24,560 matches
-
ar fi Elbasan, Korça, Kukësi, Peshkopia și Gjirokastra, și a deschis linii internaționale către Roma, Milano, Salonic, Sofia, Belgrad și Podgorica. Construcția unui aeroport mai modern la Lapraka a demarat în 1934 și s-a terminat în 1935. Acest nou aeroport, denumit, ulterior, oficial „Aeroportul Tirana”, a fost construit în conformitate cu parametrii tehnologici optimi la vremea aceea, cu o pistă de beton ranforsat de , și completată cu echipament tehnic și clădiri. În perioada 1955-1957, s-a construit aeroportul Rinasi, în scopuri militare
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
Kukësi, Peshkopia și Gjirokastra, și a deschis linii internaționale către Roma, Milano, Salonic, Sofia, Belgrad și Podgorica. Construcția unui aeroport mai modern la Lapraka a demarat în 1934 și s-a terminat în 1935. Acest nou aeroport, denumit, ulterior, oficial „Aeroportul Tirana”, a fost construit în conformitate cu parametrii tehnologici optimi la vremea aceea, cu o pistă de beton ranforsat de , și completată cu echipament tehnic și clădiri. În perioada 1955-1957, s-a construit aeroportul Rinasi, în scopuri militare. Ulterior, el a fost
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
în 1935. Acest nou aeroport, denumit, ulterior, oficial „Aeroportul Tirana”, a fost construit în conformitate cu parametrii tehnologici optimi la vremea aceea, cu o pistă de beton ranforsat de , și completată cu echipament tehnic și clădiri. În perioada 1955-1957, s-a construit aeroportul Rinasi, în scopuri militare. Ulterior, el a fost trecut în administrația Ministerului Transporturilor. La 25 ianuarie 1957, Întreprinderea de Stat pentru Transport Aerian Internațional (Albtransport) și-a stabilit sediul la Tirana. Aeroflot, Jat, Malev, Tarom și Interflug au fost companiile care
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
cu țări ca Bulgaria, Germania, Slovenia, Italia, Rusia, Austria, Regatul Unit și Macedonia. Directoratul General al Aviației Civile (DGCA) a fost înființat la 3 februarie 1991, pentru a gestiona dezvoltarea necesară la acea vreme. În 2007, Albania avea un singur aeroport internațional: Aeroportul Internațional Maica Tereza Tirana. Aeroportul este legat de 29 de destinații prin 14 linii aeriene. Numărul de pasageri și de zboruri a crescut drastic față de începutul anilor 1990. Datele de pe anul 2009 arată 1,3 milioane de pasageri
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
ca Bulgaria, Germania, Slovenia, Italia, Rusia, Austria, Regatul Unit și Macedonia. Directoratul General al Aviației Civile (DGCA) a fost înființat la 3 februarie 1991, pentru a gestiona dezvoltarea necesară la acea vreme. În 2007, Albania avea un singur aeroport internațional: Aeroportul Internațional Maica Tereza Tirana. Aeroportul este legat de 29 de destinații prin 14 linii aeriene. Numărul de pasageri și de zboruri a crescut drastic față de începutul anilor 1990. Datele de pe anul 2009 arată 1,3 milioane de pasageri și o
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
Rusia, Austria, Regatul Unit și Macedonia. Directoratul General al Aviației Civile (DGCA) a fost înființat la 3 februarie 1991, pentru a gestiona dezvoltarea necesară la acea vreme. În 2007, Albania avea un singur aeroport internațional: Aeroportul Internațional Maica Tereza Tirana. Aeroportul este legat de 29 de destinații prin 14 linii aeriene. Numărul de pasageri și de zboruri a crescut drastic față de începutul anilor 1990. Datele de pe anul 2009 arată 1,3 milioane de pasageri și o medie de 44 de aterizări
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
cele câteva locuri din Patrimoniul Mondial pe care le găzduiește orașul. Ambele camere ale parlamentului rus (Duma de Stat și Sovietul Federației Ruse) funcționează și ele în Moscova. Orașul este deservit de o rețea de transport extinsă, care include patru aeroporturi internaționale, nouă terminale feroviare și una din cele mai adânc construite instalații de metrou din lume, Metroul din Moscova, al doilea doar după cel din Tokyo în privința numărului de pasageri și recunoscut drept unul din simbolurile Moscovei datorită bogăției și
Moscova () [Corola-website/Science/297431_a_298760]
-
cu 5 etaje. În cadrul sectorului se află câteva întreprinderi industriale importante, Stația ecologică ș.a. Sectorul „Slobozia” cuprinde: cartierul locuibil „Slobozia”, gara feroviară Bălți-Slobozia, formațiunea industrială „Slobozia”, teritoriul obiectelor gospodăriei comunale (stația de epurare ș.a.), noua formațiune locuibilă pe teritoriul fostului aeroport cu denumirea convențională „De Est”. Teritoriul sectorului se delimitează la vest și sud prin r. Răut, la est și nord prin hotarul administrativ al orașului. Populația este de aproximativ 19,0 mii locuitori. Include teritoriu locuibil, care se caracterizează prin
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
a frontierei dintre Moldova și România la Sculeni. Drumul R13 Bălți - Șoldănești - Râbnița (Sectorul de drum Bălți - Gura Camencii) leagă Bălțiul și orașul Florești și continuă spre est către intersecția cu M12. Acest drum, de asemenea, asigură accesul principal către Aeroportul Internațional Mărculești . Prin drumul internațional M14 municipiul face legătura cu Cernăuți (Ucraina). De capitala Republicii Moldova, Bălțiul este unit prin drumul republican R14 care la Sărăteni se intersectează cu magistrala M2 (Chișinău - Soroca). Municipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Aeroportul Internațional Mărculești . Prin drumul internațional M14 municipiul face legătura cu Cernăuți (Ucraina). De capitala Republicii Moldova, Bălțiul este unit prin drumul republican R14 care la Sărăteni se intersectează cu magistrala M2 (Chișinău - Soroca). Municipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi - Aeroportul Internațional Bălți și Aeroportul Internațional Mărculești. Însa ambele aeroporturi sunt utilizate la capacități minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne și zboruri ocazionale externe. Aeroportul Internațional Bălți este operațional, dar se folosește doar pentru
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Internațional Mărculești . Prin drumul internațional M14 municipiul face legătura cu Cernăuți (Ucraina). De capitala Republicii Moldova, Bălțiul este unit prin drumul republican R14 care la Sărăteni se intersectează cu magistrala M2 (Chișinău - Soroca). Municipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi - Aeroportul Internațional Bălți și Aeroportul Internațional Mărculești. Însa ambele aeroporturi sunt utilizate la capacități minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne și zboruri ocazionale externe. Aeroportul Internațional Bălți este operațional, dar se folosește doar pentru curse
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
internațional M14 municipiul face legătura cu Cernăuți (Ucraina). De capitala Republicii Moldova, Bălțiul este unit prin drumul republican R14 care la Sărăteni se intersectează cu magistrala M2 (Chișinău - Soroca). Municipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi - Aeroportul Internațional Bălți și Aeroportul Internațional Mărculești. Însa ambele aeroporturi sunt utilizate la capacități minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne și zboruri ocazionale externe. Aeroportul Internațional Bălți este operațional, dar se folosește doar pentru curse neregulate. În prezent, aeroportul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
cu Cernăuți (Ucraina). De capitala Republicii Moldova, Bălțiul este unit prin drumul republican R14 care la Sărăteni se intersectează cu magistrala M2 (Chișinău - Soroca). Municipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi - Aeroportul Internațional Bălți și Aeroportul Internațional Mărculești. Însa ambele aeroporturi sunt utilizate la capacități minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne și zboruri ocazionale externe. Aeroportul Internațional Bălți este operațional, dar se folosește doar pentru curse neregulate. În prezent, aeroportul este nefuncțional din punct de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Chișinău - Soroca). Municipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi - Aeroportul Internațional Bălți și Aeroportul Internațional Mărculești. Însa ambele aeroporturi sunt utilizate la capacități minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne și zboruri ocazionale externe. Aeroportul Internațional Bălți este operațional, dar se folosește doar pentru curse neregulate. În prezent, aeroportul este nefuncțional din punct de vedere al zborurilor comerciale. Aceasta deoarece niciun operator aerian național sau străin nu s-a arătat interesat în operarea de pe acest
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Aeroportul Internațional Mărculești. Însa ambele aeroporturi sunt utilizate la capacități minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne și zboruri ocazionale externe. Aeroportul Internațional Bălți este operațional, dar se folosește doar pentru curse neregulate. În prezent, aeroportul este nefuncțional din punct de vedere al zborurilor comerciale. Aceasta deoarece niciun operator aerian național sau străin nu s-a arătat interesat în operarea de pe acest aeroport. Această situație este dictată și de absența condițiilor necesare de operare în aeroport
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Internațional Bălți este operațional, dar se folosește doar pentru curse neregulate. În prezent, aeroportul este nefuncțional din punct de vedere al zborurilor comerciale. Aceasta deoarece niciun operator aerian național sau străin nu s-a arătat interesat în operarea de pe acest aeroport. Această situație este dictată și de absența condițiilor necesare de operare în aeroport, dar și caracterul limitative al pieței din Republica Moldova. Ceea ce reprezintă în continuare impedimente pentru relansarea acestui aeroport. Adesea teritoriul aeroportului este folosit pentru organizarea concertelor și a
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
aeroportul este nefuncțional din punct de vedere al zborurilor comerciale. Aceasta deoarece niciun operator aerian național sau străin nu s-a arătat interesat în operarea de pe acest aeroport. Această situație este dictată și de absența condițiilor necesare de operare în aeroport, dar și caracterul limitative al pieței din Republica Moldova. Ceea ce reprezintă în continuare impedimente pentru relansarea acestui aeroport. Adesea teritoriul aeroportului este folosit pentru organizarea concertelor și a unor curse de automobile. Municipiul dispunea și de Aeroportul Bălți-Oraș, utilizat pentru zboruri
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
străin nu s-a arătat interesat în operarea de pe acest aeroport. Această situație este dictată și de absența condițiilor necesare de operare în aeroport, dar și caracterul limitative al pieței din Republica Moldova. Ceea ce reprezintă în continuare impedimente pentru relansarea acestui aeroport. Adesea teritoriul aeroportului este folosit pentru organizarea concertelor și a unor curse de automobile. Municipiul dispunea și de Aeroportul Bălți-Oraș, utilizat pentru zboruri locale, servind agricultorii, gospodăria comunală. Însă a fost desființat, iar teritoriul fusese alocat Zonei economice libere „Bălți
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
a arătat interesat în operarea de pe acest aeroport. Această situație este dictată și de absența condițiilor necesare de operare în aeroport, dar și caracterul limitative al pieței din Republica Moldova. Ceea ce reprezintă în continuare impedimente pentru relansarea acestui aeroport. Adesea teritoriul aeroportului este folosit pentru organizarea concertelor și a unor curse de automobile. Municipiul dispunea și de Aeroportul Bălți-Oraș, utilizat pentru zboruri locale, servind agricultorii, gospodăria comunală. Însă a fost desființat, iar teritoriul fusese alocat Zonei economice libere „Bălți” pentru crearea subzonei
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
necesare de operare în aeroport, dar și caracterul limitative al pieței din Republica Moldova. Ceea ce reprezintă în continuare impedimente pentru relansarea acestui aeroport. Adesea teritoriul aeroportului este folosit pentru organizarea concertelor și a unor curse de automobile. Municipiul dispunea și de Aeroportul Bălți-Oraș, utilizat pentru zboruri locale, servind agricultorii, gospodăria comunală. Însă a fost desființat, iar teritoriul fusese alocat Zonei economice libere „Bălți” pentru crearea subzonei nr. 3. Bălți este cel mai important nod feroviar din nordul republicii. Aici are loc intersecția
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
circulau 90 de troleibuze pe 3 rute, însumând 40 de km. În 2011 pe prima rută circula 5 troleibuze, pe a doua rută 15 și pe a treia - 7 troleibuze. Notă: în weekend ruta nr. 3 își prelungește traseul până la Aeroportul Bălți-Oraș.
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
regiunilor reci: cereale (orz, ovăz, secară), cartofi, sfeclă de zahăr. Deși există toate tipurile de transporturi, cele mai dezvoltate sunt cele maritime urmate de cele rutiere. Islanda este una dintre puținele țări europene care este lipsită de căi ferate. Unele aeroporturi precum cele din Copenhaga și Reykjavik, sunt importante pentru rutele transarctice. Deși în ansamblu Europa Nordică este mai puțin vizitată decat alte regiuni ale continentului, dispune de o serie de atracții turistice: monumente istorice, arhitectonice și de artă, stațiuni de
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
pieței turismului litoral de masă, turiștii pretinzând versiuni specializate, stațiuni mai liniștite, stațiuni pentru petrecerea concediilor în familie ori hoteluri axate pe turismul de nișă. Dezvoltarea tehnologiei și a infrastructurii de transport ( avioane cu reacție, linii de zbor low-cost și aeroporturi mult mai ușor accesibile) au făcut ca multe tipuri de turism să devină mult mai accesibile. Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 500.000 persoane se află în avion în fiecare moment. Au intervenit, de asemenea, modificări în stilul
Turism () [Corola-website/Science/297475_a_298804]
-
semnificativă și rapidă. Populația orașului a crescut până la 239.000 în 1931, iar în 1940, până la 320.000. Procentul de creștere a populației din 1921 și 1948 a fost de 4,08% pe an. În 1927 a fost inaugurat primul aeroport din Belgrad, iar în 1929 prima stație de radio sârbă a început să transmită emisiuni radiofonice. Podul de la Panciova, care traversa Dunărea, a fost deschis în 1935. Pe 25 martie 1941, guvernul prințului regent Paul a semnat Pactul Tripartit, alăturându
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
Sava, care este de așteptat pentru a ușura navetismul în oraș iar podurile Gazela și Branko să fie debarcate. Portul de la Belgrad este construit pe Dunăre, și permite orașului să primească mărfuri prin intermediul râului. De asemenea, orașul este folosit de Aeroportul Nikola Tesla (IATĂ: BEG), 12 kilometri vest de centrul orașului în apropiere de Surčin. La momentul de vârf în 1986, aproape 3 milioane de pasageri au călătorit prin aeroport, cu toate că numărul s-a diminuat la o prelinge în anii 1990
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]