2,617 matches
-
pădure, că-i urmă un trosnet scurt și surd de pistolet. Țintit drept între sprâncene, comandantul trupelor de securitate din Munții Neamțului, se prăbuși ca fulgerat.. cu ochii sticloși, plini de mirare, îndreptați spre Căpitanul Baltă.. Câteva clipe, toți securiștii încremeniră ca niște statui, cu armele întinse înainte. Întâlnindu-i privirea, toți avură o fulgerare de șovăire.. dar, în clipa următoare, instinctiv năvăliră asupra lui și, mai mult de frică, începură să-i care cu patul armei, cu pumnii peste cap
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în șir cu ceilalți „tovarăși”, și, fără nici un cuvânt, de mustrare măcar, ieși. Mai târziu am aflat, că după câteva perechi de palme încasate, Florin a recunoscut, că a luat tabloul și l-a ascuns, făcut sul, în wc. Am încremenit cu toții, aflând că Florin e făptașul. Dar, de ce a făcut-o.. nimeni dintre noi, n-a știut niciodată. Doar Gheorghiescu, cu ochii lui blânzi și buni, puși pe lacrimi, se învinovățea, regretând din suflet, că prin povestea lui Baltă, i-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
până la durere. Un „ceva” inexplicabil a pus atât de repede stăpânire pe mine... Cine poate ști câte drumuri greu de pătruns ne străbat sufletul.. Un fel de apă tulbure îmi năvăli prin corp.. În priviri îmi năvăliră roiuri de licurici.. Încremenisem uitându-mă spre ușă... Așteptam.. Oare ce așteptam să se întâmple..! O tăcere grea, mă învăluia ca întunericul chipul unui bolnav. Aș fi vrut să-mi arunc privirea prin deschizătura ușii, măcar pentru o clipă.. dar teama că i-aș
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a vrut să mi le divulge. Tocmai efectele ciclului lunii sunt cele ce condiționează umorile femeilor; Aia e foarte atentă să poarte ofrande zeiței nopții, pătate de culoarea sângelui. Călătorie Am simțit mereu nevoia să mă mișc, să nu rămân încremenit în același loc, fie ca bărbat, fie ca poet. Am alergat neobosit după o himeră ce m-a atras cu chemarea ei secretă. Important este să nu te oprești niciodată din căutare ca să nu ai timp să-mbătrânești și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
colibă cu chipul senin și apare curajos pe puntea de lemn. Doi oameni puternici îl apucă de mâini și de picioare, îl fac să penduleze înainte și înapoi, îl aruncă în sus. Cât ține traiectoria corpului, întreaga suflare amuțește. Clipa încremenește. În sfârșit, cade în suliți. Nu se zbate. Expiră instantaneu. Zvâcnet De câtva timp, simt, în interiorul trupului meu, un zvâcnet ciudat, ca și cum ar mai fi un alt corp în mine. Am devenit un mutant, asist la lucruri care nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
săi înainte de a ajunge în funcția de prim-ministru al Republicii de două ori, între anii 1966-1973 și 1977-1979. Ministru pe problemele Gaeltacht și ministru al Educației, el a demarat o reformă de mult așteptată a sistemului educațional din Irlanda, încremenit de 20 de ani într-un conservatorism profund. Reforma lui Jack Lynch prevedea diminuarea numărului de elevi din clasă, prelungirea vîrstei de frecventare obligatorie a școlii și înlăturarea interdicției care le oprea pe profesoarele care se căsătoreau să mai profeseze
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
căzută la îndemâna realului, cum este a noastră. * Scriu cu cea mai mare plăcere în genul care-mi place să-l citesc mai mult: jurnalul de idei. Este vorba de a urmări nașterea gândului, cugetarea pe cale să se facă, înainte de a încremeni într-un sistem; de a simți existența în plină desfășurare prin intermediul corolarului ei ideatic, în zona a ceea ce ea are mai tare. Un jurnal de idei încă mai sălășluiește în indecizia privitoare la domeniul său de apartenență: raționalul sau afectivul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
poporul să fie previzibil, o oglindă a ego-ului personal. Previzibilitatea suportă și o altă abordare, să-i spunem feminină: ea înseamnă fie plictiseală, fie spaima de monotonia ei, în condițiile în care aduce foarte mult cu moartea; dacă totul este încremenit atunci nu mai pot fi zărite urmele vieții. Previzibilitatea intră drept ingredient necesar și în ontologie, ea făcând diferența dintre viziunea parmenidiană (una masculină aș spune, forțând încadrarea în aceste tipare), statică, ordonată și ușor de înțeles, și cea heraclitică
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
netede ale câtorva eucalipți se poleiră de o lumină curată și rece... Iar În solemna Încremenire a firii, nu se mișca, Încet și gânditor, decât doar chipul meu tăiat În umbră pe fundul de lumină al adâncului pădurii... Nici vântul, Încremenit pe creștetul Înalt al pădurii, nu-și mai cânta frunzelor eterna sa elegie, nici florile mici și sfioase, nu-și mai Îndreptau ochii lor albaștri și limpezi, din adâncul umbrelor presărate cu nestatornici fulgi de lumină spre vechiul și credinciosul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ale postului de televiziune Pro TV din 25 octombrie, cele mai urmărite de altfel, pun accentul pe organizare, prezența forțelor de ordine, pe timpul de așteptare redus. Sunt arătați chiar și soldați din regimentul de gardă, îmbrăcați în ținută de ceremonie, încremeniți în poziție de drepți și plasați lângă baldachinul în care sunt expuse raclele cu moaște. Îmi aduc aminte de ceea ce îmi spunea cu puțină vreme în urmă un prieten, legător de cărți și bucureștean get-beget : „pelerinaje erau berechet și pe timpul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fost Înmormântat - Împlineam atunci 47 de ani de căsnicie. - Vă mai amintiți de alte detalii ieșite din comun? A venit odată un jandarm cu un câine. Era cât un vițel câinele. S-a așezat așa și ne privea - noi am Încremenit, nici n-am suflat. Vă spun, eu, care sunt mare iubitoare de animale, nu mi-aduc aminte să fi scos măcar un sunet de frica acestei namile. Și jandarmul ce făcea? Jandarmul a venit pentru că umblau să ia oamenii la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
etajul întâi; înăuntru era un funcționar preocupat de rânduiala unor hârtii: L-am adus!, raportă unul dintre cei patru și se retraseră. Bună ziua, am salutat, dar funcționarul nu mi-a dat nici o atenție. Avea 45-50 de ani, fața imobilă, era încremenit parcă pe scaun, fără posibilitatea de a se mai ridica vreodată. După aproape două ore funcționarul tăcea, fără să ridice capul din hârtii. Afară începuse să ningă. Se vedeau prin fereastră fulgii mari, ca niște cocoloașe de hârtie creponată, care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Trifan, Horia Cosmovici și mulți studenți, țărani și muncitori cu care trecusem prin supliciile Gherlei. Când am terminat cu etajul, milițianul m-a chemat într-o cameră, pentru că cel de acolo nu putea fi adus la frizerie. Parlagiul Am rămas încremenit de tabloul apărut în fața ochilor. În celulă erau doi oameni. Unul era nenea Vasile Socaciu, paralizat, în lanțuri, jos pe dușumea. Pe al doilea, nu l-am putut recunoaște din cauza înfățișării sale hidoase. Avea barba crescută foarte mare, părul îi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de găsit la numărul de telefon indicat. Cu cele mai supuse gânduri, al dumneavoastră, sincer, P.R. Tsang.“ Am citit de două ori scrisoarea; o liniște de gheață s-a lăsat asupră-mi și am rămas, o bună bucată de timp, încremenit ca o statuie. Nici o clipă nu mi-a trecut prin minte să mă întreb dacă această ciudată scrisoare nu era cumva o farsă sau o greșeală. Nu aveam nici o îndoială că James se stinsese din viață. Se stinsese liniștit. Simțeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a scoate un cuvânt despre muzica lui este o aberație.” (G. Călinescu, C.O., 218), „Bolnavul se ridică din nou, încet, trudindu-se; se coborî din pat, îndreptându-se spre ușă, gata să cadă.” (P. Dan, 7) • adverbe (locuțiuni adverbiale): „Încremenise. Inima îi zvâcnea puternic și loviturile ei se împlântau adânc în tăcere.” (P. Dan, 10) • interjecție: „... Așa încet-încet, haidea-haidea, marțea următoare, pe la asfințit, a ajuns drumețul la straja Craiovei.” (I.L. Caragiale, Mânjoală, 184) b. dezvoltat; se realizează prin diferite tipuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ai folosirii luminii colorate au fost bizantinii cu celebrele lor vitralii, care, în lumina solară, străluceau în nuanțe coloristice feerice. Izvoare istorice povestesc că atunci când turcii au năvălit în Constantinopol și au vrut să jefuiască bazilica Sfânta Sofia au rămas încremeniți în fața splendorii jocului de lumini colorate creat de vitralii în biserică. Omul se află permanent în câmpul unor influențe cromatice, acestea afectându-i modul de viață, întrucât culoarea are o influență extraordinară nu numai în ceea ce privește performanțele cantitative și calitative ale
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de secundă mică se distinge cu pregnanța deja consacrată. Și apoi, se așterne tăcerea peste toată suflarea (Presque plus rien - aproape mai nimic) unei lumi ce amorțește vlăguită sub povara crudă a resemnării. Pedala hipnotică a celei din urmă rezonanțe încremenește tristețea pe chipul Eternității fără de început și sfârșit. IV.2. Feuilles mortes (Frunze uscate) Aceeași adâncă melancolie te învăluie cu primele rezonanțe ale unui ritual de toamnă, ce schimbă doar decorul aceluiași regret neîmpăcat de alinarea Veșniciei. Este un alt
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
început ce implică deopotrivă jocul dinamic al juxtapunerii diferitelor registre anunță apariția secțiunii mediane (Animez un peu). Discursul acesteia imprimă o ușoară activare avansării sonore, ce pare să corespundă proiecției pentru o clipă a acelei civilizații pe care Timpul îi încremenise Chipul. Reluarea ideii melodice a celui dintâi „bocet” va păstra atât configurația ritmico melodică originară, cât și registrul inițial al acesteia. De altfel, o analiză atentă a evoluției de ansamblu a preludiului va confirma acest fapt, devenit o caracteristică esențială
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lume în care lumina noii zile e precară în liniștea ei. Îți vine greu să accepți că până și în secolul al XXI-lea există războaie, că oamenii mor în continuare de foame ori că există țări cu mentalități anacronice, încremenite în aceleași cadre de decenii. Literatura de război, în mod chintesențial, are capacitatea de a atrage atenția asupra unor drame individuale sau colective. Ea poate preîntâmpina repetarea unor asemenea acte prin aducerea lor în prin plan în conștiența colectivă. De
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în pridvor Maica Stareță și a început să strige la noi cu un glas plin de asprime și duritate: - Ce căutați aici în pantaloni? Cum ați ajuns până în curte? Nu vă e rușine? Asta-i rușinea rușinilor! Ieșiți afară! Am încremenit. Mama se înroșise toată, dând să fugă. Prietena mea și cu mine am început să ne scuzăm: - Ne pare rău, nu am știut că nu putem intra în pantaloni lungi. Nu ne puteți da câteva minute niște fuste? Mama își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Republica Moldova, modelul este foarte apropiat de cel rusesc, mama ca simbol și puterea ei este un model mult mai pregnant. Noi suntem o combinație nefericită sub acest aspect între ortodoxie și latinitate. Latinii sunt mult mai misogini decât anglo-saxonii, ortodocșii, încremeniți în atemporalitate, sunt mult mai misogini decât protestanții și chiar decât catolicii. Combinând fondul macho latin cu hiperpatriarhalismul ortodox și adaosul lor comunist avem o explicație mai coerentă legată de plasarea nostră în inima misoginismului european. În cartea R'estul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Cristea a fost exprimată cu consecvență și În viața religioasă de care nu s-a Îndepărtat Încă din anii școlarității. Un citat dintr-o expunere a lui Sergiu Matei Nica este edificator. ”Ecteniile lui erau răsunete de trâmbițe Îmbucurătoare, care Încremeneau pornirile lumești ale credincioșilor, slujba lui era o fascinație mistică...” Urmarită presa timpului, Îndeosebi din Basarabia, se regăsesc numeroase mențiuni privitor la sarcinile și activitățile părintelui, frecvente și Într-o permanentă ascensiune ierarhică. Evocările fostelor eparhialiste, presa locală dar și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
câteva secunde, miile de oameni de pe străzi și din grădinile din centrul orașului au fost pârjoliți de un val de căldură uscată. Mulți au fost uciși pe loc, alții se zvârcoleau pe jos urlând în agonie [...]. Fiecare ființă vie era încremenită într-o atitudine de suferință indescriptibilă [...] După aproximativ jumătate de oră de la explozie [...] o ploaie fină a început să cadă [...] provocată de o ridicare bruscă a aerului supraîncălzit la mare înălțime, unde s-a condensat și a căzut înapoi sub
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
în spate, pe culmi de codri întunecați, se poate merge până la Cetatea Neamțului. Acolo aștepta mama lui Ștefan. Adică îl aștepta doar victorios sau pe scut. Cum spune legenda. Ionică povestește pe unde trecea palisada și, lângă mine, parcă a încremenit și galbenul amar din florile de corn. Imaginația o ia la goană și aud tropote... mai departe nu pot să ajung. Mi-aș fi dorit să am viziunea acelei zile cumplite. Oare cum a fost atunci de s-au înroșit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să-mi fie frică că trebuia să vină ploaia ca să moară mama. Șapte și 19 minute. Mă sună de la spital. I-am zis lui Bety să închidă, că a murit mama. „ ... doamna Lozovanu a decedat acum un minut, două. ” Am încremenit. Haine negre aveam pregătite, am luat o cămașă neagră și pentru Timeea și am sunat-o: „ Vino acasă acum. De ce? Vino acum și taci, a murit mamaia. ” Mi-a închis telefonul. Mi-am dat seama și eu ce am făcut
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]