235,282 matches
-
și la filmele sale anterioare: George Motoi, Gina Patrichi, Emanoil Petruț, Daniel Tomescu, Val Paraschiv, Valentin Plătăreanu, Maria Rotaru, Lucia Mureșan, Eusebiu Ștefănescu, Costel Constantin, Corneliu Revent, Eugenia Bosînceanu. Din echipa de producție făceau parte colaboratori mai vechi ai autoarei: operatorii Gheorghe Fischer și Alexandru Întorsureanu, dar și colaboratori noi: pictorița de costume Georgeta Solomon, monteuza Adina Georgescu-Obrocea și compozitorul Răzvan Cernat. Regizor secund a fost Nicu Gheorghe. Au fost folosiți pe post de consilieri prof. dr. Ion Ardeleanu (consilier istoric
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
și paradoxală ca amestecul de colonie franțuzească cu mirosul de ceapă și țuică”". Analizând acest film în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman aprecia portretele de personaje realizate de regizoare, precum și imaginile operatorului Vivi Drăgan Vasile filmate în „lumini” reci sau calde, în funcție de mediul investigat. El constată că filmul se termină într-o notă de optimism și speranță, prin prezentarea fetiței care duce tabloul mamei sale, considerând că evenimentele din august 1944 au
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
Urșianu. Au fost folosiți pe post de consultanți dr. Ion Ardeleanu, ing. Toma Octavian, maiorul Nicolae Sterian și Alexandru Taraivan. Regizori secunzi au fost Adriana Lupu și Dumitru Câta. Malvina Urșianu a apelat la acest film la doi colaboratori noi: operatorul Sorin Ilieșiu și compozitorul Vasile Șirli. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Filmul "" a fost vizionat de 1.488.430 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl consideră „un suspans polițisto-lirico-psihologic” care se petrece într-un decor insolit, Delta înghețată care devine ea-însăși un „personaj” datorită imaginilor de efect ale operatorului Nicolae Girardi. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un sculptor conduce, în decembrie 1943, desantul patriotic având misiunea de a captura un vapor cu armament destinat hitleriștilor. Când Siguranța își vâră
Întîlnirea () [Corola-website/Science/327206_a_328535]
-
Const. Crîșmărel, Roland Pupăză, Piereta Atanasiu, Cecilia Rădulescu, Corina Tofan și Didi Vasilescu. Machetele au fost executate de Roland Pupăză și Enache Hărăbor, iar imaginile de desen animat sunt creația lui Liviu Georgescu. Filmările combinate (trucajele) au fost realizate de operatorul Alecu Popescu, fratele regizorului. Deoarece lucrările de realizare a animației nu erau încă finalizate a fost necesară decalarea termenului de predare a copiei standard de la 2 septembrie către sfârșitul lunii. Filmul a fost vizionat de conducerea C.C.E.S. la 13 noiembrie
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
a transmis un apel de primejdie SOS a fost "Slavonia" la 10 iunie 1909, în conformitate cu articolul "Notable Achievements of Wireless" (Realizări notabile fără fir) în septembrie, 1910 din revista 'Modern Electrics". Cu toate acestea, a existat o oarecare rezistenta printre operatorii Marconi la adoptarea nou semnal, și, abia în aprilie, 1912 scufundarea navei Titanic, operatorii navei au folosit concomitent apeluri de alarmă CQD și SOS. Cu toate acestea, din motive de siguranță pe apă, utilizarea de CQD pare să fi dispărut
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
în conformitate cu articolul "Notable Achievements of Wireless" (Realizări notabile fără fir) în septembrie, 1910 din revista 'Modern Electrics". Cu toate acestea, a existat o oarecare rezistenta printre operatorii Marconi la adoptarea nou semnal, și, abia în aprilie, 1912 scufundarea navei Titanic, operatorii navei au folosit concomitent apeluri de alarmă CQD și SOS. Cu toate acestea, din motive de siguranță pe apă, utilizarea de CQD pare să fi dispărut din acest moment. La 1 aprilie 1905 în Germania, iar din 1 aprilie 1906
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
a fost trimis sub forma a trei litere separate, cu spații între fiecare literă, apelul de alarmă SOS a fost întotdeauna transmis ca o secvență continuă de puncte și linii, nu ca litere individuale. Nu a fost nici o problemă, atâta timp cât operatorii erau conștienți de faptul că "SOS" a fost punct de vedere tehnic doar un mod convenabil pentru amintindu secvența corectă din totalul semnal de ajutor de nouă puncte și linii. În ultimii ani, numărul de simboluri speciale Morse a crescut
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
din paranteze sunt doar o explicație. Nave și stațiile de coastă au nevoie în mod normal de liniște de două ori pe oră pentru a asculta semnale prioritare. Cu toate acestea, multe nave comerciale efectuate au doar unul sau doi operatori de radio, caz în care SOS nu pot fi audiate de către operatori în afara serviciului. În cele din urmă echipamentul a fost inventat pentru a convoca operatorii să apeleze o alarmă off-duty. Acest lucru a fost declanșat de către operatorul navei aflate
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
nevoie în mod normal de liniște de două ori pe oră pentru a asculta semnale prioritare. Cu toate acestea, multe nave comerciale efectuate au doar unul sau doi operatori de radio, caz în care SOS nu pot fi audiate de către operatori în afara serviciului. În cele din urmă echipamentul a fost inventat pentru a convoca operatorii să apeleze o alarmă off-duty. Acest lucru a fost declanșat de către operatorul navei aflate în primejdie pentru a transmite douăsprezece linii lungi de patru durată secunde
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
semnale prioritare. Cu toate acestea, multe nave comerciale efectuate au doar unul sau doi operatori de radio, caz în care SOS nu pot fi audiate de către operatori în afara serviciului. În cele din urmă echipamentul a fost inventat pentru a convoca operatorii să apeleze o alarmă off-duty. Acest lucru a fost declanșat de către operatorul navei aflate în primejdie pentru a transmite douăsprezece linii lungi de patru durată secunde fiecare. Acestea au fost trimise înainte de apelul SOS. Dacă este posibil, are loc o
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
sau doi operatori de radio, caz în care SOS nu pot fi audiate de către operatori în afara serviciului. În cele din urmă echipamentul a fost inventat pentru a convoca operatorii să apeleze o alarmă off-duty. Acest lucru a fost declanșat de către operatorul navei aflate în primejdie pentru a transmite douăsprezece linii lungi de patru durată secunde fiecare. Acestea au fost trimise înainte de apelul SOS. Dacă este posibil, are loc o scurtă întârziere înainte de transmiterea corectă SOS, în scopul ca operatorii să aibă
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
declanșat de către operatorul navei aflate în primejdie pentru a transmite douăsprezece linii lungi de patru durată secunde fiecare. Acestea au fost trimise înainte de apelul SOS. Dacă este posibil, are loc o scurtă întârziere înainte de transmiterea corectă SOS, în scopul ca operatorii să aibă timp pentru a ajunge la biroul lor de radio.
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
Turbină" și amplasarea unei turbine cu scopul de a crea energie electrică pentru orașul în dezvoltare. Tot atunci s-au pus bazele sistemului de alimentare cu apă și canalizare în localitate. În prezent, compania Aquaserv S.A. din Târgu Mureș este operatorul licențiat din regiune, fiind câștigătorul unor proiecte ale Uniunii Europene. Pocloșul (în ) devine din unirea pârâurilor din Sânișor și Corunca. Străbătând orașul ajunge la Canalul Turbinei, apoi în râul Mureș. Denumirea română provine de la numele maghiar al pârâului, care este
Geografia Târgu-Mureșului () [Corola-website/Science/327329_a_328658]
-
de un colectiv româno-sovietic format din Marina Voskanianț, Elvira Maslova, Galina Zebrova, Natalia Bogomolova, Marina Rogova și Dmitrii Kulikov, precum și de pictorii Nikolai Mitrohin și Irina Sobianina. Regizor de animație a fost Vladimir (Volodea) Pekar, scenograf a fost Tatiana Koliușeva, operator truka Kabul Radulov, iar operator sunet Boris Filcikov. Montajul a fost realizat de Elena Beliavskaia. Versurile cântecelor au fost scrise Grigore Vieru și puse pe muzică de compozitorul moldovean Eugen Doga. Piesele muzicale au fost cântate în limba română de
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
din Marina Voskanianț, Elvira Maslova, Galina Zebrova, Natalia Bogomolova, Marina Rogova și Dmitrii Kulikov, precum și de pictorii Nikolai Mitrohin și Irina Sobianina. Regizor de animație a fost Vladimir (Volodea) Pekar, scenograf a fost Tatiana Koliușeva, operator truka Kabul Radulov, iar operator sunet Boris Filcikov. Montajul a fost realizat de Elena Beliavskaia. Versurile cântecelor au fost scrise Grigore Vieru și puse pe muzică de compozitorul moldovean Eugen Doga. Piesele muzicale au fost cântate în limba română de Mihai Constantinescu, Loredana Groza, Stela
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
laborator. În duminica următoare, inginerul Nicolaescu a realizat împreună cu trei tehnicieni o copie pozitivă și a proiectat pelicula pentru a vedea cum a ieșit copia. Pelicula era într-o stare tehnică excepțională și prezenta execuția mareșalului Antonescu, fiind filmată de operatorul Ovidiu Gologan și confiscată apoi de Securitate. În timpul realizării filmului "Începutul adevărului", Nicolaescu a hotărât să introducă și pelicula cu execuția mareșalului Antonescu și i-a solicitat în 1993 lui Virgil Măgureanu (directorul SRI) să-l ajute să găsească materialul
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
Fredet), Olga Tudorache (Frumoasa coifăreasă) ș.a. După afirmațiile regizorului, au fost folosiți cel puțin 1.000 de figuranți. Echipa tehnică a filmului a fost una mixtă, româno-franceză; echipă românească era una numeroasă, fiind formată din directoarea de film Georgeta Vîlcu-Săvescu, operatorii Nicolae Girardi și Alexandru Groza, scenografii Adriana Păun și Ștefan Antonescu, creatoarele de costume Hortensia Georgescu și Gabriela Nicolaescu (soția regizorului), compozitorul Adrian Enescu, inginerul de sunet Anușavan Salamanian, precum și mai mulți asistenți. Scriitorul Romulus Vulpescu a fost folosit pe
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl considera „un film de ținută culturală” care „reconstituie biografia și destinul genialului «poet vagabond» cu minuție și forță de sugestie, cu o opulență de mare expresivitate”. Tandemul de operatori Nicolae Girardi - Alexandru Groza a realizat "„imagini dramatice, apăsătoare, în care - peste oameni și destinele lor - planează spaimele și eresurile Evului Mediu”". Căliman afirmă că poetul Romulus Vulpescu, care a tradus dialogurile și versurile în limba română, a dat versurilor
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
(n. 15 septembrie 1934, Brașov - d. 20 octombrie 1987) a fost un operator și director de imagine de film român. A semnat imaginea pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1972), "Cu mîinile curate" (1972), "Ultimul cartuș" (1973), "Un comisar acuză" (1974), "Nemuritorii" (1974
Alexandru David () [Corola-website/Science/327408_a_328737]
-
revenit ca director de imagine ale filmelor lui Nicolaescu în "Duelul" (1981), "Cucerirea Angliei (Wilhelm Cuceritorul)" (serial TV, 1982) și "Căutătorii de aur" (1986). A murit la 20 octombrie 1987, la vârsta de 53 ani. Eva Sârbu comenta că apariția operatorului Alexandru David în breasla autorilor de imagine cinematografică s-a produs repede, iar directorul de imagine, "„om al tehnicii, (...) își construiește imaginile-senzații, mai cu seamă din obiectiv”". Într-un comentariu din "Almanahul Cinema" (1984), Constantin Pivniceriu îl numea "„campionul focalei
Alexandru David () [Corola-website/Science/327408_a_328737]
-
Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că imaginea, strict funcțională, a lui Alexandru David "„a creat și a întreținut o atmosferă „strânsă”, dinamică, tensionată, nu numai prin ritmuri exterioare, de acțiune propriu-zisă, ci și prin ritmul evoluției interioare a personajelor”", operatorul făcând un pas scurt "„ca o respirație”" dinspre tehnică spre poezie. Filmul "Osînda" a obținut Marele Premiu al Asociației Cineaștilor din România (ex aequo) în 1976, Alexandru David fiind menționat de juriu printre cei care au contribuit la realizarea lui
Alexandru David () [Corola-website/Science/327408_a_328737]
-
Actorul a afirmat mai târziu că a trăit filmul "„cu bucuria tinereții mele și puterile ei fermecate”". Directorul de imagine Grigore Ionescu a realizat aici primul său lungmetraj color, punând în evidență decorurile somptuoase și baroce create de Ion Oroveanu. Operatorul și-a exprimat mai târziu bucuria de a filma ospățul pantagruelic al lui Flâmânzilă și Setilă. Muzica a fost compusă de Dumitru Capoianu. Versurile cântecului de pahar sunt scrise de Jak Fulga, iar muzica de compozitorul Henri Mălineanu. Versurile cântecelor
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
Filmul a fost prezentat la a IV-a ediție a Festivalului Internațional al Filmului de la Moscova (5-20 iulie 1965). Delegația românească a fost formată din Ion Popescu-Gopo și soția sa, Ana Maria, actorii Florin Piersic, Cristea Avram și Irina Petrescu, operatorul de imagine Gore Ionescu și jurnalistul Călin Căliman. La proiecția în concurs, filmul românesc a obținut aplauze „la scenă deschisă”. Delegații României au plecat împreună cu alți participanți la festival cu un tren de noapte de la Moscova către Leningrad. Acolo, ei
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
Joyce și Richards au primit două "Medalii Albert" de la regele George al V-lea pentru curajul lor în timpul celui de-al doilea sezon. Hayward a primit aceeași medalie, postmortem. Majoritatea supraviețuitorilor au avut parte de cariere lungi și minunate. Tânărul operator radiotelegrafist Lionel Hooke, a aderat la "Amalgamated Wireless Australasia Ltd", fiind responsabil pentru mai multe descoperiri în domeniul tehnologic. El a devenit directorul general al companiei în 1945 și șeful acesteia, în 1962. Dintre câinii care au supraviețuit, Con a
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]