249,666 matches
-
pian formale. A dovedit aptitudini muzicale în timpul școlii, inclusiv abilitatea de a compune melodii. La varsta de 11 ani a obținut o bursă la Academia Regală de Muzică. Pentru următorii cinci ani asista la orele de sâmbată ale Academiei din centrul Londrei și a declarat că îi facea plăcere să interpreteze lucrări de Chopin și Bach și să cânte în cor. Dar, în afară de acestea, se considera un elev obișnuit, deși unii instructori au spus că era un "elev model" și că
Elton John () [Corola-website/Science/304513_a_305842]
-
Rákóczi al II-lea la Noșlac, județul Alba, în secolul al XVII-lea. Cu despăgubirea obținută pentru confiscarea pământurilor de la Noșlac, în anul 1866, Basiliu Rațiu a întemeiat Eforia Fondului Cultural, pe care a înzestrat-o cu proprietăți imobiliare în centrul orașului Turda, care există și azi. A fondat prima Școala confesională românească greco-catolică din Turda Veche, edificată în 1874. Eforia, a permis consiliului parohial al Bisericii Rățeștilor să realizeze lucrări importante la biserică, precum și înființarea unui fond pentru acordarea de
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
producției artizanale, reprezentată de obiectele de lux din piatră și metal față de fondul tradițional de utilaj litit în aria agro-pastorală a insulei. S-au detașat elementele ale unei civilizații protourbane și a unor grupuri sociale privilegiate, dispersate în mai multe centre de autoritate incipientă care explica diferențele regionale multiple ale acestui orizont. Tehnicile metalurgice originare din Ciclade au influențat metalurgia bronzului cretan și și-au făcut simțită influența până în nordul Greciei continentale. Obiectele din argilă și marmură s-a răspândit în afara
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
î.Hr., apar și primele „palate”, indiciu sigur al ivirii unei noi și puternice puteri centrale care stăpânea cel puțin trei așezări: Cnossos, Faistos și Malia. Primele palate mari au fost înființate ca expresie a revoluției urbane și au funcționat ca centre de putere pentru comunități, fiind clădiri cu etaje și scări de piatră, cu intrări monumentale, portice și săli ceremoniale, cu depozite și arhive.Se atestă existența atelierelor meșteșugărești în interiorul palatelor, elemente ce sugerează o societate similară cu cele ale Orientului
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
și cu producătorii direcți, era o stare de dependență. S-a dezvoltat o administrație birocratică, care a pătruns în societatea minoică. Distincțiile între clase a creat o ierarhie socială și a împărțit oamenii în nobili, țărani și sclavi.În jurul acestor centre politice și sacre, se grupează o aristocrația si o populație urbană formată din meșteșugari, negustori și mărunți funcționari. Micul centru urban de la Gournia, unde locuințele modeste și micile ateliere se aliniau de-a lungul unor străzi înguste și șerpuitoare, și
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
minoică. Distincțiile între clase a creat o ierarhie socială și a împărțit oamenii în nobili, țărani și sclavi.În jurul acestor centre politice și sacre, se grupează o aristocrația si o populație urbană formată din meșteșugari, negustori și mărunți funcționari. Micul centru urban de la Gournia, unde locuințele modeste și micile ateliere se aliniau de-a lungul unor străzi înguste și șerpuitoare, și cartierele de locuințe de la Mallia, atestau realitatea acestei cristalizări urbane încă din prima jumătate a mileniului al II-lea î.Hr.
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
acumularea produselor și funcția redistributivă a monarhiei cretane. După un început tumultuos, a urmat o perioadă pașnică și prosperă pentru minoicii care au continuat relatiile comerciale cu Egipt și Orientul Mijlociu. Au construit o rețea de drumuri asfaltate pentru a conecta centrele culturale importante. Această perioadă marchează , de asemenea, dezvoltarea unor așezări în afara palatelor și sfârșitul utilizarii la scară largă a mormintele tholos. Palatele au fost distruse în 1700 î.Hr. de către forțe necunoscute de istorici. Sunt speculații cum ca au fost distruse
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
nu a putut fi încă descifrat. Pentru prima dată, apar locuințe numite ulterior vile, ce au apărut în mediul rural, și au fost modelate după palatele mari, cu facilități de depozitare, cult și ateliere de lucru. Ele par a fi centre mai mici de putere departe de palate, fiind casele proprietarilor bogați. În această perioadă apar evidențe al unor unități administrative și economice pe insulă, indicând faptul că Creta Minoică se afla la apogeu. Femeile jucau un rol puternic în societate
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
au născut și si-au trăit viața în Creta , sugerând o tranziție pașnică la societate miceniană și nu o invazie. Odată cu distrugerea palatelor ca cel de la Cnossos, puterea maritimă din Marea Egee a fost transferată Micenienilor. Deși Cnossos și Faistos rămâneau centre active de influență, nu mai acționau ca autoritate centrală a insulei. În timpul perioadei postpalațiale, partea de vest a Cretei a prosperat. Mai multe așezări importante s-au dezvoltat în Kasteli și Chania, în timp ce religia minoică începe să prezinte influențe din
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
î.Hr. Principalele palate vechi erau cele din Cnossos, Malia și Phaistos. Cel mai important palat din Creta a fost cel de la Cnossos, cu aripi care aveau între două și patru etaje. Palatele îndeplineau o serie de funcții: ele serveau drept centre de guvernare, birouri administrative, altare, ateliere de lucru și spații de depozitare (pentru cereale). Ele erau construite pe dealuri joase în locuri strategice din jurul insulei într-un mod atât de complex încât semănau cu labirinturi pentru vizitatorii din afara. Palatelor minoice
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
000 de membri PCR, din care numai 60 erau români. În 1946, când se reîntorc germanii, aceștia se vor confrunta cu o situație teribilă. Casele lor erau ocupate de coloniștii unguri auduși de regimul lui Horthy. Primăria comunei Palota (principalul centru german din județ) îi va repartiza să locuiască în grajdurile fostului moșier local, claie peste grămadă, lipsiți de orice fel de minim confort. Este de apreciat aici gestul șefului Comisiei Locale pentru Aplicarea Reformei Agrare, Ioan Chivari, care a susținut
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
este un oraș în landul Renania de Nord-Westfalia, Germania. Localitatea devine oraș în anul 1302, și centrul districtului rural în anul 1827, orașul având în prezent un număr de peste 55.000 de locuitori. Zidurile cetății orașului vechi dintre gara de cale ferată și piața veche, indică extinderea orașului în decursul timpului. Așezarea geografică favorabilă a orașului, situat
Euskirchen () [Corola-website/Science/304553_a_305882]
-
e.n găsindu-se și urme romane printr-o rețea de drumuri pe malul râului Erft. În localitatea Billig ((Belgica victus)) la o depărtare de 5 km de Euskirchen fiind în aceea vreme o încrucișare de drumuri romane cu un centru comercial. Între anii 500 și 800 pe locul unde se află azi Annaturmplatz (Turnul Ana) era o așezare francă, în anul 870 este amintit prima oară denumirea de Euskirchen alăturându-se așezările Disternich, Rüdesheim și Kessenich. Prin anii 1151 va
Euskirchen () [Corola-website/Science/304553_a_305882]
-
Altă teorie îi consideră pe ieniși ca fiind urmași ai dezertorilor din Războiul de Treizeci de ani (1618-1648) sau din Războiul țărănesc german (1524-1526) originari din Elveția. Această teorie este însă neverosimilă datorită faptului că toți ienișii din Vestul și Centrul Europei sunt de confesiune catolică, aceasta fiind o dovadă că acest popor s-a format înainte de Reformă. De asemenea, toți refugiați elvețieni din acele timpuri erau protestanți. De asemenea trebuie luat în considerare că prima mențiune documentară a ienișilor datează
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
închise la culoare (vezi foto). Bărbații nu își rad în mod normal mustățiile. În unele cazuri, aidoma evreilor ortodocși, ei își lasă bărbile și perciunii netunși. Un ziarist orădean l-a intervievat recent pe unul din liderii locali gaborilor concluzionând: Centrul spiritual al gaborilor ieniși se găsește în comuna Crăciunești pe Valea Nirajului, în județul Mureș, dar și în suburbiile orașului Târgu Mures pe la Sângeorz, Pănet, Sântana, Livezeni, Hărțău etc. unde ei profesează adesea ca tinichigii și ciotârnari. După 1990 s-
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
Madagascar au rămas atașate plăcii africane la începutul Cretacicului; India se desprinde la sfârșitul Berriasianului. Oceanul Indian și Atlanticul de Sud apar în această perioadă. La nord de Africa, marea Tethys continuă să se retragă. Mările largi și puțin adânci din centrul Americii de Nord și din Europa s-au retras la sfârșitul acestei perioade. La vârful transgresiunii cretacice, o treime din suprafața actuală a Pământului era scufundată. În perioada Berriasiană s-a manifestat o tendință de răcire, care a continuat tendinței din ultima
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
emigrație cu doar 28%, iar grupurile etnice ne-maghiare care constau în 51,9% din populație au participat la emigrare cu 72%. În fiecare an app. 26.000 unguri și 66.000 ne-unguri au emigrat din Regatul Ungariei. Principalele centre de emigrare erau județele din nordul Slovaciei, ca Abaúj-Torna, Šariš, Spiš, Uzh și Zemplín, precum și județele sudice Bács-Bodrog, Torontál, Timiș și Krassó-Szörény, locuite în general de sârbi, români și germani. Societatea "Kunard", sponzorizată de stat a fost fondată cu scopul
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
la Facultatea de Ziaristică din București, între anii 1984-1986. A beneficiat de burse de studiu în Statele Unite ale Americii, prin Fundația "Friendship Ambassadors", în anul 1974 la Washington D.C., iar în 1977 la New York. A avut stagii de pregătire la "Centrul de Cercetare și Analiză" al "Camerei Reprezentanților a Congresului SUA", în anul 1996 și, respectiv, la "Institutul Național de Administrație", INA, din București, în anul 2003. În anii facultății a fost fondator și redactor-șef al revistei studențești "Sigma" și
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
de redacție și, din nou, redactor șef-adjunct la ziarul "Tineretul liber". În intervalul 1993 - 2009 a activat, în calitate de consilier parlamentar, la "Serviciul pentru Presă, Relații Publice și Imagine al Senatului României, "ani pe care i-a rememorat în volumul "În centrul ciclonului", publicat în 2012, la "Editura Eminescu". Din iunie 2009 colaborează, ca jurnalist freelancer, la mai multe publicații centrale. În noiembrie 1990 a fondat, împreună cu un grup de scriitori, "Editura Tudor Arghezi." Ca jurnalist, a avut șansa să călătorească și
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
și a obținut "Premiul I", pentru volumul de versuri "Elegie pentru puterea orașului", apărut în 1974. Poemele sale au fost traduse în mai multe limbi: engleză, franceză, germană, italiană, suedeză, spaniolă, rusă, maghiară, greacă, cehă, sârbă, slovenă, bulgară și albaneză. Centrul de Documentare și Informare din Cârțișoara, inaugurat în decembrie 2011 și accesibil tuturor membrilor comunității locale, poartă numele lui Mircea Florin Șandru. De-a lungul timpului, Mircea Florin Șandru a colaborat cu grupaje de poezie și eseuri la următoarele publicații
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
loc, Wolf a încetat să mai facă parte din "MfS" (Ministerul Securității Statului). Și-a început activitatea scriitoricească. Prima carte publicată este întitulată "Die Troika" (Troica). La 4 noiembrie 1989, Markus Wolf a participat la o mare demonstrație organizată în centrul Berlinului răsăritean ("Alexanderplatz", „piața Alexandru”), unde a ținut o cuvântare în fața mulțimii, pronunțându-se în favoarea unor mari reforme, care au fost cerute de manifestanți. A cerut totodată apreciere și respect pentru lucrătorii MfS, dar mulțimea l-a fluierat și huiduit
Markus Wolf () [Corola-website/Science/304565_a_305894]
-
aceluiași an, I. A. Efimov, secretarul de cadre de la primăria Chișinăului l-a recomandat pentru a fi încadrat în "Razvedka", direcția de spionaj din cadrul serviciului de informații NKVD. Nicolschi a urmat un curs special de spionaj în Cernăuți, într-un centru special creat pentru astfel de activități. Cursul a constat în 60 de lecții a câte trei ore fiecare, la sfârșitul cărora a fost oarecum familiarizat cu realitățile din România, învățând să se poarte pe stradă, în restaurante, trenuri, hoteluri etc.
Alexandru Nicolschi () [Corola-website/Science/304574_a_305903]
-
coaliției antihitleriste, trupele ungare loiale Germaniei naziste au primit de la Berlin permisiunea deschiderii unei ofensive militare cu obiectivul ocupării Transilvaniei de Sud și fixării crestei Carpaților drept linie a frontului sovietic. Operațiunea militară a început pe 5 septembrie 1944 în centrul Transilvaniei, însă înaintarea germano-ungară a fost oprită la 8 septembrie de Armata a IV-a română. Între 11-18 septembrie a urmat ofensiva Armatei a III-a ungare și a Armatei a II-a germane de tancuri în Crișana și Banat
Transilvania de Nord () [Corola-website/Science/304572_a_305901]
-
septembrie a urmat ofensiva Armatei a III-a ungare și a Armatei a II-a germane de tancuri în Crișana și Banat. Între 17 septembrie-5 octombrie 1944 Armata a IV-a română a purtat lupte grele pentru forțarea Mureșului în centrul Transilvaniei, pe linia Oarba de Mureș - Dealul Sângiorgiu - Iernut, a înfrânt rezistența bine organizată germano-ungară și a pătruns pe teritoriul Transilvaniei de Nord. La 12 septembrie 1944 a fost semnată la Moscova convenția de armistițiu între guvernul român și guvernele
Transilvania de Nord () [Corola-website/Science/304572_a_305901]
-
înăbușite de la Lyon, prin care muncitorii reacționaseră contra interdicției legale a asociațiilor secrete de genul cluburilor republicane. Guvernul „regelui-burghez” Louis-Philippe a înlesnit multor parizieni o anumită bunăstare materială, dar a favorizat antagonismele sociale și era incapabil să asigure liniștea capitalei. Centrul Parisului, unde se afla și conservatorul, era afectat în mod special de revolte republicane greu de controlat. Tânărul Jacques a renunțat la studiu după numai un an, fiind distras de neliniștea socială și, în general, de viața politică, artistică și
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]