249,666 matches
-
în perioada ereziei catare, și s-a bazat pe înregistrările tribunalului Inchiziției. Cartea cuprinde viața cotidiană medievală, iar figura centrală este preotul Pierre Clergue. Pierre Chaunu - istoric specializat în istoria Atlanticului, în istoria Europei și istoria revoluției franceze, a fondat Centrul de cercetări în istoria cantitativă la Caen și a scris "Sevilla și Atlanticul", "Filipinele" "și Pacificul Iberic", "Civilizația Europei clasice", "Civilizația Europei luminilor", "Spania lui Carol Quintul", "Americile", "Istoria cantitativă", "Istoria Socială". Francois Furet, academician și istoric, a scris "Revoluția
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
sa contribuție academică în Occident, în "Praxis Internațional" (octombrie).. În februarie începe și lungă să colaborare cu postul de radio Europa Liberă. Preda din 1990 la University of Maryland, unde este un apreciat profesor de științe politice și director al "Centrului de Studii ale Societăților post-comuniste". Cercetător în științe politice la Woodrow Wilson Center (Washington, DC), Remarque Institute (New York University), Național Endowment for Democracy, Institutul pentru Științele Omului (IWM-Viena). Redactor al revistei alternative de cultură AGORA, (1986-1990), al revistei Meridian (1991-1992
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
este un oraș în Germania, situat pe malul râului Rin, în landul Renania de Nord-Westfalia. Are cca 300 mii locuitori. Între 1949-1990 a fost capitala RFG. Important centru universitar și cultural (teatre, operă, mai multe muzee, printre care și muzeul memorial Ludwig van Beethoven sau Muzeul de științe naturale Koenig). Orașul are un trecut istoric de peste 2000 de ani, fiind la început o așezare germano-romană. Evenimente mai importante
Bonn () [Corola-website/Science/299526_a_300855]
-
45,6 m) care e situat la vărsarea Siegului în Rin. Localitățile învecinate enumărate în sensul acelor de ceasornic începând din nord: Niederkassel, Troisdorf, Sankt Augustin, Königswinter, Bad Honnef, Remagen, Wachtberg, Meckenheim (Rheinland), Alfter și Bornheim (Rheinland). În piața din centrul orașului se află „Alte Rathaus” (Primăria veche) clădită în stil Rococo în anul 1737 un adevărat simbol reprezentativ al orașului. In apropiere se află „Kölner Kurfürsten” (Rezidența prinților și episcopilor din Köln), „Kurfürstliche Schloss” (Castelul princiar) azi fiind „Universitatea Bonn
Bonn () [Corola-website/Science/299526_a_300855]
-
n. 18 septembrie 1948, București) este etnolog, antropolog, istoric al religiilor și al mentalităților. Este membru fondator și cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române și membru în Consiliul științific al Institutului. Este de asemenea profesor asociat la Centrul de Studii Ebraice, Universitatea din București, fiind membru în Consiliul științific al Centrului. Este președintele Asociației Române de Istorie a Religiilor. S-a născut în București la 18 septembrie 1948, ca fiu al lui Mihail și Bella Oișteanu. Domeniile sale
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298972_a_300301]
-
mentalităților. Este membru fondator și cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române și membru în Consiliul științific al Institutului. Este de asemenea profesor asociat la Centrul de Studii Ebraice, Universitatea din București, fiind membru în Consiliul științific al Centrului. Este președintele Asociației Române de Istorie a Religiilor. S-a născut în București la 18 septembrie 1948, ca fiu al lui Mihail și Bella Oișteanu. Domeniile sale predilecte de studiu sunt etnologia, antropologia culturală, istoria religiilor și a mentalităților. Este
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298972_a_300301]
-
Sergiu Al-George și Amita Bhose). În 1997 a urmat cursurile de studii ebraice la Central European University din Budapesta (profesori: Moshe Idel și Michael Silber). În perioada 1997-1999 a beneficiat de o bursă de cercetare la Universitatea Ebraică din Ierusalim, "Centrul Internațional de Studiere a Antisemitismului". În 2002 a fost invitat cu o bursă de documentare în Germania (Berlin, München, Frankfurt, Düsseldorf), oferită de Institutul Goethe, cu tema „Identitate evreiască și antisemitism în Europa Centrală și de Sud-Est”. În perioada 2005-2006
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298972_a_300301]
-
pentru lucrarea susținută în cadrul Catedrei de Liturgică, sub conducerea Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu. În acest timp a îndeplinit diferite funcții în cadrul Arhiepiscopiei București și diacon la Patriarhia Română. La 1 martie 1945 a fost transferat, la cererea sa, la centrul eparhial Iași. Este hirotonit ieromonah la 25 martie 1945 de către PS Valeriu Moglan Botoșăneanul, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Este hirotesit arhimandrit în anul 1946. Între anii a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Iași. La Iași
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
din Craiova, cu o prefață semnată de drd. Virgil Teodorescu directorul Inspectoratului pentru Cultura Culte și Patrimoniu Național Slatina - Olt, drd. Laurențiu Guțică, directorul Muzeului Slatina și profesorul, artist plastic membru al U.A.P din România, Nicolae Truță, directorul Centrului Cultural "Oltul". La 15 ianuarie 2007, cu ocazia omagierii lui Mihai Eminescu, într-un cadru festiv, a fost lansată lucrarea -MÂNA LUI SAU A OMULUI?-o monografie a dezastrelor naturale și antropogene din zona satului DOBRICENI, lucrare care-l are
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
duși pe un câmp unde am așteptat vreo două ore, crezând că or să ne omoare. Și aceea a fost întâlnirea mea cu moartea. Apoi ne-au suit înapoi în mașină, când au aflat că muncitorii încep să vină spre centru. Unul dintre noi care era mai experimentat în lucruri din astea a strigat „Suntem salvați, ne duc la Jilava, la pușcărie”. Motivul pentru care am participat la acele evenimente este că m-am gândit că, dacă nu sunt acolo în
Varujan Vosganian () [Corola-website/Science/298957_a_300286]
-
șaptelea), ca deputat și membru al Comisiei de Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților. Vosganian este prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România (din 2005), membru fondator al Societății Române de economie (SOREC), membru al Consiliului Experților Internaționali ai Centrului European de Studii Politice cu sediul la Bruxelles (1992-1995), membru onorific al Consiliului Științific al Institutului Național de Prognoză și Senior Cercetător al Institutului Național de Economie, membru de onoare al Camerei de Comerț a României. A obținut, de asemenea
Varujan Vosganian () [Corola-website/Science/298957_a_300286]
-
al Camerei de Comerț a României. A obținut, de asemenea, titlul de conferențiar universitar. A fost invitat la Reuniunea anuală “Future of Europe Trust” a Clubului Tinerilor Liberali Politici din Londra (1992, 1993), a participat la Reuniunea Experților Internaționali ai Centrului European de Studii Politice de la Bruxelles (1993, 1994, 1995), este invitat al Guvernului Statelor Unite ale Americii în cadrul programului “International Visitors” (1994), precum și invitat la reuniuni internaționale organizate de Organizația Națiunilor Unite, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru
Varujan Vosganian () [Corola-website/Science/298957_a_300286]
-
1 iulie 2005; aceasta a apărut în "Boletín Oficial del Estado" (publicația oficială a guvernului spaniol) pe 2 iulie 2005 și a intrat în vigoare pe 3 iulie 2005. Un sondaj din aprilie 2005, realizat de "Centro de Investigaciones Sociológicas" (Centrul pentru Investigații Sociologice, o agenție guvernamentală) a constatat că 66% dintre spanioli sunt de acord cu legalizarea căsătoriei între persoane de același sex. Un alt sondaj, realizat de "Instituto Opina" cu o zi înaintea legalizării, arată că susținerea pentru căsătoria
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]
-
consacrat practicii sapiențiale și cercetării procedeului filocalic „oratio mentis" - rugăciunea minții - încă din anii '70. A făcut stagii de documentare antropologică la Roma (1989) și la Paris (1990, 1991) și călătorii de studii în India cu bursa Sivananda (1992, 1996). Centrul Sivananda din Trivandrum-India i-a conferit titlul de master în filosofia Vedanta. A participat la simpozioane de istoria religiilor la Paris, Mount Abu, Kottayam, Loano. A călătorit la Muntele Athos (1997, 1998, 2004) și în Tibet. O efemeră rezidență în
Vasile Andru () [Corola-website/Science/298975_a_300304]
-
27 de ani). Este și profesor la Facultatea de Jurnalistică și membru al Uniunii Scriitorilor din România (făcând parte din consiliul USR, filiala București). În prezent este coordonator al colecției "Sapienția" a Editurii Paralela 45. Din 1990 structurează și coordonează Centrul de Practică Isihastă din București. Tot în 1990 devine redactor-șef al revistei „Arhetip" (apărută în doar 11 numere) și devine unul din principalii membri ai grupului GYPRU (Grupul Yoga Pentru Restaurare Umană). Tot din acel an ține cursuri de
Vasile Andru () [Corola-website/Science/298975_a_300304]
-
și 15 laureați ai premiului Pulitzer au fost cadre didactice la celebra universitate. În prezent, universitatea Harvard are un buget mai mare decât orice altă instituție de învățământ din lume. Una dintre instituțiile cele mai importante ale Universității Harvard este Centrul de astrofizică Smithsonian și baza de date Astrophysics Data System, care stochează сele mai importante date astronomice din lume.
Universitatea Harvard () [Corola-website/Science/298987_a_300316]
-
km iar 21 km fiind modernizați. Restul căilor de comunicație este format din drumuri de țară și poteci fiind accesibile doar pe jos, cu bicicleta sau șareta. Cea mai apropiată gară este cea de la Drăgășani la circa 25 km de centrul comunei. Ca monumente pot fi amintite bisericile din satele comunei, majoritatea ctitorii ale începutului de veac al XIX-lea, remarcându-se biserica din Alunișul, cu hramul "Cuvioasa Parascheva", ctitorie din anii 1812-1813 a logofătului Ștefan Bellu. Ilie Popescu-Spineni (n.14
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
său pe banca tehnică a Politehnicii, învingând cu 1-0 pe Steaua București, chiar în Ghencea. La finalul turului, Politehnica se desparte de Adrian Cristea, care semnează cu Dinamo București și care era considerat unul dintre cele mai bune produse ale Centrului de Copii și Juniori al Politehnicii, din ultimii zece ani. Sub conducerea antrenorului Ionuț Popa, Politehnica încheie sezonul 2004-2005 pe poziția a noua, dintr-un total de 16 echipe. În sezonul 2005-2006, Ionuț Popa reușește cu Politehnica o clasare pe
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
se înveșmânta adesea în portul național românesc, socotit până atunci strai al țăranilor, și a încurajat doamnele din suita ei să facă la fel, dându-i astfel o valoare socială deosebită. Regina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de meșteșuguri naționale. Și-a făcut o datorie din a încuraja tinerii talentați să studieze prin intermediul unui program de burse. Regina s-a înconjurat cu artiști în devenire cum ar fi George Enescu sau Elena Văcărescu și a sprijinit financiar
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
săli de concerte special concepută pentru el și prin dăruirea unei viori construită de celebrul lutier italian Amati. În 1909, Regina Elisabeta a înființat „Azilul orbilor Regina Elisabeta” pe strada Vatra Luminoasă din București, care funcționează și în prezent, acest centru având un liceu pentru cei cu deficiențe vizuale, o școală postliceală sanitară etc.</br>Regele Carol a sprijinit acțiunea umanitară a Reginei, adresându-i lui Ion I.C. Brătianu, Președinte al Consiliului de miniștri, pe 26 noiembrie 1909, o scrisoare prin
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
dintre aceste palate noi în stilul baroc flamand atât de iubit de Petru, precum Sala Kikin și Palatul Menșikov, există încă și astăzi. La moartea lui Petru cel Mare în 1725, orașul Sankt Petersburg era încă departe de a fi centrul a culturii și civilizației occidentale, pe care și-o imaginase țarul. Mulți aristocrați care fuseseră obligați de țar să locuiască la Sankt Petersburg au plecat. Lupii umblau prin piețele orașului pe timp de noapte, în timp ce grupurile de iobagi oprimați, aduși
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
000 de ruble, dar când aceasta s-a dovedit insuficientă țarul a cumpărat pe banii lui obiecte de artă pentru muzeu. Împărăteasa Maria Feodorovna (Dagmar a Danemarcei), soția lui Alexandru al III-lea, a dorit să aibă o grădină în centrul curții principale, în 1885, într-o zonă anterior pietruită și lipsită de vegetație. Arhitectul curții Nikolai Gornostaiev a proiectat o grădină înconjurată de un soclu de granit și a amenajat o fântână, a plantat copaci în curte și a construit
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
mlaștină”. Cu toate acestea, supușii simpli ai țarului vedeau Palatul de Iarnă nu numai ca o reședință a țarilor, dar și un simbol al puterii imperiale. Ca urmare a acestei funcții pe care o deținea, palatul s-a aflat în centrul unora dintre cele mai importante evenimente din Rusia ce au avut loc la începutul secolului al XX-lea. Trei dintre aceste evenimente au rămas în istoria Rusiei: masacrul din Duminica însângerată (1905), deschiderea primei Dume de Stat în 1906, care
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
ferește de urmele epocii imperiale așa cum era cazul în timpul dominației sovietice, palatul a trebuit să aibă expuse din nou emblemele restaurate ale Romanovilor. Vulturii bicefali încoronați și auriți împodobesc iarăși zidurile, balcoanele și porțile. Palatul de Iarnă nu mai este centrul unui mare imperiu, iar Romanovii nu mai locuiesc acolo, dar vulturul încoronat rus are rolul de a aminti de istoria imperială a palatului. Astăzi, ca parte a unuia dintre cele mai renumite muzee, palatul atrage anual circa 3,5 milioane
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
lui Ceaușescu la Congresul al XIV-lea al PCR apărut la începutul lui octombrie 1989 în presa internațională. Nu se consideră disident, nu a fost nici măcar membru de partid, ci non-conformist uneori, alteori refuznik. Între 1976-1978 a fost psiholog-terapeut la Centrul logopedic interșcolar din Iași și profesor de logică și psihologie la Liceul pedagogic din același oraș. Între 1978-1989 a fost cercetător în Științele educației la Centrul de științe socioumane al Universității ieșene. Din 1990 este lector la catedra de Științele
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]