo ea se desfășoară sub forma unui V foarte deschis aproape de U (sub formă de tranșee), fiind săpat între dealuri de 500-600 m. Provița are adâncimea clasică de 200 m, adâncime pe care o au toate văile subcarpatice la ieșirea lor din zona dealurilor înalte. Pe fundul plat al acestei tranșei (conform lui N. Popp), pârâul ca un fir neînsemnat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sub forma unui V foarte deschis aproape de U (sub formă de tranșee), fiind săpat între dealuri de 500-600 m. Provița are adâncimea clasică de 200 m, adâncime pe care o au toate văile subcarpatice la ieșirea lor din zona dealurilor înalte. Pe fundul plat al acestei tranșei (conform lui N. Popp), pârâul ca un fir neînsemnat, șerpuiește printre maluri abrupte. Talvegul, deși în pantă mică (5mkm), oferă numeroase rupturi de pantă, indiciu că suntem în prezența unui râu foarte
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se apropie la mai puțin de 4 km Prahova (merge paralel câțiva kilometri), Provița se îndreaptă dintr-o dată spre sud, apoi chiar spre sud- vest, îndepărtându-se tot mai mult de Prahova. Interfluviile ce însoțesc pârâul sunt un complex de dealuri uniforme ca înălțime, constituite din pături pliocene îndeosebi levantine, frecvent acoperite cu păduri de stejar. II.2.1 AFLUENȚII PROVIȚEI ÎN COMUNA PROVIȚA DE JOS Afluenții sunt mici pâraie. Cele mai importante sunt Purcăreața și Vâlceaua Sărată. Chiar dacă aceștia au
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în urma precipitațiilor căzute în regiune în ziua de 2 august 1997 apele Proviței au cunoscut cele mai mari debite înregistrate în ultimii 100 de ani (5,07m3/s.). II 3. ASPECTE CLIMATICE Teritoriul comunei se încadrează în tipul climatului de deal, subtipul înălțimilor extracarpatice de nuanță de tranziție la continentalism. Varietatea fragmentării reliefului și diversitatea litologică se reflectă în gama variată de soluri formate în climatul specific subcarpatic, cu temperaturi medii anuale de 8-9°C. În luna cea mai rece (ianuarie
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în climatul specific subcarpatic, cu temperaturi medii anuale de 8-9°C. În luna cea mai rece (ianuarie) se înregistrează temperaturi de -3°C, în timp ce în iulie temperaturile medii sunt de 18- 19°C. Nu întâlnim vânturi puternice, aceasta datorându-se dealurilor care înconjoară regiunea. Astfel dealul Teișul stopează circulația maselor de aer dinspre câmpie, în timp ce dealurile Sultanu și Măgura nu permit maselor de aer montane să răcească regiunea. Uneori, vara temperatura aerului se ridică la peste 30C, numărul zilelor caniculare crescând
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
temperaturi medii anuale de 8-9°C. În luna cea mai rece (ianuarie) se înregistrează temperaturi de -3°C, în timp ce în iulie temperaturile medii sunt de 18- 19°C. Nu întâlnim vânturi puternice, aceasta datorându-se dealurilor care înconjoară regiunea. Astfel dealul Teișul stopează circulația maselor de aer dinspre câmpie, în timp ce dealurile Sultanu și Măgura nu permit maselor de aer montane să răcească regiunea. Uneori, vara temperatura aerului se ridică la peste 30C, numărul zilelor caniculare crescând în ultima vreme. Căldura excesivă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rece (ianuarie) se înregistrează temperaturi de -3°C, în timp ce în iulie temperaturile medii sunt de 18- 19°C. Nu întâlnim vânturi puternice, aceasta datorându-se dealurilor care înconjoară regiunea. Astfel dealul Teișul stopează circulația maselor de aer dinspre câmpie, în timp ce dealurile Sultanu și Măgura nu permit maselor de aer montane să răcească regiunea. Uneori, vara temperatura aerului se ridică la peste 30C, numărul zilelor caniculare crescând în ultima vreme. Căldura excesivă și seceta au determinat, în ultimii 10-12 ani, scăderi dramatice
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sud, - păduri colinare de fag (Fagus silvatica) și de carpen - în nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino- fagetum - pe soluri sărace (Hieraclo-Luzalo-Fagetumus). În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal, cu două subzone: a) de păduri, b) de pășuni și fânețe. În zona de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit foarte des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și la așezarea la scurs a cărnii de porc, bine sărată. Aceștia după ce pregăteau un număr de hambare și tronuri le încărcau în căruțe, în stive înalte și plecau cu ele spre Dunăre. Cu cât se îndepărtau mai mult de deal, cu atât marfa lor se vindea la un preț mai bun. Ei își desfăceau marfa pe bani, pe cereale sau pește pe care îl duceau la Brașov. Meseria de dulgher de hambare era rentabilă. Dintr-un document de la anul 1862
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
la multe edificii de pe Valea Prahovei, îndeosebi vile la Sinaia. După Primul război mondial, meșterii de hambare au fost din ce în ce mai puțini, locuitorii preferând să se angajeze ca salariați la diferite întreprinderi, pentru că luase amploare industria petrolului. Într-o zonă de deal peste care treceau necontenit în sus și în jos turmele ciobanilor aflați în tranhumanță, unde oamenii aveau nevoie de vite nu numai ca să se alimenteze, dar și pentru cărăușie, nu se putea să nu se practice creșterea animalelor. Creșterea vitelor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
lua o bucată de aluat și se mergea prin grădină unde se ungeau tulpinile pomilor roditori pentru ca aceștia să rodească bogat în acel an. Acest obicei este specific locului și este pus în legătură cu faptul că în zona de deal și de munte, din cauza înghețurilor târzii de primăvară, pomii nu rodesc în fiecare an. Tot acum, din coca pentru mucenici se făcea o turtă care se sfărâma pe gunoi pentru a fi mâncată de furnici. Exista credința că astfel furnicile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
un adevărat muzeu etnografic. Până astăzi s-au păstrat foarte puține case de acest fel. III. 5 AȘEZĂRILE Intravilanul existent (356,2 ha) este aprobat prin hotărâre a Consiliului Județean. Zona construită se extinde și pe pantele destul de accentuate ale dealurilor în special în satul Drăgăneasa. Densitatea populației (104,4 locuitori/ km²) este mai mare pe terenurile plate și stabile din valea pârâului Provița de Jos și mai mică pe versanți. Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul existent se prezintă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nucleu și în Drăgăneasa. Dotările de folosință zilnică nu acoperă tot teritoriul în raza de deservire. Zona verde pentru parcuri, recreere și amenajări sportive este reprezentată atât de zone naturale cât și de zone amenajate. Teritoriul comunei este înconjurat de dealuri cu o vegetație bogată, cu un peisaj natural valoros. În unele locuri acesta face parte componentă din teritoriul intravilan al localității. În zona centrală există un teren amenajat ca stadion, în suprafață de 1,5 ha, iar în Drăgăneasa un
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]