24,388 matches
-
numele de “Trei iazuri” și una pe pârâul Solcuța. Lacul de acumulare format în spatele barajului construit pe Solcuța în 1978, constituie principala sursă de apă a orașului, dar și o potențială sursă energetică. Râul Solca își adună apele din pârâul Izvor și pârâul Solcuța, străbătând în calea sa, de la vest la est, orașul Solca, comuna Arbore și satul Gura Solcii. Cadrul natural în care se găsește Solca dispune de resurse valoroase de păduri, pășuni, fânețe, sol, ape de suprafață cu potențial
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
străbătând în calea sa, de la vest la est, orașul Solca, comuna Arbore și satul Gura Solcii. Cadrul natural în care se găsește Solca dispune de resurse valoroase de păduri, pășuni, fânețe, sol, ape de suprafață cu potențial piscicol și hidroenergetic, izvoare cu ape dulci, minerale și slatini, roci de construcție, fond cinegetic. Unele din aceste resurse precum sarea din slatini, lemnul, rocile de construcție au fost exploatate și valorificate încă din cele mai vechi timpuri. De o importanță deosebită pentru oamenii
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
construcție, fond cinegetic. Unele din aceste resurse precum sarea din slatini, lemnul, rocile de construcție au fost exploatate și valorificate încă din cele mai vechi timpuri. De o importanță deosebită pentru oamenii acestor locuri încă din timpuri străvechi au fost izvoarele, atât cele obișnuite cu apă limpede și rece, cât și cele clorurate-sodice și mineralizate. Cele mai căutate izvoare cloruro-sodice se găsesc în locul numit Slatina Mare (650 m), iar pe versantul stâng al pârâului Solcuța, sub Muntele Cerbul, există un izvor
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
și valorificate încă din cele mai vechi timpuri. De o importanță deosebită pentru oamenii acestor locuri încă din timpuri străvechi au fost izvoarele, atât cele obișnuite cu apă limpede și rece, cât și cele clorurate-sodice și mineralizate. Cele mai căutate izvoare cloruro-sodice se găsesc în locul numit Slatina Mare (650 m), iar pe versantul stâng al pârâului Solcuța, sub Muntele Cerbul, există un izvor de apă minerală numit Burcut. Solca este o fostă stațiune balneoclimaterică ce beneficiază de un climat de adăpost
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
izvoarele, atât cele obișnuite cu apă limpede și rece, cât și cele clorurate-sodice și mineralizate. Cele mai căutate izvoare cloruro-sodice se găsesc în locul numit Slatina Mare (650 m), iar pe versantul stâng al pârâului Solcuța, sub Muntele Cerbul, există un izvor de apă minerală numit Burcut. Solca este o fostă stațiune balneoclimaterică ce beneficiază de un climat de adăpost, foarte potrivit pentru convalescenți și anemici, ca și pentru cei ce suferă de bronșită și de catar pulmonar. Proprietățile terapeutice deosebite sunt
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
suferă de bronșită și de catar pulmonar. Proprietățile terapeutice deosebite sunt determinate de densitatea mare a stratului de ozon atmosferic. Sub acest aspect, Solca deține primul loc în România și poziția secundă în Europa. De asemenea, orașul este cunoscut pentru izvoarele sale cu ape minerale cloruro-sodice. În trecut, orașul era renumit și pentru calitatea berii ce se producea aici, fabrica de bere deschisă în anul 1810 fiind considerată una dintre cele mai vechi din România. În Solca se află o biserică
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
împărătesc” (Storojineț, prin ambele Vicove, Voitinel, Horodnic, Marginea, Solca, prin Cacica, Păltinoasa, până la Dorna și, de aici, prin Poiana Stampei și Pasul Tihuța, spre Transilvania) fiind construit, între 1783-1808, sub conducerea inginerului genist Hora von Ozelowitz, pentru a pune Solca, izvoarele sale sărate și ocnele într-un circuit economic european. În sanatoriul de la Solca au poposit pentru tratament Ștefan Porumbescu, fiul lui Iraclie, fratele lui Ciprian, încă din anul deschiderii Institutului doctorului Poras; poetul Traian Demetrescu, în 1894 și 1895 (“Îmi
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
eroul Iason și argonauții săi, după ce au gâsit lâna de aur în Colchis, au luat-o spre nord navigând pe Dunăre, în loc să se întoarcă spre Marea Egee. Navigând în sus, se spune că au mers spre râul Sava și apoi la izvorul râului "Lublianica". Au debarcat, pentru a-și căra barca la Marea Adriatică, înspre vest, pentru a ajunge înapoi acasă. Între orașele Vrhnika și Ljubljana, argonauții au găsit un lac înconjurat de o mlaștină. Acolo se spune că Iason a învins un
Ljubljana () [Corola-website/Science/297235_a_298564]
-
Krkonoše din Sudeți. Aici se află cel mai înalt punct din țară, Sněžka, la , pe frontiera cu Polonia. Moravia, partea estică a țării, este o zonă deluroasă. Ea este drenată în principal de râul Morava, dar acolo se află și izvoarele Odrei. Apele din Cehia curg către trei mări diferite: Marea Nordului, Marea Baltică și Marea Neagră. Cehia deține și Moldauhafen, un lot de din portul Hamburg, acordat Cehoslovaciei prin articolul 363 al tratatului de la Versailles, pentru a permite transportul mărfurilor către mare. Teritoriul
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
prin Izbuc, apoi se pierde într-o uriașă gură de peșteră numită Cîmpeneasca (avenul are 35 m adâncime). După aproximativ 3 km de la gura peșterii, drum străbătut subteran de Pampăr, apa iese la suprafață la Vașcău, într-un punct numit izvorul din Boiu. Pe marginea Platoului Vașcău sunt 2 izbucuri deosebite: unul în valea Brihenilor și altul în hotarul localității Călugări. Izbucul de la Călugări, care în trecut avea dublă intermitență, în prezent are o singură intermitență, fiind declarat rezervație geologică naturală
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
râul Crișul Negru primește numeroși afluenți: Zarea, Beleoancea, Criștiorul, Boiul, apele celui din urmă au o temperatură aproape constantă, indiferent de anotimp. Afluenții care coboară din Munții Biharia au ape mai bogate decât cei care vin din Munții Codru-Moma. De la izvorul său din Biharia, Crișul Negru curge printr-o vale îngustă pe direcția E-V până la Săliște, având o pantă de scurgere accentuată, apoi urmează o direcție de scurgere SE-NV, cursul fiind meandrat, având o lungime de 4 km pe
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
există multe locuri pitorești atractive din punct de vedere turistic. În împrejurimi sunt și unele monumente de arhitectură populară, monumente ale naturii, biserici din lemn: bisericile din lemn de la Fânațe, Rieni, Brădet; numeroase peșteri: Peștera de la Fânațe, peșterile din zona izvoarelor Crișului Negru, Porțile Bihorului, peșterile de pe Valea Sighiștelului, Peștera Urșilor de la Chișcău, Peștera de la Câmpeneasa (Izbuc). Se află la o distanță de 3,5 km de orașul Vașcău, situată la cca. 100-150 m de ultima casă din Izbuc; traseul este
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
imensa gură a peșterii, fiind parcă înghițite de peșteră. Dar după ce străbat o distanță de 2 km prin peșteră, apele Pampărului ies la lumina zilei la Vașcău la o distanță de 500 m de oraș, formând un „izbuc” puternic numit Izvorul Boiului. În ceea ce privește numele Peșterii Câmpeneasca se spune că acesta s-ar trage de la numele depresiunii Țarina, unde se află peștera și care, având aspectul unui câmp și fiind vechi loc de pășunat pentru animalele oamenilor din zonă, ar fi determinat
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
nume s-a păstrat în paralele cu cel de „Peștera Câmpeneasca”. Situat la 500 m de centrul orașului Vașcău, are un puternic debit de apă care nu îngheață niciodată (temperatura apei este constantă pe toată perioada anului). Utilizând apele acestui izvor, în anul 1937 ia ființă ]n orașul Vașcău crescătoria de păstrăvi al lui Partenie Coroi. Cercetările au dovedit că apele Pampărului, care intră în Peștera Câmpeneasca, după ce străbat adâncurile pământului, ies la lumina zilei la Vașcău. De aici se trage
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
1937 ia ființă ]n orașul Vașcău crescătoria de păstrăvi al lui Partenie Coroi. Cercetările au dovedit că apele Pampărului, care intră în Peștera Câmpeneasca, după ce străbat adâncurile pământului, ies la lumina zilei la Vașcău. De aici se trage și numele izvorului, izvor a cărui ape care pleacă din locul numit și Bouriște, iar la Vașcău i s-a dat numele de Izvorul Boiu. Numele acestui izvor a dat și numele unei localități străvechi de pe vatra de azi a Vașcăului, care figura
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
ia ființă ]n orașul Vașcău crescătoria de păstrăvi al lui Partenie Coroi. Cercetările au dovedit că apele Pampărului, care intră în Peștera Câmpeneasca, după ce străbat adâncurile pământului, ies la lumina zilei la Vașcău. De aici se trage și numele izvorului, izvor a cărui ape care pleacă din locul numit și Bouriște, iar la Vașcău i s-a dat numele de Izvorul Boiu. Numele acestui izvor a dat și numele unei localități străvechi de pe vatra de azi a Vașcăului, care figura în
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
în Peștera Câmpeneasca, după ce străbat adâncurile pământului, ies la lumina zilei la Vașcău. De aici se trage și numele izvorului, izvor a cărui ape care pleacă din locul numit și Bouriște, iar la Vașcău i s-a dat numele de Izvorul Boiu. Numele acestui izvor a dat și numele unei localități străvechi de pe vatra de azi a Vașcăului, care figura în documentele din anul 1600 cu numele de satul Boiu și care ulterior s-a contopit cu localitatea Vașcău. Tot de la
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
străbat adâncurile pământului, ies la lumina zilei la Vașcău. De aici se trage și numele izvorului, izvor a cărui ape care pleacă din locul numit și Bouriște, iar la Vașcău i s-a dat numele de Izvorul Boiu. Numele acestui izvor a dat și numele unei localități străvechi de pe vatra de azi a Vașcăului, care figura în documentele din anul 1600 cu numele de satul Boiu și care ulterior s-a contopit cu localitatea Vașcău. Tot de la numele acetui izvor se
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
acestui izvor a dat și numele unei localități străvechi de pe vatra de azi a Vașcăului, care figura în documentele din anul 1600 cu numele de satul Boiu și care ulterior s-a contopit cu localitatea Vașcău. Tot de la numele acetui izvor se trage și denumirea unei străzi din oraș, situată foarte aproape de izvor, care și în ziua de azi se numește Strada Boiu. Un alt punct de atracție al zonei îl constituie satul Călugări, localitate componentă a comunei Cărpinet, sat renumit
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
azi a Vașcăului, care figura în documentele din anul 1600 cu numele de satul Boiu și care ulterior s-a contopit cu localitatea Vașcău. Tot de la numele acetui izvor se trage și denumirea unei străzi din oraș, situată foarte aproape de izvor, care și în ziua de azi se numește Strada Boiu. Un alt punct de atracție al zonei îl constituie satul Călugări, localitate componentă a comunei Cărpinet, sat renumit datorită Izbucului de la Călugări. Este vorba de un fenomen carstic, apa izvorului
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
izvor, care și în ziua de azi se numește Strada Boiu. Un alt punct de atracție al zonei îl constituie satul Călugări, localitate componentă a comunei Cărpinet, sat renumit datorită Izbucului de la Călugări. Este vorba de un fenomen carstic, apa izvorului izbucnind la suprafață și apoi retrăgându-se (mecanismul de golire se produce pe baza sifonării unui bazin carstic), ciclu repetându-se la un interval de 15-40 de minute, în funcție de debitul apelor izvorului. Crezând în proprietățile miraculoase ale apelor izvorului, aici
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Călugări. Este vorba de un fenomen carstic, apa izvorului izbucnind la suprafață și apoi retrăgându-se (mecanismul de golire se produce pe baza sifonării unui bazin carstic), ciclu repetându-se la un interval de 15-40 de minute, în funcție de debitul apelor izvorului. Crezând în proprietățile miraculoase ale apelor izvorului, aici a fost înființată o mănăstire, Mănăstirea de la Izbuc, care a devenit un atractiv punct turistic cercetat și vizitat de foarte multă lume. Pelerinajele au loc aici în fiecare an, la sărbătoarea de
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
apa izvorului izbucnind la suprafață și apoi retrăgându-se (mecanismul de golire se produce pe baza sifonării unui bazin carstic), ciclu repetându-se la un interval de 15-40 de minute, în funcție de debitul apelor izvorului. Crezând în proprietățile miraculoase ale apelor izvorului, aici a fost înființată o mănăstire, Mănăstirea de la Izbuc, care a devenit un atractiv punct turistic cercetat și vizitat de foarte multă lume. Pelerinajele au loc aici în fiecare an, la sărbătoarea de „Sfânta Maria Mare”, în data de 15
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Alte grupuri, cu același etnonim, "găgăuzi", trăiesc în Turcia (partea europeană) și în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, dar acești găgăuzi sunt musulmani. Se presupune că strămoșii găgăuzilor au provenit din triburile turcești medievale ale Oguzilor / Uzilor, care au traversat de asemeni regiunile nord-pontice. Izvoarele bizantine consemnează faptul că, în secolul al XI-lea, tribul nomad "guzi" a trecut Dunărea și s-a așezat în Bulgaria, Macedonia și Grecia. Odată așezați în aceste regiuni, "guzii" au adoptat stilul de viață sedentar și creștinismul ortodox. Amestecul
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
mare oraș. Bahrainul a fost sub control britanic din 1861 până în 1971, când și-a câștigat independența. Cel mai înalt vârf: Jabal ad Dukhan: 122 m, situat în partea centrală a celei mai mari insule. Pe coasta nordică, unde există izvoare carstice, cresc curmali și sunt cultivate legume (tomate) și fructe (pepeni). În trecut, întreaga suprafață a țării era acoperită cu păduri de curmali. Multe au fost tăiate odată cu industrializarea țării, altele s-au uscat din cauza scăderii nivelului pânzei freatice. Partea
Bahrain () [Corola-website/Science/298074_a_299403]