23,746 matches
-
XII-lea, a început amenajarea fluviului, finalizată în sec. al XV-lea. A fost construit un sistem de canale de irigație, au fost plantate păduri de mesteceni și livezi care să apere de vânt culturile de orez, grâu, porumb și legume. Agricultura performantă, comerțul și dezvoltarea industriei au făcut ca populația Lombardiei să fie printre cei mai avuți locuitori ai Europei. Regiunea este divizată în următoarele provincii, toate numite după orașul lor capitală: Un alt oraș important este Monza (circuitul de
Lombardia () [Corola-website/Science/296709_a_298038]
-
decât să se caute explicații înguste pentru Holocaust și Al Doilea Război Mondial bazate pe o singură persoană. Hitler urma o dietă vegetariană. Bormann avea o seră lângă reședința Berghof (de lângă Berchtesgaden) pentru a asigura aprovizionarea constantă cu fructe și legume proaspete pentru Hitler pe întreaga durată a războiului. Hitler evita consumul de alcool în public. El a servit ocazional bere și vin în cercuri private, dar a renunțat la băut din cauza adăugării de greutate în 1943. În cea mai mare
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]
-
sfărâmături și ruine, - scria, mai târziu, Nikephor Gregoras. Orașul, într-un trecut nu prea îndepărtat, cel mai mare între orașele creștine, zăcea în paragină: suprafețe imense în interiorul zidurilor s-au acoperit cu iarbă, vitele pășteau în voie, iar locuitorii creșteau legume pe locul străzilor și piețelor aglomerate odinioară. Populația capitalei s-a redus la câteva zeci de mii de oameni. Totodată, la scara Europei de atunci, Constantinopolul rămânea unul dintre orașele ei cele mai mari. Însă restaurarea capitalei, spre care s-
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
XX, multe apartamente din America erau prevăzute cu căzi de baie în bucătărie, iar cand emigranții europeni au ajuns aici, mulți au considerat cada ca și un lux ce nu este necesar, așa că o foloseau pentru plantarea florilor și a legumelor. În mod tradițional, în Japonia, cada de baie era așezată afară în grădină, fiind umplută cu apă foarte fierbinte. Toată familia se îmbăia împreună, în același timp. Sfârșitul primului Război Mondial a adus o nouă concepție în construirea băiilor moderne
Cadă () [Corola-website/Science/317247_a_318576]
-
Pentru ciorba de burtă românească se iau mult mai multe ingrediente ca pentru ciorbe asemănătoare din alte țări. Este nevoie de: apă sau supă de carne, carne (burtă de vită, picioare de vițel sau porc, oase de vită cu măduvă), legume (cepe, morcovi, țelină, rădăcină de pătrunjel, usturoi, ardei roșu), condimente și verdețuri (sare, boabe de piper, foi de dafin, mujdei, pătrunjel verde, leuștean, frunze de țelină, ardei iuți) precum gălbenușuri de ou, smântână, acriș bazat pe lămâie, sare de lămâie
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
vas cu apă în care s-a dizolvat o lingură de bicarbonat de sodiu, după ce carnea trebuie să fie limpezită foarte bine, în sfârșit ea este pusă la fiert timp de până la trei ore) împreună cu celelalte ingrediente de carne, precum legumele, piperul și foile de dafin. Un morcov și ardeiul roșu tăiați julienne se prăjesc într-o tigaie extra. Odată fiartă, burta se strecoară de zeama (care se păstrează) și se taie în „tăieței” (8 la 0,5 cm). Se aduce
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
și oțelul, sticla poate fi folosită pentru a stimula punctul G sau prostată mai ferm. Pielea artificială este un material sintetic care arată și se comportă că pielea umană. Este un material poros și nu poate fi sterilizat. Fructele și legumele cu forma de falus, cum ar fi bananele sau castravetele au fost folosite ca dildo-uri, posibil din preistorie. Orice obiect care are fermitatea și forma corespunzătoare poate fi, în mod ipotetic, folosit că dildo. În mod convențional, multe dildouri au
Dildo () [Corola-website/Science/317785_a_319114]
-
Paley. Deși captivi sub pază strictă de soldați ai Armatei Roșii, li s-a permis să meargă în oraș, să vorbească cu oamenii și să meargă la biserică. Pregătindu-se să petreacă o perioadă la Alapayevsk, au plantat flori și legume în grădina din apropierea școlii și au petrecut multe ore lucând acolo. În zilele ploioase, Romanovii citeau romane rusești unul altuia. Treptat, regimul s-a înăsprit și nu li s-a mai permis să meargă la plimbări. Școala a fost înconjurată
Marele Duce Serghei Mihailovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318046_a_319375]
-
netratate, dar dacă sunt tratate e greșit de a crede că decojite sunt mai sănătoase. Totul se mănâncă cu coajă și pe cât posibil crud. Se îndepartează coaja numai în părțile unde nu se poate mânca pentru că e lemnoasă. Se spală legumele cu peria naturală de legume. Ciupercile nu se spală. Se dau cu peria de ciuperci ("Bürste Champignon"). Dacă se manâncă gătit Dr. med. M. O. Bruker a scris despre marea însemnătate a untului. Untul face în combinație cu expunerea la
Max Otto Bruker () [Corola-website/Science/318077_a_319406]
-
e greșit de a crede că decojite sunt mai sănătoase. Totul se mănâncă cu coajă și pe cât posibil crud. Se îndepartează coaja numai în părțile unde nu se poate mânca pentru că e lemnoasă. Se spală legumele cu peria naturală de legume. Ciupercile nu se spală. Se dau cu peria de ciuperci ("Bürste Champignon"). Dacă se manâncă gătit Dr. med. M. O. Bruker a scris despre marea însemnătate a untului. Untul face în combinație cu expunerea la soare să se producă vitamina
Max Otto Bruker () [Corola-website/Science/318077_a_319406]
-
milioane de euro la importurile și exporturile de produse agricole. În anul 2011, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,9 miliarde de euro și a importat de 3,7 miliarde de euro. Consumul anual de fructe și legume pe cap de locuitor în România este de aproximativ de 70 - 80 de kilograme, în timp ce media europeană atinge 90 - 100 de kilograme. Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, aproape 30% din populație lucrând în acest domeniu. Parcelele
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
și ca tehnologie. Produsele "„made in România”" sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce importurile cresc de la an la an în perioada interbelică devenind un importator net, pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele. Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie 2009 situația se prezintă astfel: România dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din Europa, încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone. Nivelul producției de cereale a României înregistrat în anul 2007 s-a situat la 7,8 milioane de tone. Recolta de cereale, fructe și legume: (mii de tone) În anul 2008, efectivul de porci se situa între 5 și 5,5 milioane de capete. Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro, în perioada
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
în jur de 1500 kg/ha, dar în condițiile aplicării unor tehnologii corespunzătoare se pot obține 2000-4000 kg/ha. Prin comparație, în Franța se realizează curent producții medii pe țară de peste 4000 kg/ha. În anul 2011, suprafața cultivată cu legume a fost de 42.705 hectare iar producția a ajuns la aproape 3,5 milioane tone, cu 400.000 tone peste cea obținută în 2010. Din această cantitate, în solarii au fost obținute 156.800 tone, iar în sere 28
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
tone peste cea obținută în 2010. Din această cantitate, în solarii au fost obținute 156.800 tone, iar în sere 28.481 tone. Suprafața ocupată de solarii este de 3.000 hectare, iar de sere de 317 hectare. Producția de legume a fost de 3,4 milioane tone în 2008, 3,9 milioane tone în 2009 și 3,6 milioane tone în 2010. Suprafața cultivată cu legume a fost de 237.000 hectare în 2009 și 250.000 de hectare în
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
solarii este de 3.000 hectare, iar de sere de 317 hectare. Producția de legume a fost de 3,4 milioane tone în 2008, 3,9 milioane tone în 2009 și 3,6 milioane tone în 2010. Suprafața cultivată cu legume a fost de 237.000 hectare în 2009 și 250.000 de hectare în 2010. În anul 2010, România a produs 738.000 tone de roșii, 956.000 tone de varză, 164.000 tone de castraveți, 212.000 tone de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
2010. În anul 2010, România a produs 738.000 tone de roșii, 956.000 tone de varză, 164.000 tone de castraveți, 212.000 tone de morcov, 352.000 tone de ceapă și 224.000 tone de ardei. Producția de legume pe anul 2010 a scăzut cu 7,7%, din cauza reducerii suprafeței cultivate cu 6,4%. În anul 2009, România a produs 984.000 de tone de varză, 154.000 tone de vinete, 750.000 de tone de roșii, 144.000
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de varză, 154.000 tone de vinete, 750.000 de tone de roșii, 144.000 tone de castraveți, 370.000 tone de ceapă și 53.000 tone de fasole. În anul 2008, România a importat 185.000 de tone de legume și a exportat de 13 ori mai puțin, adică 13.970 tone de legume. Potrivit MAPDR, consumul intern de legume este asigurat în proporție de 35-40% din producția autohtonă, diferența fiind asigurată din import. România este al treilea cultivator de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
000 tone de castraveți, 370.000 tone de ceapă și 53.000 tone de fasole. În anul 2008, România a importat 185.000 de tone de legume și a exportat de 13 ori mai puțin, adică 13.970 tone de legume. Potrivit MAPDR, consumul intern de legume este asigurat în proporție de 35-40% din producția autohtonă, diferența fiind asigurată din import. România este al treilea cultivator de cartofi din Europa, ca suprafață, după Germania și Polonia, și pe locul 6, ca
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
tone de ceapă și 53.000 tone de fasole. În anul 2008, România a importat 185.000 de tone de legume și a exportat de 13 ori mai puțin, adică 13.970 tone de legume. Potrivit MAPDR, consumul intern de legume este asigurat în proporție de 35-40% din producția autohtonă, diferența fiind asigurată din import. România este al treilea cultivator de cartofi din Europa, ca suprafață, după Germania și Polonia, și pe locul 6, ca producție, după Germania, Polonia, Olanda, Franța
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
bio este de peste 70.000 de hectare în 2006, adică sub 1% din potențialul agricol al țării. Aceasta în ciuda faptului că, potrivit studiilor, România ar putea produce în sistem ecologic în jur de 10-15% din suprafața agricolă. Suprafața cultivată cu legume ecologice a fost de 300 de hectare în 2009 și 259 hectare în 2008. Suprafața cultivată cu pomi fructiferi ecologici fost de 820 de hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
favorit al artei reprezentative se pare că au fost animalele. Recipiente din coajă de ou de struț au fost găsite în Negev. Poporul natufian trăia din vânătorit și cules. Conservarea rămășițelor plantelor era deficitară din cauza stării solului, dar cereale sălbatice, legumele, migdalele, ghindele și fisticul se poate să fi fost colectate. Osemintele găsite indică faptul că gazela ("Gazella gazella" și "Gazella subgutturosa") era prada principală. Suplimentar, căprioara, bourul și porcul sălbatic erau vânate în zona de stepă. Păsările și peștii de
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.213 locuitori, preponderent ruși-lipoveni. Locuitorii satului Muravleanca se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc animale. Ferma din sat se ocupă cu producția de legume, precum și cu viticultura. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Muravleanca era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și română (%).
Muravleanca, Ismail () [Corola-website/Science/318373_a_319702]
-
în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Necrasovca-Nouă face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.051 locuitori, preponderent ruși-lipoveni. Locuitorii satului Necrasovca-Nouă se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă legume și viță de vie. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Necrasovca-Nouă era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Necrasovca-Nouă, Ismail () [Corola-website/Science/318377_a_319706]
-
generală din satul Doluchioi nu sunt decât clase în limba ucraineană . Locuitorii satului Doluchioi se ocupă în principal cu agricultura și cu creșterea vitelor. Se cultivă cereale (porumb) și viță de vie. Ferma din sat se ocupă cu producția de legume și cartofi. De asemenea, funcționează și o fermă de lapte. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bahate era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%), rusă (%) și ucraineană (%).
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]