24,732 matches
-
vin de la alte toponimii sau etnonimii). Însuși cuvîntul ""wallon"" are aceeași etimologie cu cuvintele "vlah" / "valah", "vlaș" (arhaism utilizat de limbile nordice în Evul Mediu timpuriu pentru "italian"), "velș" (locuitor din Țara Galilor), etc. Aceasta arată însăși originea romanică a diferitelor neamuri. Din punct de vedere gramatical, există multe asemănări între limbile română și valonă, există caracteristici comune, ce lipsesc în alte limbi romanice. Printre altele, timpurile supracompuse, atât de mult folosite în Ardeal. Formele verbale folosite în subordonata condițională introdusă prin
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
societății: „este plăcut să ne gândim că natura omenească va fi mai bine dezvoltată prin educație și că se poate ajunge a i se da o formă care să-i convie cu deosebire. Aceasta ne descoperă perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc”. Pentru Jean-Jacques Rousseau educația este în același timp intervenție și neintervenție : „Educația negativă presupune înlăturarea oricărui obstacol din calea dezvoltării firești, totul trebuind lăsat să se producă de la sine fără nici o intervenție”. În opinia pedagogului german Johann Frederich Herbart
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
convingere politică democrată fără discriminări, lăsând politica "la poarta lojei" și păstrând pentru adversarii politici stimă și respect, nu este compatibil cu așa-zisa "luptă de clasă". Incompatibil cu idealurile masonice este și naționalismul de tip nedemocrat, care își promovează neamul nu prin patriotism (iubirea pentru o țară, și pentru toți locuitorii ei; promovarea unui neam printre celelalte, în cadrul democrației), ci prin xenofobie (iubirea exclusivă pentru un singur neam, însoțită de marginalizarea minorităților și de ostilitate față de străinătate, în cadrul unui regim
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
stimă și respect, nu este compatibil cu așa-zisa "luptă de clasă". Incompatibil cu idealurile masonice este și naționalismul de tip nedemocrat, care își promovează neamul nu prin patriotism (iubirea pentru o țară, și pentru toți locuitorii ei; promovarea unui neam printre celelalte, în cadrul democrației), ci prin xenofobie (iubirea exclusivă pentru un singur neam, însoțită de marginalizarea minorităților și de ostilitate față de străinătate, în cadrul unui regim autoritar). Este logic ca partidele cu ideologie naționalistă de tip nedemocrat să fie adversare ale
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
cu idealurile masonice este și naționalismul de tip nedemocrat, care își promovează neamul nu prin patriotism (iubirea pentru o țară, și pentru toți locuitorii ei; promovarea unui neam printre celelalte, în cadrul democrației), ci prin xenofobie (iubirea exclusivă pentru un singur neam, însoțită de marginalizarea minorităților și de ostilitate față de străinătate, în cadrul unui regim autoritar). Este logic ca partidele cu ideologie naționalistă de tip nedemocrat să fie adversare ale masoneriei. Atitudinea net potrivnică francmasoneriei provine din incultură, superstiții, fanatism și din propaganda
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
față de religii ("laicitatea", necesară libertății de conștiință pentru orice credincios sau necredincios, indiferent de convingerile sale), la egalitatea de drepturi între bărbați și femei, între oamenii sănătoși și cei handicapați, între heterosexuali și homosexuali, între albi, negri și orice alte neamuri, între diferitele clase sociale. Conservatorii nu admit astfel de reforme, fie în numele naturii (care, afirmă ei, a adaptat bărbatul la lupta cu viața în exterior și femeia la funcția maternă și casnică), fie în numele religiei (care, de pildă, nu admite
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
francmasonică. Există deasemenea mentalități diferite și în țările dezvoltate: cea religioasă care dă prioritate mântuirii sufletului în scopul de a intra în rai, cea materialistă care socotește că scopul vieții este producția și acumularea bunurilor materiale, cea naționalistă care socotește neamul ca fiind un organism natural ale cărui interese primează, cea comunistă care dă prioritate proletariatului. Dacă aceste mentalități s-ar putea acorda între ele, mentalitatea francmasonică ar dispare repede de pe suprafața pământului. În timp ce Samuel Huntington descrie lumea ca un spațiu
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
dintr-o șerpească iederă și-a tras / Trupul ca o ceață, ca o amețeală. / El - dintr-un stejar făcut-a primul pas / Dat afară de o sevă inegală" («Geneza»). Nunta eroului său liric, prin „tunelul timpului”, reverberează „familia adâncă” a istoriei neamului său, în spiritul autohton al puternicului cult al perechii: "Nunta pe care am avut-o noi / Cade-n pământ, vâslind din rame roșii, / Pierzând din pitoresc și din văpăi, / Și-ajunge-acolo unde sunt strămoșii. // Cred că se află spre bunici acum
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
amăgi, / Acest import-export de libertate, / În schimbul ieftinitei Românii."(«Democrație pe stomacul gol», în volumul « Bieți lampagii» / PTC, III, 109 - 113) etc. Galaxia lirică a lui Adrian Păunescu, îndeosebi prin poezia socială / politică, profund reverberatoare de suflet românesc, de conștiință de neam, de etică națională, se relevă într-un veritabil și incendiar „manifest” pentru mileniul al III-lea. (TGrp, 440 - 449). În iulie 2003, Adrian Păunescu a fost decorat de președintele Ion Iliescu, la Palatul Cotroceni, cu Ordinul național Steaua României, în
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
Parților , după ce aceștia ocupaseră provinciile romane Armenia, Capadocia și Siria. Abea revenită din campania orientală, Legiunea a V-a Macedonica este trimisă în Europa Centrală spre a apăra granița de nord a Imperiului Roman de invazia unei vaste coaliții de neamuri și triburi, în cadrul așa-zisului "Prim Război Marcomanic" . Legiunea a luat efectiv parte la expediția anti-marcomană din anul 168 în nordul Alpilor, la încheierea căreia a fost cantonată la Potaissa (azi Turda) spre apărarea granițelor provinciei romane "Dacia Porolissensis". La
Legiunea a V-a Macedonica () [Corola-website/Science/306993_a_308322]
-
începând cu anul 1900 la Constanța, unde devine și primar al orașului în 1910. A fost redactor și colaborator a mai multor publicații foarte importante, printre care: Farul (1903-1904), (1911-1919), Arhiva Dobrogei (1916-1919), Analele Dobrogei (1920-1931), Drapelul, Liberalul, Dobrogea Jună, Neamul românesc, etc. Alături de prof. Constantin Brătescu se află la originea fondării ""Societății culturale dobrogene"" ce își propunea studiul trecutului și prezentului Dobrogei, răspândirea în cercuri largi a acestor cunoștințe, precum și fondarea unui muzeu regional, înființarea de biblioteci și reviste culturale
Ioan N. Roman () [Corola-website/Science/307055_a_308384]
-
Mișcării Revoluționare și Democratice din România". Abia din 5 februarie 1990, în această clădire muzeul, moștenire culturală a lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, reîncepe să funcționeze, sub numele de Muzeul Țăranului Român. Alexandru Tzigara-Samurcaș a propus în anii 1942-1943 proiectul "Cimitirul Eroilor Neamului", supervizat chiar de mareșalul Ion Antonescu, care viza și reconstruirea monumentului triumfal „Tropaeum Traiani" de la Adamclisi. Proiectul nu a mai fost finalizat, dar inspirat din propunerile sale, a fost ridicat Mausoleul din Parcul Carol, cu o înălțime de 48 metri
Alexandru Tzigara-Samurcaș () [Corola-website/Science/307100_a_308429]
-
între care se remarcă interesantul studiu istoric despre mănăstirea Golia. În afară de revista "Ioan Neculce," Sever Zotta a colaborat la diferite publicații cu caracter istoric: la "Arhiva, Revista istorică, Revista arhivelor, Convorbiri literare, Arhiva românească", precum și la unele ziare ("Evenimentul, Opinia, Neamul" "românesc"). A întemeiat cea dintâi publicație de specialitate „Arhiva genealogică” (apărută la Iași în 1912-1913). În evoluția științei genealogice românești, apariția revistei "Arhiva genealogică" a constituit un fapt cu totul remarcabil. Articolul-program "Ce voim" este o adevărată profesiune de credință
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
este de a trezi și a mări în cercurile largi ale societății românești, dincoace și dincolo de hotarele ei politice, interesul pentru istoria, viața și viitorul familiilor, pentru ca din interesul acesta special să profite interesul general pentru istoria, viața și viitorul neamului românesc." Toată arhiva cu lucrările sale se află în Arhivele din București și Iași (secția de genealogie). In Arhivele Naționale ale României din București se găsește fondul personal Sever Zotta , cu numărul de inventar 948. În acest fond se regăsește
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
cea mai bună lucrare de genealogie cu preferință națională. Acesta este testamentul meu. Davideni în 29 iunie 1940. Sever Zotta." Sever Zotta a avut o bogată activitate publicistică în domeniul cercetărilor istorice, în revistele "Arhiva", "Ion Neculce", "Convorbiri literare", "Evenimentul", "Neamul românesc", "Opinia, Revista arhivelor, Revista istorică etc." VIAF:301175980
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
Seminariile "Sf. Nicolae" din Râmnicu Vâlcea și "Nifon mitropolitul" din București (1944-1948) și la Institutul Teologic Universitar din București (1948-1952). În timpul studiilor a fost hirotesit protosinghel (1947), funcționând un timp ca preot la Mănăstirea Călugăra - Oravița, stareț al Mănăstirii “Martirii Neamului" din Baia de Arieș, apoi ca responsabil al internatului școlii de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Radu Vodă din București. După absolvirea Facultății protosinghelul este numit ca preot slujitor la Catedrala Patriarhală din București (1953-1957), apoi devine vicar administrativ la Episcopia
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
un rol însemnat în dezvoltarea școlii românești de compoziție și pedagogie muzicală. Este considerat și teoreticianul etnomuzicologiei moderne. S-a născut la data de 13 august 1893 în București, fiind urmașul unei vechi familii boierești din Oltenia, cu rădăcini în neamul Brâncoveanu. Familia sa se mai înrudește cu alte familii celebre (Știrbei, Glogoveanu, Obedeanu, vechii Craiovești). Bunicul său, care purta tot prenumele Constantin studiase dreptul la Geneva și la Paris, s-a ocupat de redactarea legiuirii domnitorului Nicolae Caradja și a
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
La 22 octombrie 1896 Președintele Consiliului de Miniștri, Ministrul Afacerilor Străine, D. A. Sturdza face un referat privind alegerea unui mitropolit al românilor din Imperiul Otoman în persoana lui Antim astfel ca intrarea bisericii române din Constantinopol să rodească pentru propășirea neamului românesc în Orient. Printre cei nominalizați în aplicarea acestui plan erau: Caragiani, alături de T. G. Djuvara, Take Mărgărit, și Apostol Mărgărit. Caragiani este printre cei care se duc la Constantinopol spre a cere sprijinul Marelui Vizir să continue a da
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
Editura Muzeului ᘠării Criᗰurilor, Oradea, 2002, p. 173-180. · Sub zodia Vătășianu, în Sub zodia Vătășianu. Studii de istoria artei, Ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002, p. 7-10. · Biserică de lemn - credinᘰă, istorie ᗰi simbol al satului românesc transilvan, în Nicula. Icoana neamului, Ed. Ecclesia, Nicula, 2002, p. 63-67. · Pictori din ᘠara Românească în ᘰinuturile hunedorene în secolul al XVIII-lea, în vol. omagial Mircea Păcurariu, Cluj-Napoca, 2002, p. 381-384. · Vestigii inedite de la Văd, în Ars Transsilvaniae, XII-XIII, 2002-2003, p. 77-79. · Mihai Viteazul
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
au fost plasați, gratuit, în școlile din România, o parte din aceștia ajungând personalități ale științei și culturii. La începutul anului 1922 i-a trimis profesorului Nicolae Iorga o scrisoare, solicitându-i sprijinul pentru transnistreni. Acesta a publicat-o în „Neamul Românesc”, nr. 98 din 5 mai 1922. A mers la Congresul „Ligii Culturale” de la Curtea de Argeș, unde la a prezentat Congresului, din memorie, conținutul scrisorii. După congres a devenit colaborator ale revistelor „Neamul Românesc” și „Ramuri” ale profesorului Nicolae Iorga, care
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
sprijinul pentru transnistreni. Acesta a publicat-o în „Neamul Românesc”, nr. 98 din 5 mai 1922. A mers la Congresul „Ligii Culturale” de la Curtea de Argeș, unde la a prezentat Congresului, din memorie, conținutul scrisorii. După congres a devenit colaborator ale revistelor „Neamul Românesc” și „Ramuri” ale profesorului Nicolae Iorga, care îl va sprijini. În anul 1925 Nichita Smochină a obținut licența în Filozofie și licența în Drept. La 14 iunie 1926, după aproape 7 ani a reușit să-și recupereze cei doi
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
punct de vedere istoric și juridic, Nichita Smochină combate teoria existenței poporului și a limbii moldovenești, diferite de poporul și limba română, făcând ample trimiteri la lucrările unor reputați savanți occidentali și, în final, concluzionează că „problema existenței a două neamuri: moldovenesc și român este o problemă politică, nu științifică”. La 30 noiembrie 1968 a suferit un atac cerebral după care și-a revenit cu mare greutate, dar chiar și grav bolnav a continuat să lucreze. În august 1975 i s-
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
de Chimie Anorganică timp de 32 de ani, Membru de Onoare al Academiei Române, sunt numai câteva din titlurile înalte pe care G. G. Longinescu le-a deținut de-a lungul frământatei sale activitați eclatante-creatoare pusă in slujba Științei și a Neamului. Crezul si atașamentul său lângă tânăra mișcare naționalistă, manifestat pe fața, i-a adus multe piedici și nenoroc din partea camarilei regelui Carol al II-lea, odată cu instaurarea brutală a dictaturii regale în februarie 1938. Cu toate presiunile și amenințările exercitate
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
în teritoriu, ci și contactul cu oamenii locului. Alcătuirea lucrării are la origine neîndoios o motivație sentimentală, ținând seama și de vârsta autorului în momentul asumării unei asemenea întreprinderi. Ea susține și dă valoare mândriei de a aparține la „nobilitatea” neamului propriu din Maramureș, parte componentă și atât de originală în ansamblul geografiei spirituale române. Era vorba, desigur, de o „nobilitate” mai înaltă și mai veche decât cea curent „nemeșească”, cu referințe nu numai istorice, ci și etnico-folclorice în latinitatea antică
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
Bamberg, ca membru corespondent al Academiei Heraldice din Madrid etc. Gheorghe Bezviconi mărturisea că "„Pavel Gore a fost primul, dar și ultimul cavaler al Basarabiei. Prin studierea trecutului a ajuns la o concepție medievală și înălțătoare a ideii cavalerismului, a neamului și a blazonului. Astfel, el a devenit unicul heraldic al Basarabiei, chiar al României întregi”". În condițiile înființării Partidului Național Moldovenesc la Chișinău, pe 3 aprilie 1917, Paul Gore (în calitate de președinte) redactează un studiu în limba rusă intitulat „Culorile naționale
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]