2,507 matches
-
De dorit, nu numai ai noștri și debutanții, ci ceva mai multă literatură mare, clasicii români și străini. Lumea e însetată de adevăr, de cultură și de informație cinstită. N-ați scris nimic la Ateneu despre Faust-ul lui Doinaș, o încîntare. Multe alte lucruri bune de la noi și de la alții sînt trecute cu vederea. Dar iartă-mă că îți spun, deoarece D-ta ai putea, la desperare, să ripostezi ca Eminescu: „Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt...” Te
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
se vorbește mult rusește, dar și moldovenește. Orașele înstrăinate în mare parte, satele aproape curat românești. Limba noastră rezistă acolo bine, pe alocuri surprinzător de bine. Cînd o auzi, pe drept cuvînt, o limbă ca un fagure de miere , o încîntare. Multă pază, controale excesive. Curățenia pe alocuri lasă de dorit, ștefan cel Mare ține în mîna stîngă crucea, în dreapta sabia. Busturile celor 12 clasici: Milescu - Cantemir, Stamati - Asachi, Negruzzi - Donici, A. Hasdeu - A. Russo, Alecsandri - B.P. Hasdeu, Creangă - Eminescu. H.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
furculițe, ne dă la fiecare câte una apoi ne învață cum să canalizăm energia cât să îndoim obiectul respectiv. Rămânem fiecare cu furculița în mână, și după câteva minute se aude prima voce, într-o amestecătură de uimire, șoc și încântare: am îndoit-o, fără măcar să apăs prea tare! Mulți ajung la același rezultat, privesc și eu lingura în formă de cerc din mâna mea. Din nou, cu antrenament adecvat și regulat, cine știe ce alte lucruri putem îndoi sau sparge!! Mai târziu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
la Jilava (unde se găsește Arhiva de Filme), străbătut în numele lui ștefan sau al șoimăreștilor. (Nu ești tu omul care să meargă pînă la Jilava ca să vadă Neamul șoimăreștilor, mi-a spus cineva, moment în care am realizat, fără nici o încîntare, că sînt exact omul acela.) N-a trebuit să merg pînă la Jilava. Unde-mi fusese capul ? Uitasem că, dacă vrei să vezi ce mai face Mihai Viteazul, nu trebuie să mergi decît pînă la telecomandă. (Apropo, face la fel de bine
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
spună despre îndatoririle lor de a călca găinile gândea, zâmbind, Emilia, știa ea bine că ouăle făcute de găini ce nu au fost călcate de cocoș, sunt sterpe, nu pot fi clocite să se scoată pui din ele . Privea cu încântare la tot norodul de păsăret, găini, curci, rațe și gâște, care adunau cu hărnicie boabele de pe bătătura măturată aseară, și deslușind hodorogitul mînios al curcanilor, își scoase basmaua roșie de pe cap și o puse pe prispă; doar îi spusese maică
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mă aflam la apogeul acestor explorări de frumuseți, mă pomenesc cu o familie de tineri - prieteni ai fiicei mele - care mă invită la o plimbare cu mașina personală în afara Parisului, ca să-mi arate minunile castelelor de pe Valea Loarei. Priveam cu încântare trăinicia construcțiilor, frumusețea lor intrinsecă și mai ales ambianța mirifică din jur, splendoarea spațiilor verzi, făurite de om. Peste tot, aceeași lume, cu poftă de viață și de frumosul vieții în general. Minunate au fost priveliștile întâlnite, oamenii zâmbind cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
alte dependințe necesare unui trai comod. Avea un spațiu mare, multă lumină și mult soare, cu un mic parc în fața blocului. În fiecare seară târziu și dimineața, înainte de a porni lumea la muncă triluri de privighetori și alte păsări spre încântarea deplină a celor din jur. Aveam trei luni la dispoziție. La început mi se părea că timpul afectat va trece foarte greu, dar oamenii și locurile m-au încântat permanent și m-au ținut mereu ocupat să explorez noi spații
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
am văzut în manualele școlare, ori în filme. Acum mă aflam pe acele meleaguri și-mi plimbam emoționat pașii pe străzi, admirând monumentala Catedrală și alte monumente pe care mâna măiastră a omului le-a făurit în timp. Admir cu încântare vastitatea spațiilor pictate și sunt furat de forfota neliniștită a miilor de turiști care circulă și comentează în toate graiurile pământului. Am stăruit ceva mai mult în fața Turnului Înclinat, ascultam spusele ghizilor în privința măsurilor luate pentru ca această operă umană să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Totul se consumă parcă mai lent decât anul trecut când, după ce i s-a furat pașaportul și 500 de dolari lui Liviu (17 august, sâmbătă - Piața Sitagma, la Posta), am plecat în insula Patmos. Acolo am trăit o săptămână de încântare, liniște și uimire. Am ajuns cu vaporul după zece ore pe Marea Egee la Patmos, unde am stat într-un camping plin cu tineri liniștiți, care scriau jurnale, vederi, sau jucau cărți pe terasa unui mic restaurant, unde puteam lua masa
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și e cald afară, scoate din priză aparatele pe care lumea modernă le-a inventat tocmai pentru a feri de temperaturile înalte bietele alimente. Cu această întrebare în minte, după ce a tămâiat tot palierul (spre disperarea doamnei doctor și întru încântarea subsemnatei), ne-a adus (d-na Rozica) un castron cu piftie pe care să-l mâncam, să ne ție de foame la drum, eventual până în Spania. La această acțiune a participat și mult menționata doamnă doctor, care mi-a interzis
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mormintele egiptene a căror modernitate, simplitate și sinteză le regăsesc tocmai aici, peste kilometri, întinderi terestre și oceane, peste secole și civilizații. Mă uit și la Liviu care stă pe canapeaua de vis-a-vis, având o expresie de bucurie, lumină și încântare. Marți, 2 ianuarie 2001 - Gaithesburg Am trecut în noul an și mileniu destul de domestic după ce trei zile la rând n-am făcut prea mare lucru. Vineri am fost cu Dana la serviciu (Banca Mondială), unde am ajutat-o să-și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
se numește Robinson Crusoe și o alta Alexander Selkirk. După 52 de luni, Selkirk avea să fie salvat de vasul englez "Duke y Duquess" și s-a reîntors în localitatea sa natală, Lower Fargo. (Salvatorii săi i-au povestit, spre încântarea lui Selkirk, faptul că, după ce l-au abandonat, cei de pe "Cinque Ports" au eșuat, au fost capturați de spanioli și au petrecut 4 ani în închisorile din Lima.) Se pare că revenirea la civilizație nu prea i-a priit, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
corul Madrigal, artiști ai teatrului Bulandra intr-un spectacol Caragiale, Gheorghe Cozorici, Adela Mărculescu și Adrian Pintea intr-un superb recital Eminescu, violonistul Eugen Sârbu, "pictorul" Marin Sorescu, artista plastică Ligia Macovei... În arhiva ministerului, unde mă cufundam uneori cu încântare în vechile dosare, am descoperit într-o zi un Decret al Principelui Alexandru Ioan Cuza, din 27 iulie 1862, publicat în Monitorul Oficial din 1 august 1862, prin care se crea Ministerul Trebilor Străine și de Stat, predecesor al actualului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Portugaliei și ești întâmpinat de la intrare de o impozantă alee de 134 de "palmieri imperiali", plantați la 1842, a căror înălțime atinge 40 de metri. O plimbare prin Grădina Botanică te transpune în Paradis, iar vizitarea sectorului orhideelor este o încântare nespusă prin varietatea formelor și culorilor acestor regine ale florilor. Rio este vestit și prin bisericile și mănăstirile sale, în deplasările mele pentru întâlnirile oficiale din centrul orașului făcând mai totdeauna un popas la frumoasa Nossa Senhora da Candelaria, construită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
bine conservate: Capela de Santa Rita (1722), Igreja de Nossa Senhora do Rosario e Sao Benedito (construită la 1725 de sclavii negri), Nossa Senhora dos Remedios (construcție începută la 1646 și terminată la 1873). Vizita la Parati a fost o încântare, așezarea bucurându-se de un cadru natural excepțional și de o arhitectură veche păstrată, ca și la Buzios, nealterată. Am fost impresionat să văd pe frontonul unora din casele vechi din Parati însemnele masonice echerul și compasul -, explicându-ni-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fiind buni doar pentru "uz intern", respectiv Madrid și împrejurimile ce puteau fi atinse într-o oră-două cu mașina!) Călătoria până la Malaga am făcut-o cu trenul, Talgo 200, luat de la gara Atocha dis-de-dimineață. Drumul, deși lung, a fost o încântare, fiind pentru prima oară când călătoream de la Madrid spre Mediterana. În gara din Malaga am fost preluați, conform înțelegerii, de o mașină și salutați de un reprezentant al conducerii Taberei. Până la destinație am mai făcut, pe o șosea șerpuită, încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a trece prin strâmtoarea Gibraltar în "Africa"! În port la Cadiz, ne-am îmbarcat pe un vapor care făcea curse Cadiz-Ceuta. Vremea era superbă și parcurgerea celor 13 kilometri ai strâmtorii pe la anticele Coloane ale lui Hercule a fost o încântare. Ceuta fiind, alături de Mellila, o enclavă spaniolă, nu aveam nevoie de viză, așa că am pășit pe un nou continent dornici de a vedea câte ceva din lumea pestriță a localității de doar 28 kilometri pătrați, care cunoscuse ocupația cartagineză, romană, arabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și amalgamul de limbi vorbite pe străzi, prin magazine și piețe. Era cald și ne-am potolit setea cu suculentele și răcoroasele fructe de cactus, vândute pe trotuar, pe care le descoperisem în America de Sud. Scurtul nostru popas a fost o încântare și ne-a determinat să revenim, în această lume din "1001 de... minuni", de data asta pentru o excursie de 10 zile, câțiva ani mai târziu, în Maroc. Reîntorși la Cadiz, am plecat cu autobuzul la Sevilla. Nu aveam hotel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
program pentru o săptămână, "de probă". La trecerea săptămânii, fără nici o motivație, ne-a anunțat că se revine la vechiul program întrucât "este mai bun"! (Dumnealui trudea la scrierile și traducerile sale până în miez de noapte, spre cinstea sa și încântarea cititorilor români și spanioli și de aceea dimineața nu putea începe la ora 8, dar asta era altă poveste.) De adăugat la acest capitol și ședințele de lucru de sâmbătă dimineața, când fiecare trebuia să ne "mărturisim" ce gânduri avem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
exemplare) și de "lei de mare" (circa 20000 exemplare, care pot ajunge și la 350 de kilograme). Întâlneam și "lupi" și "lei" în portul pescăresc, îngrămădindu-se să prindă peștii aruncați de turiști. Serile la Punta del Este sunt o încântare, cu muzici răzbătând de peste tot, cu aleile de uriași palmieri imperiali ce te invită la plimbare, cu parfumul sutelor de leandri înfloriți sau cu spectacolul fascinat al grădinilor cu tufe de hortensii înalte cât casa și cu flori de dimensiunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de pescari Jose Ignacio. Clădit între laguna cu flamingi roz și ocean, Jose Ignacio îți oferă liniștea "departe de lumea dezlănțuită". Micul restaurant "Los negros", aflat chiar pe malul oceanului, cu ferestre mari prin care parcă pătrund valurile, e o încântare, mobilierul vechi, soba de teracotă și mica bibliotecă, îmbiindu-te la conversație. Să mănânci aici un "caldo de mariscos", "cipironi a la plancha", "anillos de calamar", un dorado sau lenguado, acompaniați de un "blanco" uruguayo, argentino o chileno, e o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pictate cu peisaje, indieni, păsări și ce-i mai trecea prin cap "artistului". La circa 40 de kilometri înainte de Montevideo, după o mica deviere, ajungeam la crescătoria de crocodili și broaște țestoase "Cerros Azules", întinsă pe 10 hectare, loc de încântare pentru adulți și copii. Ne opream mereu acolo, ca să vedem "exponatele" și să discutăm cu Don Alvaro, proprietarul. Declarată de "Interes Național" și de "Interes Turistic", ferma, cu mai multe bazine pentru diverse vârste, oferă exemplare pentru popularea lacurilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
libertate și progres au constituit fundamentul activității lor didactice și științifice. Calitățile deosebite de pedagog, cultura vastă pe care o dobândise Axinte Frunză, convingerile sale înaintate îl vor impune în fața corpului profesoral și a elevilor. Lecțiile lui erau o adevărată încântare. În același timp, lecțiile sale de latină aduceau în fața elevilor probleme sociale, nu numai ale antichității ci, deseori, ale contemporaneității. Demostene Botez, fost elev al lui Axinte Frunză, ni-l prezintă astfel: „ĂA fost un scriitor cu totul remarcabil, care
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
unui loc sacru În munți, În Japonia zburam full speed din metroul computerizat, curat și impersonal, În shinkansen, primul tren-fulger din lume, ca să ajung la Kyoto, să mă pierd În labirinturile misterioase ale vechilor temple ori să rămân Înmărmurit de Încântare În fața grădinilor zen cu nisip și pietre aranjate după o știință secretă. La Kyoto, Însă, cel mai des am fost la Teatrul Kongoh Noh. Reveneam zilnic să asist la spectacolele cu piese Nô. Revedeam aceleași mișcări Încete, aceleași gesturi stilizate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
scăldat În lumina soarelui, cu aripile roșcate unghiulare Întinse, Închizându-le brusc, numai ca să-și arate minuscula inițială scrisă parcă cu creta pe partea interioară neagră și la fel de brusc Își lua din nou zborul. Dar cea mai constantă sursă de Încântare din timpul acelor lecturi era modelul de arlechin al geamurilor colorate inserate Într-un cadru văruit de ambele părți ale verandei. Privită prin aceste sticle magice, grădina părea ciudat de Încremenită și izolată. Dacă priveai prin sticla albastră, nisipul devenea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]