23,741 matches
-
sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Ciurus vulgaris"), iepure comun ("Lepus europaeus"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări: protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Ciurus vulgaris"), iepure comun ("Lepus europaeus"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări: protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), buha ("Bubo bubo"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), ciocănitoare neagră
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbuști: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies albă"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), anin alb ("Alnus incana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
Pădurea Ciornohal este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Botoșani. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică a județului Botoșani, pe teritoriile administrative ale comunelor Călărași și Santa
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
multe specii floristice submediteraneene și de silvostepă (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a) privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), migdal pitic (din speciile Prunus tenella și "Amygdalus nana"), vișinel (Prunus fruticosa), scumpie ("Cotinus coggygria"); Ierburi și flori: stânjenel sălbatic de stepă ("Iris
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
faună și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), migdal pitic (din speciile Prunus tenella și "Amygdalus nana"), vișinel (Prunus fruticosa), scumpie ("Cotinus coggygria"); Ierburi și flori: stânjenel sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță ("Dianthus capitatus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinare ("Serratula radiata"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), centaurea ("Centaurea orientallis"), veronică ("Veronica spicata"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), rodul pământului
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
patrulea titlu din seria "Call of Juarez". Anunțat la PAX 2012, a fost lansat pe 22 mai 2013, prin PlayStation Network, Steam și Xbox Live Arcade. Spre deosebire de predecesorul său, "Call of Juarez: The Cartel", jocul se reîntoarce la cadrul Vestului Sălbatic și conține trei moduri unice (story, arcade și duel), în timp ce intriga urmărește povestea unui vânător de recompense pe nume Silas Greaves. "" este un joc first-person shooter liniar. La fel ca jocurile "Call of Juarez" anterioare, jocul constă din completarea obiectivelor
Call of Juarez: Gunslinger () [Corola-website/Science/335090_a_336419]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Covasna (31%) și Harghita (69%). Aria naturală se întinde în extremitatea nord-estică a județului Covasna, pe teritoriile administrative
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
La baza desemnării sitului se află câteva specii de reptile, amfibieni și insecte enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria") și scripcar ("Saperda carcharias"). Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) semnalate în arealul sitului: pin
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
Lacu este situat în partea de nord-est a peninsulei Athos, între Turnul Amalfinon și Mănăstirea Sfântul Pavel (la o jumătate de oră distanță de mers pe jos de la mănăstire, peste munte). Se întinde pe valea Lacu (în , care înseamnă „văgăună sălbatică”), care urcă spre pantele vârfului Aton (2033 m). Schitul este situat la o altitudine de aproximativ 280 m, între Marphonou și Antiathon. Se cunosc foarte puține informații despre istoria schitului românesc Lacu. Conform tradiției, începând din secolul al X-lea
Schitul Lacu () [Corola-website/Science/335128_a_336457]
-
femeie și ia rațiile ei. Astfel de episoade continuă; curând el are o rezervă considerabilă de pâine și apă, precum și aur și pietre prețioase de la cadavre, dar nu este încă în măsură să scape, până înr-o zi când un animal sălbatic îi arată o ieșire spre exterior, deasupra mării. De aici o navă care trece îl salvează și îl duce înapoi la Bagdad, unde el dă de pomană săracilor și își reia viața de plăcere. (Burton comentează în nota de subsol
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
de la "Game Informer" a criticat și el povestea. El a adăugat că narațiunea jocului este subțire și scurtă. Bertz a criticat și performanțele slabe ale vocilor actorilor. Designul lumii jocului a primit recenzii pozitive. Tyrrel crede că a capturat tonalitatea sălbatică a filmelor, dar și că este un cadru "splendid" de explorat. Leon Hurley de la GamesRadar a lăudat dimensiunea lumii jocului, pe care a comparat-o cu cea din "". Martin Robinson de la Eurogamer a comparat pozitiv această dimensiune cu o altă
Mad Max (joc video) () [Corola-website/Science/335280_a_336609]
-
se află în centrul credințelor astrale ale beduinului, în timp ce soarele este malefic pentru că acesta distruge plantele si animalele. Legendele spun că desertul era populat cu ființe supranaturale denumite ginni. Aceștia sunt personificări ale forțelor terifiante ale deșertului și ale animalelor sălbatice. Un om nebun este o persoană posedată de un ginn și odată cu apariția islamului, numărul ginnilor creste deoarece zeii păgâni sunt degradați la statutul de ginni. Existau mai multe zeități venerate în perioada jăhiliyya : alʻUzza ( cea atotputernică) era venerată la
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
al speciei "Pseudorchis albida" În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (""Triturus alpestris"), un amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
de vină dar Servilia o avertizează că lacrimile nu îl vor salva pe Sesto. Vitellia decide să mărturisească tot în fața lui Titus, renunțând la dorința ei de a fi împărăteasă. În amfiteatru, condamnații (inclusiv Sesto) așteaptă să fie aruncați fiarelor sălbatice. Titus este pe cale să își anunțe mila când Vitellia sosește pentru a mărturisi că ea a gândit planul lui Sesto. Deși este șocat, împăratul o include și pe ea în clemența generală. Opera se încheie cu toți lăudând generozitatea extremă
La clemenza di Tito () [Corola-website/Science/331586_a_332915]
-
ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), altele endemice pentru acesta zona sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: patru mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: salamandra carpatica ("Triturus montandoni") și ivorașul-cu-burta-galbenă
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
nigricans ssp. subscaposa"), omag ("Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coada-smeului ("Calla palustris"), orhidee ("Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Herminium monorchis"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), stânjenel siberian ("Iris sibirica"), canarul băltii ("Limosella aquatica"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), poroinic (cu specii de: "Orchis militaris, Orchis militaris, Orchis
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
aflat în slujba prințului nalenyan Cyron, îi trimite pe cei doi nepoți ai săi - Keles și Jorim - să exploreze regiunile necunoscute ale lumii, pentru a realiza atlase geografie cât mai corecte. Keles călătorește spre vest, în ținuturile răvășite de magie sălbatică din Ixyll, în timp ce Jorim străbate Marea de Răsărit și descoperă un nou continent, populat de amentzutli. Rămas în capitala Nalenyrului, Moriande, Qiro imaginează un nou continent, Anturasixan, menit să fie refugiul nepoatei sale, Nirati. Aceasta este asasinată, iar spiritul ei
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
de lilieci. Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
moduri în care poate fi mișcat” (art. X). Descartes nu respinge deci aprioric pasiunile, ci sublinază chiar rolul benefic pe care îl joacă acestea pentru existența umană: „Filosofia pe care o cultiv nu este atât de barbară și nici atât de sălbatică încât să respingă folosința pasiunilor; dimpotrivă, doar în această folosință pun eu tot farmecul și fericirea vieții acesteia” ("Scrisoarea către marchizul de Newcastle" din martie sau aprilie 1648). Ceea ce are importanță este înțelegerea mai bună a mecanismului lor, pentru a
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Cluj și Mureș. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Cluj (pe teritoriile administrative ale comunelor Luna
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN. Printre speciile din fauna protejată a sitului se află: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); precum și patru fluturi din speciile: "Pseudophilotes bavius, Catopta thrips, Cucullia mixta" și
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în extremitatea nordică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]