3,037 matches
-
Propagarea materialismului și ateismului cu toate ororile sale, confruntarea cu exodul masiv din Galiția a evreilor și raporturile acestora cu populația autohtonă (mai ales în Moldova, Basarabia și Bucovina), dezechilibrul etnic creat și diversiunea economică, aspecte sesizate de marii noștri înaintași: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Vasile Conta, Mihail Kogâlniceanu, Mihai Eminescu și conducătorii mișcărilor naționaliste din perioada interbelică, aveau să atace și Biserica noastră. Situația nu era deloc liniștitoare de vreme ce, în 1868, treizeci și trei de deputați în frunte cu președintele camerei denunțau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
peste ei odată cu trecerea timpului. Și, poate că aici se potrivesc cum nu se poate mai bine, cuvintele de o extraordinară profunzime pe care le rostea Corneliu Zelea Codreanu (liderul tineretului naționalist din perioada interbelică) când se referea la aportul înaintașilor la propășirea neamului românesc «Ei strălucesc în istorie ca niște chipuri de aur care, fiind pe înălțimi, sunt bătute în amurg de lumina soarelui, în timp ce pe întinderile cele de jos, fie ele cât de mari și de numeroase, se așterne
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care știința n-ar trebui să se dezică niciodată. Autorul cărții încearcă un sentiment de revoltă justificată atunci când se referă la perioada postpaulescu, vizând atitudinea succesorului acestuia la conducerea catedrei, generalizându-i activitatea de demolare și anihilare a ilustrului său înaintaș sub sintagma “sindromul Nițescu” sindrom care din nefericire este valabil și astăzi în foarte multe domenii de activitate. “Justiția retrospectivă pentru Paulescu” este titlul celei de a cincea părți, titlu inspirat din gândirea filosofului Gabriel Marcel care spunea; “fără speranța
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unitate dată de elementele care îi conferă o identitate specifică, elemente disparate care trebuie aranjate corect în conexiunea lor reală: "Căci în orice limbă subzista o asemenea unitate atotcuprinzătoare, iar prin intermediul acestei unități o națiune își asumă limba transmisă de înaintași. Aceeași unitate trebuie să se regăsească în reprezentare; și doar ridicîndu-ne de la elementele disparate către această unitate dobîndim cu adevărat un concept al limbii înseși, căci, daca nu procedăm așa, sîntem evident în pericol de a nu înțelege respectivele elemente
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unei variante care din motive financiare n-a cunoscut lumina tiparului; a fost prezentată la o întâlnire cu fiii satului în octombrie 1987 organizată de d-nul înv. Grigoriu Valentin director la Căminul Cultural din centrul comunei noastre. Le mulțumesc înaintașilor mei cu tot respectul. Deși la venirea mea în învățământul hudeștean am fost privit cu o oarecare neîncredere, mie mi-au fost dragi locurile natale, satul nostru, Vatra, comuna noastră și celelalte sate din comună. Și, poate și Dumnezeu a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o asemenea lucrare. N-au decât să se apuce și ei de o asemenea treabă dacă consideră că scrisul poate fi o afacere în zilele noastre. Am dorit ca prin această lucrare să aduc un prinos de recunoștință pentru toți înaintașii noștri și alături de ceilalți concetățeni ai comunei Hudești să le aducem pe această cale binemeritatele mulțumiri. Celor care s-au ridicat pentru dreptate, pentru adevăr, pentru frumos, celor care și-au jertfit viața pentru apărarea credinței noastre strămoșești, pentru glia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai câștigat o zi frumoasă din viața noastră. Proverbul latinesc „Nu toți, pot toaterămâne valabil. Cunoașterea are anumite limite, oricât ar studia cineva. E necesar ca totuși cât suntem vii să avem datoria de onoare, de conștiință să arătăm faptele înaintașilor noștri, ale părinților noștri, ale bunicilor noștri. Aceasta e datoria noastră, dar și a celor ce vor veni după noi. Avem fiecare dintre noi o datorie față de părinții noștri, o datorie de care nu te poți achita toată viața. Se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe care din timp în timp se prezintă anumite spectacole. Parcul este administrat de Primăria comunei Hudești și ar trebui să poarte numele celui care l-a lăsat pentru locuitorii comunei noastre. Ar fi un semn mic de respect pentru înaintașii noștri. „împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, Măriei-Sale. (M. Eminescu - Povestea codrului) 5. Pădurile de la Hudești După cum rezultă și din documentele vechi, comuna Hudești a avut și are o suprafață mare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
amenajată în spatele școlii. în cuvântul său, directorul școlii, prof. a arătat printre altele că această școală, cât și cea veche, au fost construite prin contribuția satului, din contribuția voluntar - bănească și în muncă și că în decursul vremii, dânsul și înaintașii săi au fost ajutați de comitetele de părinți și de cadrele didactice inimoase care au activat aici cu simțul răspunderii evidențiind pe învățătorii Vladimir țopa, Haralambie Jacotă, Constantin Uriță, Constantin Molocea, Gheorghe Popovici, Valentin Grigoriu, Costache Jacotă, Neculai Sâsâeac. Inspectorul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pădurii se află schitul de la Alba. Este situat pe această vatră românească, cândva proprietatea uneia dintre cele mai mari familii boierești din care făcea parte și generalul Iordache Costache Boldur Lățescu, ctitor de biserică și de școală pentru copiii țăranilor.înaintașii și urmașii acestuia au lăsat în urma lor biserici la Hudești, Vatra, Alba, Bașeu și se mai zice, o mănăstire la Mlenăuți, astăzi dispărută. Iată că, după peste două secole, pe aceste meleaguri, nu un Domn, nu o Doamnă, nu o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai zice, o mănăstire la Mlenăuți, astăzi dispărută. Iată că, după peste două secole, pe aceste meleaguri, nu un Domn, nu o Doamnă, nu o înaltă față bisericească, nu un boier vechi sau mai nou „ci un țăran ai cărui înaintași După mărturisirile d-lui Vasile Mirăuți, fost director la Școala Alba, Ion Istrati a însemnat o adevărată mândrie pentru locuitorii din Hudești și în special pentru cei din Alba. Profesorul Vasile Lazăr Mirăuți Fiu al satului Alba-Hudești, a îndeplinit cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
boabe de porumb, de orz, de orez sau de soia, măcinate mare din care se prepară renumitele găluște, ciorbe sau alte mâncăruri de post. Danie - donație, dar. Act prin care se întărește în scris o donație. Dedină - avere moștenită de la înaintași, stăpânire feudală ereditară. Diac - scriitor de cancelarie, grămătic, ușier, logofețel, copist, om cu știință de carte. Diată - testament, sarcină testamentară. Dimerlie veche măsură de capacitate pentru cereale de 21,5 litri. 307 307 District - subdiviziune teritorial administrativă, pusă sub conducerea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sunt, desigur, prin tradiție și deschidere europeană și, nu numai, un argument al identității și al opțiunii permanentei emancipări. Pentru finalul concluziv ale acestor motivate rânduri susțin, alături de Victor Geangalău, că spiritul modernității nu exclude nicidecum o subtilă nostalgie față de înaintașii care au ctitorit monumente memorabile prin arhitecturile originale și confirmă un potențial creator inepuizabil, orientat către toate azimuturile valorilor validate în timp. Eminentul profesor și Asociația Pro Ruralis au intrat în conștiința ieșenilor, evenimentele organizate cu har și entuziasm firesc
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
simplă tehnică, oricât de riguroasă ar fi ea. Maeștrii noștri au trasat dimensiunile tradiționale ale chirurgiei: limpezime anatomică, viziune fiziologică, repeziciune în tehnică. Acum este însă era medicinei experimentale a înaltei tehnici de a provoca și stăpâni tendințele fiziopatologiei umane. Înaintașii noștri de ieri sau mai de demult au făcut să promoveze chirurgia realizând modeste laboratoare de medicină experimentală; din ele au ieșit cutezătoare idei de progres. Înaintașii noștri au preluat de la predecesori o chirurgie a exerezei, o chirurgie mutilantă. Noi
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
medicinei experimentale a înaltei tehnici de a provoca și stăpâni tendințele fiziopatologiei umane. Înaintașii noștri de ieri sau mai de demult au făcut să promoveze chirurgia realizând modeste laboratoare de medicină experimentală; din ele au ieșit cutezătoare idei de progres. Înaintașii noștri au preluat de la predecesori o chirurgie a exerezei, o chirurgie mutilantă. Noi am luat de la cei care ne-au pus bisturiul în mână, o chirurgie de viziune fiziopatologică, a ordinei economice în organism, a respectului pentru fiecare fibră de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
interni care alegeau cu precădere stagii de chirurgie pediatrică pentru perfecționarea profesională în viitoarea lor specialitate. A fost o prezență activă, împreună cu colaboratorii săi, în viața științifică a chirurgilor bucureșteni și a sprijinit nemăsurat de mult acea moștenire lăsată de înaintași - Revista de Chirurgie. Aceasta a reprezentat permanent o oglindă fidelă a activității și evoluției nivelului științific al chirurgiei românești; în unele perioade sociale mai delicate, a fost aproape singurul mijloc de a face cunoscut și a lua cunoștință de rezultatele
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
alții. Îmi amintesc de monumentalul doctor Cezar Petrescu, intransigent și foarte vocal, cu semnul lui din peritonită și din ocluzie. Nu-i pot uita pe anesteziștii de acolo, care nu puteau să contraindice anesteziile, bunăoară pe doctorul Briciu și pe înaintașii lui, pe cei prezenți și pe cei plecați. Dar ce era de fapt acest spirit urgentist? Cum se manifesta el? Un adevărat urgentist ajunge la diagnostic cu o viteză uluitoare prin bagajul lui inegalabil de cazuri similare, trăite de-alungul anilor
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Reprezintă într-un fel „baza de date” a etapei, a perioadei respective. În alte condiții, mai apropiate de noi, - cercetând presa de specialitate - am reținut, pe o etapă de aproape patru decenii (1950-1989) unele concluzii profesionale ce le-au desprins înaintașii noștri la momentul acela. Nu este o cercetare exhausivă. Am reținut câteva articole semnificative exprimând experiența profesională din serviciile chirurgicale de adulți și copii din București, în unitățile și domeniul care au constituit tema acestei lucrări. Cu greu și cu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de Fizică, a urcat cu succes toate treptele ierarhiei universitare: asistent, lector, conferențiar și profesor. În 1981, obține titlul de doctor în fizică cu o teză din domeniul magnetismului, domeniu îmbrățișat cu pasiune, reușind să continue și să dezvolte ceea ce înaintașii au realizat până atunci. Personalitate cunoscută și recunoscută în țară și în străinătate în domeniul său de competență, autor a numeroase cărți și articole publicate în reviste prestigioase, participant la numeroase manifestări științifice interne și internaționale, coordonator a unor astfel
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
că această formă de producere și consum a energiei va fi cea mai eficientă și răspândită pentru civilizația noastră. Dragi colegi, noi cei din Basarabia ne bucurăm sincer alături de DomniileVoastre pentru organizarea acestei sărbători, al cărei început l-a pus înaintașul nostru Dragomir Humurzescu, dându-ne un exemplu de atitudine față de munca cinstită științifică, capabilă să soluționeze probleme la scări fantastice. Podul de flori a deschis larg ușile de colaborare economică, culturală, științifică dintre cele două părți ale Prutului. Cu mare
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Tudor Ambros () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_995]
-
de insistența îndemnului bunicului meu, Hondrea, care-mi umpluse mintea cu fapte de arme din războiul la care participase prima dată la Dardanele, apoi la Mărășești și la Oituz. Avea un simț deosebit al datoriei față de glia străbună , moștenit de la înaintașii lui. Inainte de plecare, am fost la dânsul să-mi iau rămas bun și mi-a strigat din poartă "măi nepoate să-mi vii sărjănt"iar eu l-am ascultat și am venit locotenent. Când m-a văzut cu acei
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mine.I-am produs o bucurie deosebită. Poate că și dânsul a contribuit la formarea carierei mele și la sădirea unui simț național, al dragostei față de națiunea română, de locurile natale, de glia străbună, de valorile și patrimoniul moștenit de la înaintașii noștri care s-au sacrificat să le apere de puhoaiele străine, care-și căutau și ei un loc sub soare. Poate că pentru acest motiv sunt un împătimit iubitor și apărător al națiunii și istoriei române, a tot ceea ce a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
lampant, pentru că aceasta era sursa de energie pentru luminat noaptea, trebuia să se deplaseze țăranul 10-12 kilometri, sau chibrite,vopsele,var și alte obiecte de strictă necesitate în gospodăria omului. Pentru mine au constituit lecții de istorie vie toate povestirile înaintașilor mei cât și vremurile trăite chiar din timpul copilăriei și adolescenței mele,până când am plecat în armată, unde m-am confruntat cu alte probleme tot de sărăcie și neajunsuri,atât cu echipamentul, cât mai cu seamă cu alimentația.Alimentul de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de progresist și valoros a fost acest lucru pentru societate. Ei bine, nici noi nu ducem lipsă în zilele noastre de astfel de „personalități”. Suntem martori zi de zi la frământările și la lupta pentru putere, așa cum au fost și înaintașii noștri de-a lungul istoriei. Citind un articol în Cotidianul Ziua din data de 27.10.07, am găsit aprecierile unui oarecare Richard Hall, analist CIA, care face o sinteză a povestirii insinuate a raportului Tismăneanu, prin care se condamnă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
erau criminale cu atât mai bine,aveau efecte mai răsunătoare. Bine ne denumeau romanii lui Cezar, Traian, Aurelian, considerându-ne barbari, poate că aceste trăsături animalice, lipsite de rațiune le moștenim de pe timpul geto dacilor lui Burebista, Decebal și alți înaintași ai neamului nostru. Suntem stăpâniți de prejudecăți, de dorința de răzbunare, dar și noi purtăm vina unor cauze, invocăm totdeauna moștenirea trecutului neplăcut și sinistru, iar realizările care le-am făcut noi sunt mult inferioare și neconvingătoare pentru asigurarea unui
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]