384,087 matches
-
dovedi superiorilor că au un impact grozav. Cam așa se procedează în întreaga lume oneghistică, indiferent de „obiectul muncii”, așa că sunt întru totul înțelegător cu aceste mărunte tertipuri de funcționar ce trăiește mereu sub furcile caudine ale „fund-raising”-ului. Lucrurile încep să scârțâie, însă, atunci când cei plătiți să reflecte realitatea așa cum este au halucinații. Ba, mai rău, când dau dovadă de suspecte pene de memorie, dacă nu de-un duplicitarism moral de-a dreptul maladiv. Ajung imediat la exemple. Până atunci
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
aici comparatism monitorologic. Am să mă rezum strict la pasajul incriminat, la acel Hopa-Mitică lingvistic deja cunoscut cititorului, despre care eu spun că există, iar domnii Katz-Florian pretind c-ar fi pura mea fantezie. Ei bine, partea senzațională abia acum începe: dacă în varianta engleză, www.adl.org/ Antisemitism/romania-as-8031.pdf, în mod evident adresată străinătății, inclusiv sponsorilor, citatele sunt cele date de mine, în varianta www.antisemitism.ro , adică cea pentru uzul românilor, frazele sună în felul următor: „Este acceptat
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
ceva vreme, ani, treaba asta se petrece doar în vis. Indiferent la ce oră mă culc, la 7.30 aud glasul voios și plin de acute al băiatului meu: “Maaamaa! M-am sculat! Puțulica face pipi!” Cu această frază îmi încep fiecare dimineață. Urmează un ritual răvășitor, care nu se va schimba cel puțin încă zece ani de acum încolo. Ziua se prăvălește peste mine, eu pe scări, cu copilul în brațe, începe teroarea micului dejun, amenințările, pedepsele, laptele băut cu
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
sculat! Puțulica face pipi!” Cu această frază îmi încep fiecare dimineață. Urmează un ritual răvășitor, care nu se va schimba cel puțin încă zece ani de acum încolo. Ziua se prăvălește peste mine, eu pe scări, cu copilul în brațe, începe teroarea micului dejun, amenințările, pedepsele, laptele băut cu lingura, presiunea orei de mers la grădiniță, dezbrăcatul, îmbrăcatul, ștersul lacrimilor... După plecarea lui, caut să mă recompun din deranjul infernal din casă, din hainele azvîrlite peste tot, din vacarmul care îmi
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
același zâmbet delicat, dar obrajii îi erau supți, de parcă ar fi rămas fără dinți. Se îndrepta spre masa noastră cu pași mici. - Așa stau deci lucrurile? făcu el cu o voce înăbușită și-și scoase trabucul din gură. Zău, Țuțik, încep să cred în puterile tale ascunse... Puse trabucul pe scrumiera de pe masa noastră și continuă: Treceam prin dreptul restaurantului și ce mi-am zis? „Poate că Țuțik e aici”. Bună dimineața, doamnă Slonim. Sunt atât de zăpăcit, că am omis
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
stați în piciaore? - Nu încape îndoială că aveți secrete, de vreme ce v-ați așezat într-un ungher. Totuși, îmi permit să vă dau bună ziua. - Nu avem secrete. Am discutat chestiuni de afaceri și am terminat. Luați loc. - Nu știu ce să spun, am început eu să mă bâlbâi. - Dacă nu știi ce să spui, atunci nu spune. Am s-o fac eu în locul tău. Ai fost un băiețel și ai să rămâi un băiețel toată viața. Uită-te la tine, zise Feitelzohn. - Cum de-
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
de-ai trecut dintr-o dată la baston? am întrebat eu pentru a schimba subiectul. - L-am furat. Mi l-a lăsat unul dintre americanii mei. De la o vreme, picioarele îmi dau de furcă. Merg pe un drum drept și, brusc, încep să alerge, ca și cum aș patina pe gheață sau aș coborî un deal. Ce soi de boală o fi asta? Va trebui să-l întreb pe doctorul Lipkin, medicul nostru literar, care se pricepe în medicină tot atât cât se pricepe
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
roman. S-a prăbușit pur și simplu pentru că a îmbătrânit. Aud că și cerul e pasionat de ceea ce-i nou. Când o stea obosește să fie stea, explodează și devine o Nova. Calea-Laptelui se plictisește de laptele ei acru și începe să se scurgă dracul știe unde.
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
surle și cărți într-un turnir de 30 de pagini luptându-se corp la corp cu cele câteva secole în care toposul „ubi sunt” și refrenul villonesc „où șont leș neiges d’antan?” au scris istorie lirica. (Nici n-am început bine, și uite cum am ajuns să scriu!) Șerban Foarță își împarte ineditul eseu în două secțiuni. Prima, Ubi sunt..., este o fascinantă incursiune în istoria poeziei, dacă vreți, pe urmele motivului și refrenului retoric, mergând din aproape în aproape
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
convenționalism” este o incompatibilitate logică. Dacă eu sînt sau nu o personalitate, mi-e imposibil să spun. De regulă, asta o hotărăsc ceilalți. În discuția de față, tu. - Ce crezi, în general, despre convenții? În viață, în artă, în literatură? - Încep printr-un truism: convențiile au existat și vor exista întotdeauna. Ele sînt caracteristice mai ales societăților dominate de mentalități conservatoare și ating apogeul în societatea burgheză. Încă din Evul Mediu, știm că au existat oameni care se simțeau sufocați de
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
care apar și alte propuneri educaționale, intervine contraregula, care spune: felul în care ne educăm tineretul e departe de a fi optim, uneori este chiar contraproductiv. Dacă adopți o asemenea poziție, te situezi într-un fel de coridor subcultural, pentru că începi să pui la îndoială - și chiar să contești - sistemul. De pildă, chiar au existat, în anii ’60, niște școli pentru copiii mici, numite Kinderladenbewegungen, un fel de grădinițe alternative, ceea ce arată că există, chiar și la acest nivel, modele diferite
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
prima jumătate a secolului XX, practic, pînă la al doilea război mondial. Pînă atunci, a existat o burghezie de tip diferit, în societate funcționau un alt fel de instituții și funcționau bine. Apoi acestea au intrat în declin și au început să înghită din ce în ce mai mulți bani și resurse de toate felurile și să funcționeze din ce în ce mai prost. Poate că teoria lui Illich e puțin forțată, pentru că încă avem nevoie de școli, care să-i educe pe oameni pentru nevoile vieții noastre invadate
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
romanului sau unele cronici și evocări, Jurnal de epocă aduce pentru prima dată în fața cititorului studii ale lui Mihail Sebastian legate de problemele romanului românesc sau străin, articole de politică externă sau evocări ale Brăilei natale. Marginalizat de istoriile literare începând cu cea a lui G. Călinescu, Mihail Sebastian a fost repus în discuție o dată cu publicarea Jurnalului, în 1996, confirmând supoziția lui Ov. S. Crohmălniceanu cum că partea cea mai incitantă a operei autorului ar fi chiar documentul intim. În prefața
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
în care partidul-stat a dezlănțuit o campanie de-o virulanță fără precedent împotriva ziariștilor e de natură să te îngrozească. Profeticele vorbe ale lui Ion Mircea Pașcu, care le comunica amical jurnaliștilor că pe lumea asta „se mai și moare”, încep tot mai des să devină realitate. O realitate plăcută precum cimitirul. Mesajul individului de la „forțele armate” a fost preluat, în forme voalate, de însuși premierul Năstase. Iar în ultimele săptămâni a atins cote isterice prin vocea ca o trâmbiță a
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
ultim moment, am să încerc să-mi explic, de pildă, căderea în genunchi a unui Stelian Tănase în fața lui Vadim doar prin diferența de ambitus și putere a coardelor vocale. Nimic din toate acestea n-are să mă facă mai fericit. Începusem, asemeni poporului meu, să mă consolez cu eternitatea lor ca și cu iminența bolilor vârstei a treia: reumatismul, calviția, țesuturile adipoase, scleroza, ochii lăcrimoși, damblageala, surzenia și diminuarea dorinței sexuale. Dar aș putea fi, poate, măcar mulțumit — împreună cu poporul meu
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
făcu ușor cu două degete darabană pe spatele ei, până ce toată cenușa prinsă de litere căzu pe masă, după ce Prea Sfântul o suflă ușor spre fereastră.” Sau, sensul tălmăcirii: „Prea Sfințitul muie pana în călimară și, urmărind șirurile cărții grecești, începu să tălmăcească, cufundându-se cu totul în arcanul neștirii.” E vorba de traducerea din grecește a epistolei împăratului Romanos, pentru Lemnul Crucii. Dacă scena apariției nălucirii lui Ștefan cel Mare, pe cal alb și strai la fel, poate fi apropiată
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
pași mărunți - încăperea de trei ori/ strigînd între timp/ zît șiț cîț & alte/ interjecții adecvate/ introduci mătura/ prin cotloanele unde s-ar fi putut ascunde/ dacă tot nu iese/ iei o bucată de/ (termen tehnic indescifrabil)/ și folosind descîntecul/ ce începe cu pis-pis-pis/ o arunci prin ușa întredeschisă/ pe care o închizi/ cu iuțeala fulgerului/ de îndată ce a ieșit/ din nou înconjori/ - în sens invers - / bucătăria de trei ori/ măturînd cioburile“. Pisica?! Unde e pisica?!... În poezia lui Romulus Bucur. Mihai Bogdan
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
cărui operă cuprinde peste 400 de lucrări, scrise și publicate în română, franceză, engleză, italiană, spaniolă, germană, relevă preocupările cele mai diverse: istorie și critică literară, comparatistică, istorie generală, istoria mentalităților, literatură beletristică, lingvistică. Urmează liceul la „Spiru Haret” și începe să publice în revista școlii „Vlăstarul”, întemeiată de fratele său mai mare Ioan și pe unde au trecut atâtea nume de seamă ale culturii românești: Mircea Eliade, Barbu Brezianu, Arșavir Acterian, N. Steinhardt. Autorii cărții descriu apoi activitatea lui Alexandru
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
a întîmplat și cu mine, a răspuns Inman. Există o sumedenie de lucruri pe care aș fi preferat să nu le văd. - Haide, povestește-mi și mie de un caz în care ai fi preferat să fii orb. De unde să încep? s-a întrebat Inman. Malvern Hill. Sharpsburg. Petersburg. Oricare dintre acestea constituia un exemplu grăitor de priveliște nedorită. Dar Fredericksburg însemnase o zi care i se întipărise cu precădere în minte. Așa încît s-a rezemat de stejar, a început
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
încep? s-a întrebat Inman. Malvern Hill. Sharpsburg. Petersburg. Oricare dintre acestea constituia un exemplu grăitor de priveliște nedorită. Dar Fredericksburg însemnase o zi care i se întipărise cu precădere în minte. Așa încît s-a rezemat de stejar, a început să despice cojile umede ale arahidelor și să-și vîre miezul cărnos în gură, în timp ce-i istorisea orbului povestea lui, începînd cu perdeaua de ceață care se destrămase în dimineața aceea, dînd la iveală o oaste numeroasă ce mărșăluia pe
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
însemnase o zi care i se întipărise cu precădere în minte. Așa încît s-a rezemat de stejar, a început să despice cojile umede ale arahidelor și să-și vîre miezul cărnos în gură, în timp ce-i istorisea orbului povestea lui, începînd cu perdeaua de ceață care se destrămase în dimineața aceea, dînd la iveală o oaste numeroasă ce mărșăluia pe deal în sus, către un zid de piatră, și un drum înfundat, din spatele zidului. Regimentul lui Inman a fost trimis să
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
mintea lui Inman cînd se uita la inamicii morți era „Pleacă acasă!” A văzut pe unul din oamenii lui căznindu-se să smulgă cizmele unui cadavru care zăcea lat, pe spate, dar cînd i-a ridicat un picior și a început să tragă, mortul s-a ridicat în fund și a înjurat cu un accent irlandez atît de năclăit, că singurul cuvînt care s-a putut înțelege a fost „căcat”. Orbul i-a ascultat povestea fără să rostească o vorbă. Dar
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
Atunci, în fața reporterilor tv, Victor Ciorbea păruse, concomitent, ciobanul care a pierdut niște oi prin Apuseni și coșbucianul Ben-Ardun privind stupefiat la mia de țechini... ... Mai târziu, prea târziu, s-a aflat despre cei 15.000 de specialiști(-geologi?) că începuseră săpăturile pentru a găsi cele 60 de miliarde de dolari contractate de Domnul Emil Constantinescu în perioada campaniei electorale și intrate în țară fraudulos după ce acesta câștigase alegerile.
A doua venire a domnului Emil Constantinescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13313_a_14638]
-
de un volum de povestiri scurte. Am însă impresia că povestirile sunt scrise înaintea romanului sau măcar în paralel. Respiră aceeași atmosferă și sunt scrise, în sensul larg vorbind, la fel. Le consider pe amândouă cărți de debut și voi începe cu volumul de proză scurtă. Personajele povestirilor din Un fluture albastru sunt, fără excepție, adolescenți sau tineri aflați la vârsta biologică și psihologică când sentimentele complicate ale iubirii le dau bătaie de cap. Avem în aceste povestiri toată gama situațiilor
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
bătaie de cap. Avem în aceste povestiri toată gama situațiilor iubirii: înstrăinări, despărțiri, certuri, gelozii, apropieri, momente de singurătate și melancolie și, în general, o serie întreagă de secvențe de cuplu. Nu lipsește lirismul și nici chiar finalurile cam melodramatice. Început de vară este o frumoasă povestire în care un puști trece prin experiența descoperiri misterioasei feminități a unei colege de școală în același timp cu moartea bunicii. În general, câteva lucruri trag povestirile în jos. Câteva trucuri, în fond, pe
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]