2,430 matches
-
and the Jewish People, precum și al unor eseuri despre gândirea iudaic] medieval] și modern]. Helga Kuhse este cercet]tor în cadrul Centre for Human Bioethics al Monash University. Este autoarea lucr]rii The Santicty of Life Doctrine în Medicine și coautor (împreun] cu Peter Singer) al c]rții Should the Baby Live? Will Kymlicka este dețin]torul unei burse de cercetare oferit] de University of Toronto. Este autorul lucr]rilor Liberalism, Community, and Culture și Contemporary Political Philosophy. Hugh LaFolette este profesor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se ocup] de virtuți. Philip Petit este șef de catedr] la Research School of Social Sciences din cadrul Național Australian University. Printre cele mai recente c]rți publicate se num]r] Not Just Deserts: A Republican Theory of Criminal Justice, scris] împreun] cu John Braithwaite. Charles R. Pigden pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a University of Otago. Printre lucr]rile sale se num]r] „Logic and the autonomy of ethics” și „Anscombe on «ought»”. Se ocup] de studiul metaeticii, al filosofiei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale. Peter Singer este profesor de filosofie și director al Centre for Humane Bioethics al Monash University, Melbourne. Printre c]rțile sale se num]r]: Democray and Disobedience, Animal Liberation, Practical Ethics, The Expanding Circle, Marx, Hegel, The Reproduction Revolution (împreun] cu Deane Wells) și Should the Baby Live? (împreun] cu Helga Kuhse). În prezent editeaz] împreun] cu Helga Kuhse Bioethics, o revist] internațional] publicat] de Basil Blackwell. Michael Smith pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a Monash University și a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al Centre for Humane Bioethics al Monash University, Melbourne. Printre c]rțile sale se num]r]: Democray and Disobedience, Animal Liberation, Practical Ethics, The Expanding Circle, Marx, Hegel, The Reproduction Revolution (împreun] cu Deane Wells) și Should the Baby Live? (împreun] cu Helga Kuhse). În prezent editeaz] împreun] cu Helga Kuhse Bioethics, o revist] internațional] publicat] de Basil Blackwell. Michael Smith pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a Monash University și a predat în trecut la University of Oxford și Princeton
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
University, Melbourne. Printre c]rțile sale se num]r]: Democray and Disobedience, Animal Liberation, Practical Ethics, The Expanding Circle, Marx, Hegel, The Reproduction Revolution (împreun] cu Deane Wells) și Should the Baby Live? (împreun] cu Helga Kuhse). În prezent editeaz] împreun] cu Helga Kuhse Bioethics, o revist] internațional] publicat] de Basil Blackwell. Michael Smith pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a Monash University și a predat în trecut la University of Oxford și Princeton University. Este autorul lucr]rii The Moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale, inclusiv toate rudele noastre primate, nu-și formeaz] societ]țile printr-un calcul viclean pornind de la o „stare a naturii” pe care Hobbes o numește un r]zboi primordial al tuturor împotriva tuturor. Ele sunt capabile s] tr]iasc] împreun] și uneori s] coopereze la îndeplinirea unor activit]ți că vânătul, construirea unui ad]post, protecția reciproc] sau altele asemenea, pur și simplu pentru c] posed] înclinația natural] spre iubire și încredere reciproc]. Aceast] afecțiune devine evident] în suferință unic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a statutelor (cu exceptia autorit]ții limitate cultural pe care p]rinții o aveau asupra copiilor lor). Egalitarismul economic, încurajat de tendința egalizatoare a valoriz]rii schimburilor, era promovat și de teologia G/wi care susținea c] lumea și resursele ei, împreun] cu oamenii și toate celelalte creaturi, sunt proprietatea lui N!adima, creatorul. Lucrurile puteau intra în proprietatea oamenilor numai dup] ce erau culese, vânate sau f]cute și era un afront la adresa lui N!adima (semnul exclam]rii reprezint] o consoan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am inceput se confrunt], totuși, cu o dificultate: localizarea în tradiția indian] a teoretiz]rii anistorice, abstracte și formale din etică cu care ne-am obișnuit în Occident. În India, etică era considerat] „sufletul” aspirațiilor spirituale și morale ale poporului, împreun] cu structurile sociale și politice șlefuite de-a lungul timpului. Acesta este un laitmotiv repetat în literatura profund înțeleapt] a acestei culturi, în legende, scrieri epice, texte liturgice, în tratate de drept și politic]. Că orice alt] civilizație important] ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care majoritatea nu mai exist] (Jaini, 1979, p. 42). Principiul filosofic de bâz] de la care pornește etică Jaina este c] orice entitate din aceast] lume are jiva sau un principiu conștient, a c]rui tr]s]tur] specific] este conștiința, împreun] cu energia vital] și bună dispoziție. Ideea este urm]toarea: conștiința este conținu] și nu exist] nimic în univers care s] nu dețin] un grad de conștiinț], la diferite nivele ale existenței conștiente și, în aparent], ale celei inconștiente, variind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care poart] denumirea de Vinaya PiÚaka prezint] regulile de disciplin] ale c]lug]rilor, în timp ce Sutta PiÚaka cuprind înv]ț]turile fundamentale ale lui Buddha. Varianta sistematic] a doctrinei, conceput] de criticii de mai tarziu, poart] denumirea de Abhidhamma PiÚaka. Împreun] constituie cele trei surse indispensabile oric]rui studiu de etic] budist], precum și veritabile ghiduri de conduit] practic]. Cea dintâi tradiție budist], numit] adesea și Therav³da, a luat naștere în Asia de Sud-Est, mai precis în Sri Lanka, Tailanda, Birmania și Cambodgia. Tradițiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mântul, întrucât ar fi putut pune în pericol viața insectelor. În ceea ce privește consumul de carne, a l]sat posibilitatea de alegere; ins], orice om dominat de sentimentul compasiunii ar trebui s] fie înclinat spre vegetarianism. În anumite împrejur]ri, însuși Buddha împreun] cu alti c]lug]ri se l]sau în milă semenilor, mergând pe str]zi și prin piețe și așteptând în ț]cere că oamenii s] le strecoare câte ceva în vasele pentru mâncare. Buddha le spunea c]lug]rilor s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
echivalentul conștiinței din teoriile occidentale, cu excepția faptului c] în concepția lui Mencius, capacitatea de discriminare moral] sporește în acuratețe de-a lungul vieții. Inclinațiile spre comportament formeaz] ceea ce se cheam] xin - adic] al]turarea inimii și a minții, care dețin împreun] controlul asupra întregului trup; rolul s]u este acela de a direcționa comportamentul uman. Mencius identific] patru surse din care se formeaz] cele patru virtuți esențiale. Prima surs] este tocmai înclinația uman] a c]rei inoculare o promova și Mo
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptului c] utilizeaz] limbajul în mod firesc, ins] tot el are și înclinația pentru o structur] convențional] sau alta. Xunzi mai afirm] c] toți oamenii dețin capacitatea abstract] de a fi înțelepți întrucât sunt capabili s] își asume orice rol împreun] cu dorințele corespunz]toare acestuia. Dac] oamenii ar fi în stare s]-si reprime toate patimile, neliniștile și obsesiile deviante, ar putea g]și adev]rata cale, la fel ca înaintașii lor înțelepți. În condițiile în care toate celelalte motivații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stoice conform c]reia toate procesele sunt guvernate de rațiunea cosmic] (logos) și dreptul (nomos) este ceea ce acest principiu rațional universal dicteaz] pentru diferitele sfere de activitate. Aceast] idee a fost în general combinat] cu alte dou] idei, care, luate împreun], susțineau o perspectiv] mult mai teologic] a dreptului natural că ordine metafizic]. Prima dintre aceste noțiuni suplimentare a fost teoria platonician], conform c]reia entit]țile și tr]s]turile individuale sunt instanțe ale formelor ideale (eide) și sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Nu ar mai fi nevoie în acest caz de sancțiuni externe pentru motivație; de vreme ce oamenii pot vedea ce aduce binele pentru ceilalți, ei își pot controla acțiunile f]r] a fi nevoie de educație în acest sens. Cei care susțineau, împreun] cu Hobbes, c] interesul personal este singurul factor de motivație au încercat s] demonstreze c] lucrurile stau în așa fel încât atunci când action]m în slujba celor mai drepte interese personale, îi ajut]m în același timp pe ceilalți. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] trebuie s] îi ajut]m pe ceilalți, s] action]m drept, s] spunem adev]rul și așa mai departe. O sistematizare suplimentar] a acestor principii nu e posibil] și nu e nici m]car necesar]. Astfel, simțul comun și împreun] cu acestă competențele morale ale individului sunt protejate în fața sov]ielilor teoretice și a simplific]rilor. Pe baza acestei viziuni, Reid s-a pronunțat împotriva hedonismului secular pe care l-a v]zut la Hume. El a dorit s] apere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu presupun], așa cum susținea Hegel, nici un punct în afara istoriei și nici un singur principiu abstract drept bâz] a sa. Deși indivizii sunt influențați de comunitatea în care tr]iesc, ei pot elabora în mod rațional noi soluții pentru problemele sociale, acționând împreun] în mod constant în sensul reform]rii comunit]ții și a profilelor morale proprii. 3. Îndoielile relativiste și sceptice legate de existența unei morale eterne și, obligatoriu, universale, izvorâte din cunoașterea variet]ții codurilor și a practicilor din întreaga lume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a nu merge în acel loc nu ajut] cu nimic; cum putem decide ce trebuie f]cut? Multe chestiuni, incluzând conservarea resurselor și a mediului, controlul demografic și prevenirea r]zboiului nuclear par a avea o structur] similar]. Filosofii morali împreun] cu economiști, matematicieni și alți specialiști sunt din ce in ce mai preocupați de ele. Astfel de probleme care afecteaz] grupuri sau comunit]ți de indivizi autonome se pot dovedi a avea mai mult] important] pentru filosofia moral] modern] decât demersul istoric central de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abord]rii este totuși înșel]toare, deoarece ea cuprinde teorii diferite care ofer] explicații divergențe pentru conținutul și forță normativ] a „contractului”. Morală contractualist] ne cere s] „ne al]tur]m celorlalți pentru a acționa în moduri pe care fiecare, împreun] cu ceilalți, le putem accepta drept standard moral comun” (Diggs, 1982, p. 104). Dac] nu oper]m ins] cu o definiție a contractului liber și rațional, atunci aproape orice teorie poate fi descris] ca fiind contractualist], de vreme ce aproape orice teorie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
artificiale (și chiar și la acea vreme, relațiile politice și nu cele sociale erau considerate artificiale). Nu exist] nici o motivație inerent] a individualismului teoriilor contractualiste moderne. De vreme ce sunt doar simple instrumente de cânt]rire a intereselor, ele pot fi folosite împreun] cu orice concepție asupra acestora, inclusiv cu cea a sociabilit]ții naturale a oamenilor. În concluzie, exist] puține elemente care dau unitate tradiției contractualiste. Nu putem evalua teoriile contractualiste doar că teorii contractualiste deoarece aceast] etichet] nu explic] nici premisele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre p]rți trebuie trecut în plan secund. Specific] principiilor morale este tocmai aceast] funcție de reglementare interpersonal]. Prin urmare, ar trebui s] accept]m egoismul etic și s] respingem doctrina reglement]rii conflictelor etice, sau s] respingem egoismul etic și, împreun] cu acesta, cel puțin una dintre cele dou] teorii - fie raționalismul etic, fie egoismul raționalist. Mulți filosofi au considerat c] nu este dificil s] alegi între egoismul etic și doctrina reglement]rii conflictelor etice de vreme ce majoritatea au respins egoismul etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bun] opțiune este în mod necesar determinat] de valorile prognozelor sale. Important nu este s] produci bunuri, ci s] r]mai cu mâinile curate. O ultim] precizare asupra teoriei nonconsecințialiste, r]mânând tot în sfera formal]. Adepții teoriei susțin c], împreun] cu st]rile care trebuie mai curând respectate decât promovate, agenul va fi mereu în poziția de a cunoaște cu exactitate dac] o opțiune va avea sau nu una dintre st]rile respective. Confruntat fiind cu o valoare cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic și juridic, iar dac] lu]m în considerare volumul impresionant al scrierilor sale pe aceast] tem], este clar c] acestea se adreseaz] cu prec]dere funcționarilor publici și magistraților. În perspectiva utilitarist], intrebarea specific] este: „Ce trebuie s] facem împreun]?” și nu: „Cum ar trebui s] îmi tr]iesc viața proprie?”. Perceput ca element orientativ al deciziei publice și mai puțin al deciziei private, principiul utilit]ții înl]tur] numeroase obiecții care i se aduc. În situații excepționale, principiile utilitariste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oferit] de c]tre juristul Wesley N. Hohfeld care a elaborat urm]torul tabel al corelativelor și al opozitivelor juridice: Comparate cu opusurile lor drept privilegiu putere imunitate nici un drept datorie incapacitate r]spundere drepturi privilegii puteri imunit]ți Expuse împreun] cu corelativele lor drept privilegiu putere imunitate datorie nici un drept r]spundere incapacitate iii. Justificarea unui vocalular al drepturilor Toate distincțiile menționate pan] acum au fost cuprinse în sfera drepturilor. Ele contribuie la analiza acestora din urm], deși nu rezolv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Toate celelalte drepturi sunt calificate și au rolul de subiecți ai nevoilor statelor. Deși se pot justifica prin ele însele, drepturile nu pot acționa singure. Acestea reprezint] un singur element al unei morale universale, dar un element important, deoarece formeaz], împreun] cu alte noțiuni-cheie de natur] moral], o parte a concepției de supremație a eticului prezent în chestiuni umane. Faptul c] se bazeaz] pe ceea ce ființele umane au în comun (nevoile și capacit]țile lor) și pe credință c] ceea ce au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]