27,087 matches
-
-l felicit pe Șubi, că pe atunci nu-l suportam pe Șăfu. Nici nu-l cunoșteam foarte bine. Dar, când a ieșit Șăfu, unii mai căcăcioși deja schimbaseră stăpânul, bravo, moșule, îl lăudau. Șăfu a trecut, s-a îmbrăcat în liniște, ne-a zis „Servus“, cu vocea aia a lui seacă, și a tăiat-o. Șubi era în genunchi și-și culegea măselele. Abia după aia am aflat că se apucase Șăfu să tragă de fiare. Venea la școală, la sala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Maică-mea nu a vrut să-mi spună din prima despre ce era vorba, dar trebuia să fii un nătărău irecuperabil să nu-ți dai seama că totuși ceva plutea în aer. Era un butoi de pulbere. Sau ceva asemănător liniștii dinaintea furtunii. Sigur că astea sunt niște metafore depășite, dar asta era situația. Și, mă rog, cum am ajuns, evenimentele s-au precipitat. Ar trebui rezumate. O densitate destul de mare de fapte. Cum ar trebui povestite, îngrămădite, așa încât să încapă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
20 i s-a făcut rău, și-a smuls baticul de pe cap și a plecat așa cum venise și trăise alături de toți ai noștri, în mare demnitate, credință și iubire. Doamne, a doua zi era ziua mea, am plâns înfundat în liniștea odăii mele la Pașcani și mi-am autoeducat voința așa cum văzusem în copilărie la Maia, gândindu-mă că Doamne Doamne a iubit-o prea mult de-a luat-o la zi așa de mare, lăsându-i Porțile Raiului deschise. III
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
variantă ai intra în Brăila. Când eram mică, mi-aduc aminte, strada noastră - îndeosebi după ploile torențiale de vară - era încadrată pe ambele părți de adevărate invazii de stânjenei violet. Ieșeam la poartă, mă așezam pe bancă și acolo, în liniștea serii, savuram miresmele amestecate de stânjenei, salcâm și ciulini ce apăreau ad-hoc pe marginea șanțurilor. Cred că o astfel de notă florală mi-ar stimula în mod cert trăirile și simțurile, iar dacă ar fi să definesc, i-aș spune
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
parte. La acestea se adaugă rădăcinile și vibrațiile noastre ancestrale, comunitatea căreia i-am aparținut și desigur instrucția și educația primite. Mi-e dor, mi-e tare dor de anii aceia frumoși, așezați și parcă rânduiți să-și consume în liniște și decență, parcursul lor firesc. Cred că mi-e dor și de una din „fricile” copilăriei mele cu care am avut ceva de luptat, dar pe care le-am biruit aplicând exercițiul cunoașterii de sine, precum și pe cel al raportării
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
au ivit probleme în privința noastră a copiilor, a gestionat cu maximă eleganță incidentele și nu a creat discuții sterile cu vecinii. Era ceva din ținuta bunicii Maia, dar și a bunicii Floarea, ceva ce te făcea să te retragi în liniștea odăii tale și să reflectezi profund, gândindu-te că un simplu joc nevinovat al copiilor ar fi putut demola o foarte bună relație de vecinătate. La scurt timp a apărut tanti Adriana însoțită de Gigi: Odesa, ce-a mai făcut
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
prin exemplul fratelui meu, am reușit să-mi redirecționez trăirile, patimile, nevoile și emoțiile. Uneori îi surprindeam discret momentele sale ușor vulnerabile, niciodată afișate, nicidecum romanțate. I-am surprins de câteva ori lacrimile și spasmele în somn, aceeași tăcere și liniște cum numai la tata văzusem. Adi a suferit mult în tăcere, s-a retras oarecum în matca sa personală și i-a fost un real sprijin mamei în perioada ce a urmat. Cred că amprenta sa genetică are în mare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași, specialitatea chirurgie. L-am întâlnit pe domnul profesor într-un moment existențial de declin, când corpul meu refuza parcă să răspundă nevoilor minții și sufletului, a unui suflet ce nu-și mai găsea liniștea în fața îndoielii și disconfortului organic. M-am agățat cu întreaga mea ființă de omul, nicidecum profesorul Târcoveanu, și-am redobândit încrederea, speranța, curajul de-a merge mai departe. Cred că am asociat de prima dată imaginea domnului doctor cu cea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
element natural, fie el geografic, fie biologic ori istoric este protejat, bine conservat și se regăsește în ceea ce definim pe ansamblu „Parcul Național - Munții Măcinului.” Mă refer aici la: Punctul fosilier „Dealul Buzoele” rezervație naturală geologică, unde poți contempla în liniște, granitele și varietățile sale în zona Măcin; Pădurea Valea Fagilor (Rezervație Naturală Biologică); Popina Blasova (Rezervație Naturală în Balta Brăilei); Dunărea Veche (Brațul Măcin); Izvorul de leac din Munții Măcinului; Broasca țestoasă dobrogeană (monument al naturiiă și „Balaurul dobrogean” (cel
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și-au dat seama că era vorba de Voica. Au îngropat osemintele în curtea din fața casei, deoarece la vremea aceea autoritățile și legile nu au permis înhumarea într-un cimitir. Din acel moment și până când rămășițele Voicăi și-au găsit liniștea într-un cimitir creștin, fantoma Voicăi a însoțit aproape noapte de noapte bătrânii din azil. Își făcea apariția doar în vechiul salon de dans, devenit între timp salon de azil. Era o apariție caldă, liniștită, îmbrăcată în rochia de mireasă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
zurück. Oameni Într-adevăr de treabă, fiindcă nu știau Încă ce Înseamnă goana nebună după afaceri rapide și pricopseli de la o zi la alta și nici nu cunoșteau dis tracțiile noastre mecanice, atroce, trăind, amuzându-se și mu rind În liniștea unei existențe patriarhale, Îndreptându-se apoi cu toții spre Cimitirul Bellu, Pătrunjel sau Trei Coceni, cu taraful de lăutari după ei cântând sârbe și chindii, tot cântece de lume, așa cum i-am văzut În copilărie, ducându-l spre groapa lui, pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care Îmi recunosc și astăzi răsune tul pașilor de odinioară pe vechiul pavaj din dale largi de piatră, așternute pe bulevarde În locul asfaltului de mai târziu, iar caldarâ mul străzilor din calupuri mari de lemn muiate În smoală, anume pentru liniștea orașului și cru țarea nervi lor noștri. Acest București de altădată, familiar, ospitalier și În găduitor cu toată lumea, În care am copilărit, am trăit, m-am bucu rat și m-am Întristat - și În care Ion Pipa, „ucigașul cârciumarilor“, Își
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu capul de tablă - mai bucuros [sunt] să cujet acum, cu melancolia anilor mai ajunși, la altă școală a copilăriei mele, la mahalaua noastră din Bucureștii, mult mai colorați și plini de farmec, ai ultimei decade din secolul trecut. Când liniștea provincială a bulevardului, pe Înserat de iarnă, era parcă tăiată, ca de un cuțit de argint, de glasul tinerel și răsunător ca Într-o poiană al „ungureanului“ care purta pe cap coșul lui cu Calde cornuri patru d-un ban
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu ispititoarea lui de preoteasă și că sfintele canoane interzic oficierea după asemenea isprăvi prealumești. Nici chiar cei mai bătrâni ai satului nu fuseseră cruțați de Diavolul care presărase pe aici, În zborul lui de noapte, neghina concupiscențelor, tulburând astfel liniștea, până atunci dumne zeiască, a munților, a pădurilor și a apelor din acest ținut atât de ferit din calea relelor. Unul, vânător vestit pe vremuri de urși, de mistreți și de că prioare, afară de când mai pica vreun râs sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu cine au de-a face și dacă ești vrednic de atenția și de ofrandele lor. Regulă generală: o friptură din cele numite mai departe și Încredințată unui grataragiu născut, iar nu făcut, trebuie mân cată În mare și solemnă liniște și singurătate, În colțul cel mai obscur al cârciumii, fără pâine, fără cartofi prăjiți și nici o salată, adică „În gustul ei“, cum se zice, scos la iveală numai cu sarea și cu ardeiul verde tocat mărunt pe marginea talerului tău
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
colțul cel mai obscur al cârciumii, fără pâine, fără cartofi prăjiți și nici o salată, adică „În gustul ei“, cum se zice, scos la iveală numai cu sarea și cu ardeiul verde tocat mărunt pe marginea talerului tău. Într-o asemenea liniște și reculegere puteai avea, până mai acum douăzeci de ani, o vrăbioară fragedă la grătar și un pahar de vin bun dinainte la cârciuma lui Sotir de pe Scaune, singur-singurel sau cu un prieten sau cu o femeie romanțioasă și cât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acele unduiri ritmice și armonice, opera ciocanului și a nicovalei din fiziologia urechii omenești; fenomene ușor de recunoscut când Îți pleci auzul la mai fiecare cuvânt de aci, ales cu diapazonul, sau la mai fiecare frază de aici, cadențată În liniștea odăii mele. [...] Am suferit, așadar, cu toți oamenii din seria mea, de o deli cioasă și Înțeleaptă mentalitate sau chiar regulă de viață boemă și artistă, dacă vreți, iar pe cât posibil ne-am făcut cu toții, mai târziu, din bucățele-bucățele, din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
junglă. Sunt mai aproape de natură, de ce cochon de Dame Nature, cum o nu mește Jules Renard. Singurul lor imperativ pe această lume este Moda. și, cum spune Tacit, cu strășnicia sexului lor și prin luxul lor stân jenesc pacea și liniștea pe pământ, iar prin panicile lor provoacă războiul; afară de asta, când li se Îngă duie, repede ajung crude, ambițioase și lacome după putere. Creaturi adorabile, desigur, dar care-ți batjocoresc adorațiile tale; ființe delicios de inconsecvente, dar care-ți pretind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bărbie, bărbat frumos și cu moșteniri tocate toate cu femeile și numai cu femeile, la Capșa de pe vremuri, se mărturisea oricui că momentul cel mai fericit este după ce pleacă femeia și rămâne singur ca să fumeze o țigară de foi În liniște. Ceea ce ne-ar Îndemna, prin urmare, la o reconsiderare, la o reformă a amorului, mai ales de când bărbații și-au atras de partea lor toate posibilitățile de a practica pasiunile și vițiile, lăsând pe seama femeilor marea dificultate de a prac
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
folosite de femei În grija lor geloasă de a nu ne pierde? De podoaba lor creață, culeasă În borboroseli diavolești pe Muntele Venerei, arsă și stropită cu produsele lor mensuale, ca [pe toate] să le bem apoi pe neștiute, spre liniștea și siguranța dominației lor exclusive? și ați cercetat cumva vreodată racla Sfântului Dimitrie Basarabov de la Mitropolie, cu sertarele ei pline de izmenele, ciorapii și cămășile de noapte ale bărbaților care și-au părăsit femeile pentru altele tot atât, dacă nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Galați o tânără și mult gingașă femeie nespus de plăcută În dragoste fiindcă nu arăta Încă urmele dresajului profesional și [era] sincer amabilă și afectu oasă cu tine - care, Întrebând-o ce caută acolo, mi-a răspuns, privindu-mă cu liniște și mirată de Întrebare: „Am un copil acasă și trebuie să l cresc!“ Iar la un „Kuplerei“ din Brașov i-am arătat lui F. Aderca o superbă creatură blondă, „Junonă cu umerii albi“, i-ar spune Homer, desăvârșită În amănuntele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
logică“ și „rațiune“ În toate Împrejurările - rațiunea, spunea Montaigne, fiind mai degrabă „un instrument de plumb și ceară, șchioapă la mers, sucită și șoldâie de șale și care o ia totdeauna alături de realitate. Oamenii care [i] se Încred ei tulbură liniștea și buna rânduială a lumii. Ar trebui puși să meargă În pas cu toți oamenii și cu adevărul adevărat...“ - „Taci, rațiune imbecilă!“ spunea mai târziu Pascal. Cerând iertare că bat În felul de mai sus câmpii și revenind la automobil
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
singură dată sau de două ori: În copilărie, cu bunicul, moș Ghiță Beldie, și cu carul lui cu boi și fără „hier“ la roate, de la Stroești la Pitești, ațipind cu ochii la stele și ascultând, la popasuri și În sfânta liniște a nopții, rumegatul boilor, În aromeala caldă a baligii abu rinde; și mai târziu, În adolescență, drum pe jos și peste munți de la București la Sibiu, de unde, după ce l-am așteptat pe taica mitropolitul cu ceva creițari, ne-am Întors
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a introdus moda că mă șilor bărbătești cu mânecă scurtă și guler răsfrânt (rabatu). Așa ceva se purta numai În Ardeal, iar Costică Beldie a adus moda În București. Călătorește prin țară, dar poposește mai ales la Stroești. Multe clipe de liniște și recreere a petrecut În satul acesta la rudele și bunicii lui. Cu ocazia vizitelor la Stroești, veneau și prieteni de-ai lui, oameni de litere și de știință. Una din aceste vizite a rămas de pomină. Costică Beldie Împreună cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la bacău, nici la paris, nici la new york, nici la sibiu și nici În altă parte. orgoliile legate e ego-ul care trebuie alimentat nu le mai am. nu sunt o personalitate, ci un simplu om care are nevoie de liniște. nimeni din bacău nu mă cunoaște, așa că oricum ar fi o chestiune defectă. cu stimă, ctln nghn. Dacă și un poet trecut de 45 de ani scrie ca un puști pe Facebook, nu mă mai Întreb Încotro se Îndreaptă limba
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]