92,886 matches
-
în ultimul deceniu? Răspund întîi la cea de-a doua întrebare: am apreciat mult romanele lui Mircea Cărtărescu, mai ales cel tradus de Bruno Mazzoni, Travesti. Aș fi vrut să traduc eu cartea asta, dar Bruno mi-a luat-o înainte. Mărturisesc însă că știu prea puțini scriitori tineri, am rămas la cei din generația mea, dintre care îmi place mult de tot în primul rînd Ileana Mălăncioiu, o mare poetă cu care mă aflu totdeauna pe aceeași lungime de undă
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
pare inexplicabilă. Lucrurile nu stau, însă, tocmai așa. Deși absent din țară ca activitate artistică directă, Camilian Demetrescu s-a bucurat permanent de o prezență subtilă, mai exact spus de una mediatică, după '90, și de una cvasifolclorică, aproape legendară, înainte. Dacă arta sa nu a ajuns, pînă acum, în România, cărțile sale și veștile despre succesele în lumea artistică italiană erau accesibile și chiar prezente. Activitatea lui de publicist, de eseist și de cronicar plastic se răgăsește, pentru perioada românească
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
efective împotriva lor în Grecia (unde li se refuză statutul de minoritate etnică, considerați fiind greci) și în Albania. Dl Gh. Carageani își pune, firește, această întrebare și încearcă să răspundă deși nu dispune de rezultatele unor recensăminte actuale (nici înainte existente). Aprecierea d-sale se face prin analogie. Să o citez: "Evaluările cele mai credibile propuneau, prin anii '20, cifra de 35-40.000 de persoane, o cifră care poate fi considerată probabilă și în zilele noastre din cauză că normalei creșteri demografice
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
că eu nu aveam ce spune, că eu le cerusem să mă dea mai de vreme la școală, să fiu eu mai cu moț. Când plecam la Râmnic (înainte de a fi la școală) era aventură mare. Cu două trei săptămâni înainte începeau pregătirile. Veneau învățătorii sau funcționarii din toată comuna pentruca părinții mei să le facă cumpărături. Se ungeau cu păcură roțile docarului, se lustruiau hamurile de piele, se potcoveau caii, ce mai, erau pregătiri pentru o întreagă expediție căci cam
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
că un reputat istoric literar și-a exprimat chiar opinia - hilară, dacă n-ar fi mai întîi întristătoare - că volumul Românește n-ar mai fi trebuit reeditat. În climatul unei mentalități culturale încă în bună parte postideologice, oficial încurajate atît înainte cît și după 1996, criticul exilat continuă a fi resimțit ca o primejdie. E cu adevărat un trouble fête al praznicelor de la Academie ori de la alte simandicoase instituții care se îndărătnicesc a se bizui pe semicaracterele oportuniștilor, pe semiconștiințele unor
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
unii, alții pentru că o mai făcuseră. Mai erau și unii care visau să obțină promovări cu ajutorul acestor articole. Spectacolul era interesant, dacă stau să mă gîndesc acum, la fel cum interesante erau și măsurile de securitate suplimentare care erau luate înainte și după. O țară întreagă intra în regim de strictă supraveghere tot mai fățișă pe măsură ce se apropia 1989. La România literară, numărul de 23 August era format din două numere puse laolaltă. Primul era alcătuit din tributul politic, iar celălalt
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]
-
lăuntrică, parcă de ghețuri ce se așează, căutînd o ordine a lor, cît mai echilibrată, sau pe un termen mai lung. Face infarct în noiembrie pe un minus 5 grade prematur; internat un timp la Urgență, unde captivează toți doctorii. Înainte cu un secol de întoarcerea lui André Gide din URSS, precum și de Retușul la Întoarcerea din URSS în care marele scriitor francez, răspunzînd atacului cum că ar fi fost plătit de capitalismul occidental să critice Moscova, replicînd că dacă ar
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
1925, a scris de la Milano soției, părinților și guvernului că nu se mai înapoiază în țară. La stăruința premierului Ionel Brătianu, a prințului Barbu Știrbei, a reginei Maria pe lîngă regele Ferdinand, și el iritat, a fost convocat parlamentul (nu înainte ca regele să fi trimis un înalt emisar cu ordinul ca prințul Carol să se reîntoarcă imediat în țară; a fost refuzat) care, la 4 ianuarie 1926, hotărăște decăderea prințului moștenitor din drepturile succesorale. Mihai a fost desemnat prinț moștenitor
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
Ionescu sau Crainic nu sînt, ei, colaboraționiști propriu vorbind. Au aparținut extremei drepte și au avut simpatii pentru naziști, dar acestea nu țin de colaborarea cu un inamic care ne-a ocupat țara. Presa românească era liberă (nu, desigur, ca înainte, dar cauza știrbirilor era războiul și alianța militară cu germanii). Nu discut acum îndreptățirea ideologiei lor. E incontestabil că n-a fost una democratică și trebuie judecată ca atare. De colaborat, ei n-au colaborat cu dușmani declarați sau ocupanți
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
in integrum a scenei de valori a culturii și spiritualității românești. Sigur că s-a încercat și se încearcă. Au fost scoși din uitare mari poeți, au fost scoși din uitare mari scriitori, Vasile Voiculescu, de pildă. El apăruse și înainte, dar, evident, în răstimpul acela nu a apărut decît ceea ce putea să apară. - O parte a scrisului său era la index. - Sigur, mai ales cea de natură spirituală. Dar Vasile Voiculescu a căpătat mai mult relief, deși nu are încă
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
astăzi în societatea românească? - Știți ce-aș vrea să vă spun eu, după experiența aceea de la Roma? Impresia mea, din ce în ce mai puternică este că pretutindeni au cam dispărut modelele. S-au petrecut în Europa, începînd din 1968, sau chiar de mai înainte, niște fenomene de contestare. Știm foarte bine ce s-a întîmplat la Paris în '68. Știm foarte bine care au fost dascălii. Știm ce s-a întîmplat. Pînă la urmă a fost imitat în Italia și în alte părți. Un
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
nu-i mai văd utilitatea, directă și imediată". Filosoful scria aceste fraze atît de actuale în urmă cu aproximativ șase decenii. Tot în legătură cu P.P. Negulescu, găsim în paginile Axiomei o rectificare biografică de care trebuie să se țină de acum înainte seama: cercetînd arhivele, Paul D. Popescu a descoperit că autorul lucrărilor de referință Filosofia Renașterii, Geneza formelor culturii și Istoria filosofiei contemporane nu s-a născut în 1872, așa cum înregistrează dicționarele și monografiile, ci cu doi ani mai devreme. Data
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
prima pagină, la editorialul lui Cristian Crăciun, intitulat Generație în răspăr și avînd ca temă eterna cherelă literară între tineri și bătrîni. Editorialistul crede că, după '90, conflictul "a reizbucnit în forme schimbate și cu o intensitate greu de bănuit înainte. Franc spus, este vorba de o luptă pentru putere, fie ea și pur simbolică". Nimic nou sub soare, fenomenul e normal și prezent în toate culturile, numai că acum și aici capătă accente ridicole: "Niciodată[...] "bătrânii" nu s-au simțit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
de protocol să iasă din bârlogul ambasadorial se comportă lamentabil, asudă abundent și nu cunosc plăcere mai mare decât s-o tulească înapoi, îndărătul zidurilor protectoare ale misiunii diplomatice române! în loc să întețim focul acestei neașteptate simpatii față de România, îi dăm înainte cu francofonismul nostru păgubos, fără să vedem că, în clipa de față, Franța este cea mai antipatizată țară a Uniunii Europene și că mergând pe mâna ei riscăm să rămânem încă mulți ani de căruță! Diplomația, așa cum a înțeles-o
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
școlii sale din critica psihologică și sociologică a lui Taine și Bourget, iar cea a lui Lovinescu (Călinescu ș.a.) din impresionismul lui Faguet, corectat uneori prin anistorismul lui Croce. Nici un ecou al marilor revoluții care au mișcat curentele critice europene înainte și după primul război mondial, din critica "stilistică" a lui Walzel sau Spengler, din Wölfflin, din noua critică engleză etc. nu vine să tulbure apele molcome ale acestor modele în care publicistica noastră se oglindea de vreo jumătate de secol
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
masă (potrivit Cărții Negre a Comunismului și ultimelor cercetări pe bază de arhive, astăzi disponibile, numărul victimelor comunismului s-ar ridica la cca. 100 de milioane) - naziștii după criterii de rasă, comuniștii după acelea de clasă. Vassili Grossman, citat mai înainte, coautor împreună cu Ilya Ehrenburg al Cărții Negre asupra crimelor naziste în URSS, nu ezită să facă analogii: "Naziștii afirmau despre evrei că nu sînt ființe umane. Lenin și Stalin au spus și ei aceleași lucruri: chiaburii nu sînt ființe umane
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
seama, prea tîrziu să reînceapă după trei decenii de absență și inactivitate scriitoricească. Pornește să scrie un roman pe care îl intitulează Călătoria lui Orfeu. Nu izbutește să-l termine. Dar ceea ce a lăsat, memorialul Postul din hol (amintit mai înainte) reconstituie, nu fără umor, perioada cînd, la Universul, a fost șeful de cabinet al lui Stelian Popescu. Dar e măcinat de singurătate și depresii. În- tr-un jurnal, ținut în acei ani, publicat în volumul pe care îl comentez, întîlnim notații
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
ținut seamă de prevenirile lui C. Țoiu, cu care vorbea în Cișmigiu, în vara lui 1956, n-ar mai fi ajuns la pușcărie; că Țoiu îl prevenise că nu se va schimba nimic și că totul va decurge ca mai înainte, și altele, făcînd elogiul intuițiilor mele și punîndu-mă într-o lumină cît mai favorabilă, astfel încît, în cele din urmă, anchetatorii schimbaseră priviri uimite între ei, crezînd tot ce le spunea Nego (cazuri în care, dimpotrivă, cel întrebat, de frică
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
malul Dâmboviței, gata să înceapă lupta la baionetă cu rămășițele bolșevismului. Numai că noului președinte îi cam pierise cheful de confruntari. Păduricea de la Cotroceni, armata de chelneri silențioși, consilierii zâmbitori l-au demobilizat total pe insurgentul care, cu vreo lună-două înainte, promitea să fie un Sfânt Gheorghe luptându-se cu balaurul corupției și minciunii. "La ce atâta grabă?!", și-o fi spus. De ce să renunțe la plăcerea de a face culcat cu mărunții servitori moșteniți de la Iliescu, numai pentru a avea
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
ca finalitate s-au schimbat la față, ajungînd de nerecunoscut. Dispărută a fost, peste noapte, orice formă de urbanitate, de cordialitate și de normalitate. I-au luat locul un comportament agresiv, un limbaj primar și un spirit gregar de neînchipuit înainte. Să fie vorba de o conștiință rea care își pune pecetea pe gesturile și cuvintele omului? în orice caz, dacă prezența ca atare a moralei în politică nu pare să fie necesară și trece neobservată în ochii urmașilor lui Machiavelli
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
Apoi altul./ Și încă unul. Frumoase, de nerostit, într-o limbă nouă,/ bogată și moartă. Unul câte unul./ Dar cuvântul ce-l căutam inimii mele tot nu se-arată./ Așteaptă - răgazul scurt al vieții nu e de-ajuns./ Ai moartea înainte pentru a spune ce ai de spus." (Spirt. Despărțirea vieții în silabe) Puțini poeți contemporani cu noi au compus de-a lungul întregii lor cariere un vers atât de inspirat ca versul lui Lucian Vasilescu: "Ai moartea înainte pentru a
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
Ai moartea înainte pentru a spune ce ai de spus." (Spirt. Despărțirea vieții în silabe) Puțini poeți contemporani cu noi au compus de-a lungul întregii lor cariere un vers atât de inspirat ca versul lui Lucian Vasilescu: "Ai moartea înainte pentru a spune ce ai de spus." El ar putea figura ca motto al întregii cărți. Sentimentul sacrului, exprimat difuz în acest poem de dragoste, cristalizează sub forma unei rugăciuni într-o continuare a lui, tipărită cu litere cursive: " Vino
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
care se încheie totuși cu o glumă literară făcută în treacăt, tresărire ultimă a spiritului ludic: " Poate că ar fi trebuit să trăiesc în alt fel, să spun/ alte cuvinte. Acum e târziu - înapoi este tot și atât de puțin/ înainte. A fost o vreme frumoasă, aș spune,/ a fost un foc ce s-a preschimbat în tăciune./ îngăduie-mi încă puține cuvinte să închei măcar/ ce-mi aduc aminte./ Liniște, de jur-împrejur. Lumină de la stele fără abajur./ Umbre, umblând încolo
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
Eugenia Vodă Festivalul de la Karlovy Vary e cu totul altfel acum decît înainte - spun cei care au fost la festival și înainte. Înainte, în spațiul de dincoace de cortina de fier, Karlovy Vary era, ca și festivalul de la Moscova, mai curînd un festival de interes zonal, tributar, inclusiv la nivelul selecției, ideologiei oficiale
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
Eugenia Vodă Festivalul de la Karlovy Vary e cu totul altfel acum decît înainte - spun cei care au fost la festival și înainte. Înainte, în spațiul de dincoace de cortina de fier, Karlovy Vary era, ca și festivalul de la Moscova, mai curînd un festival de interes zonal, tributar, inclusiv la nivelul selecției, ideologiei oficiale. Directoarea artistică a festivalului de acum, Eva Zaoralova, amintește
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]