9,411 matches
-
putea, le-aș strânge și le-aș citi pe toate. Se așezară, strângându-se unii într-alții. — Sectoristul l-a turnat, șopti Tili. Sectoristul din mahalaua noastră. — Care ? întrebă Jenică. ăla care stătea în casa de lângă fabrica de pâine ? — ăla, încuviință Tili. Cu șapcă rusească și cămașa încheiată mereu până-n gât. Și cu fața ascuțită ca de viezure. Mai toate notele sunt scrise de mâna lui. — Și ce putea să scrie ? dădu Jenică din umeri. Despre biroul mecano-energetic de la FUPSIC ? Despre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
moale, dar nu căzu, căci Moartea, care venise când fusese chemată, îl primi în brațele ei.“ Fetița așteptă, fără să mai adauge vreun cuvânt, cu cartea deschisă în mâini. Apoi ridică ochii către bătrânul Coropciuc, care își netezi mustățile și încuviință. Atunci fetița închise cartea și i-o întinse. — Te întrebi dacă așa ceva s-ar fi putut întâmpla vreodată, spuse Maca. De afară se auzea larma mușteriilor. Cârciumarul îi găzduise pe cei trei într-o cămăruță din spate. „ăsta e separeul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Maca. Namila râse din nou, semn că nu înțelesese nimic. Îl bătu pe umeri cu prietenie, zguduindu-l : — Om bun, hârâi. Privi cu satisfacție masa cu farfuriile grămadă și mușamaua umedă și le făcu semn spre halbele de bere. Tili încuviință și namila râse din nou. Erau cu toții oameni buni. Înainte de a ieși, se opri o clipă pentru a domoli clătinarea becului pe care îl lovise cu fruntea. — Azi avem mezelicuri, constată Maca. Ridică o bucată în lumină : Ne iese mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Îi arătă în fundul curții o baracă, un fel de loc de prăznuire. — Să mă chemi ! strigă omul după el. Să bat clopotul ăl’ mare când simți că ăștia pun laba pe tine și nu mai ai scăpare. Așa o să fac, încuviință Maca, dar palma de ascultat era departe. O potecă ducea spre baracă. Acolo unde pașii nu bătătoriseră pământul, creșteau portolaci, petunii și reginanopții. Peste tot era liniște, ceasul clopotarului mergea, firește, fără să ticăie, iar popa, cu potcapul pe ceafă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
limpezise. Pe trotuar începuseră să se adune frunzele. Călcai pe ele oriunde. Nici nu mai aveai nevoie să le aduni în ghiozdan. Era jocul niciunei frunze sau jocul tuturor frunzelor. Bătrânul nu știa ce să răspundă. Căci nu voia să încuviințeze formula de adresare pe care o folosiseră. Cuvântul ăla nu mai exista. Numit astfel, i se sugera că, în lumea cea nouă, nici el nu mai exista. Îi privi pentru întâia oară în ochi. Își primi fiecare partea lui. Păreau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din spatele tejghelei și fata se cuibări lângă el, ascunzându-și fața în șorțul umed. — E nepoata mea, spuse bătrânul. Are o voce foarte frumoasă, cântă și în corul bisericii Jelaboi. O să se facă actriță. — Îi cunoști pe ăștia trei ? Coropciuc încuviință. — De când erau copii... Procurorul se întoarse spre ei : — Pe altcineva n-ați mai văzut pe aici ? Tăcură. Procurorul privi spre mesele din jur, dar ceilalți doi moțăiau deja, așa că renunță și se ridică, nu înainte de a-și termina băutura. — De
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întoarse repede, scuturându-și palmele cât niște cazmale. Și acuma, spuse bătrânul, ia niște bani și du-te cu fetița la gară, să-și cumpere o ciocolată. Tili o prinse de mână : — Numele tău e Smaranda, nu-i așa ? Ea încuviință, fâstâcindu-se, apoi o zbughi după șuierul uriașului, care se auzea din stradă. — De unde ai știut cum o cheamă ? întrebă Jenică. Se întoarse spre cârciumar : Ne-ai zis vreodată cum o cheamă ? Coropciuc zâmbi și, cum le scotea la iveală
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
adăugă Maca. Coropciuc terminase de aranjat paharele. Își turnă un deget de bere și-și șterse mustățile cu degetele făcute crăcană. — Fetița asta a noastră, spuse, nu are darul cititului, din contră, are boala cititului. Adică îi place să citească, încuviință Maca. Cum e când dormi dacă ai boala somnului... Se vedea că bătrânului îi era greu să vorbească despre asta. — E o altfel de boală. Nu că-i place să citească, de fapt, nici nu știe dacă i-ar fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bun, se hlizi uriașul. — Care dintre noi ? întrebă Maca. Era o întrebare peste puterile căpcăunului, care se aciui în colțul lui, acoperind peretele cu o umbră imensă. — Ne spui mai departe povestea ? întrebă Jenică. Fetița închise o clipă ochii, apoi încuviință. Căută din priviri cartea și nu o găsi. Bătrânul Coropciuc scotoci într-un sertar, după un muc de lumânare, îl aprinse și i-l întinse. Fetița privi mirată spre el și apoi speriată spre ceilalți. — Spune-le povestea, zise bătrânul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
putea să facă. - De ce, omule? se miră Ioanide. După oarecare codire, dispus și de vin, Botticelli mărturisi că a cunoscut în satul lui o fată căreia i-ajurat să nu se însoare cu altcineva afară de ea. Părinții fetei n-au încuviințat căsătoria, fata trăiește de atunci, cu învoirea lui, cu un altul, el însă, ca să nu-și calce jurământul, n-a făcut cununie. - Bravo, Botticelli! exclamă Ioanide. Merită să închinămun pahar în cinstea cavalerismului tău! Cei trei bărbați ridicară paharul, dar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sens a vieții americane.138 După cum am observat și mai înainte, aceeași cultură care pentru unii exercită atracție poate stârni dezaprobarea altora. Ascensiunea islamismului radical s-a bucurat de sprijin oficial din partea Arabiei Saudite, unde dinastia de la conducerea țării a încuviințat propagarea wahhabismului ca mijloc de îmblânzire a clerului, cumpărându-și în felul acesta "propria legitimitate politică cu prețul pierderii stabilității în alte privințe."139 Întrucât finanțarea instituțiilor wahhabite se face atât de către ministerele guvernului saudit, cât și prin donații private
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
romane. Există numai două pasaje în întreg textul Noului Testament care ar putea fi interpretate ca utilizând cuvântul μάρτυς în noul sens, de martir<footnote „Și când se vărsa sângele lui Ștefan, mucenicul Tău, eram și eu de față și încuviințam uciderea lui și păzeam hainele celor care îl ucideau” (Fap. 22, 20); Știu unde sălășluiești: unde este scaunul satanei; și ții numele Meu și n-ai tăgăduit credința Mea, în zilele lui Antipa, martorul Meu cel credincios, care a fost
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
trimite corăbii de război în apele Dardanelelor. Dacă nu s-ar admite această măsură de toți, se vor chibzui alte mijloace de presiune. După unele ziare, Muntenegrul cere cesiunea unor pământuri în valea Zetei și Poarta e plecată de a încuviința această cerere, încît se pare probabilă încheiarea unei păci separate, deși poate formularea ei juridică s-ar face mai târziu. [29 septembrie 1876] ASOCIAȚIE PEDAGOGICĂ În vremea din urmă jurnalistica bucureșteană începuse a comite articole cari de cari mai insipide
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră e prescrisă de tractatul din Pariz. când nația au încuviințat mijloacele pentru armată, au făcut-o pentru ca soldații noștri să apere vatra strămoșască, nu ca să prezenteze arma cuiva, deci tractatul de la Pariz ne impune sarcina de a apăra teritorul nostru contra oricui ar voi să ne calce. La acestea d.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în Piatra sub administrația d-lui N. Miculescu. Cuprinsul broșurei no. 1 este: Misiunea profetului Moisi, traducere din Schiller; Dama cu mănușa neagră, traducere din Ponson du Terrail: Miss Mary sau institutricea, trad. din Eugene Sue, și anecdote. N-am încuviințat niciodată literatura frumoasă a traducțiunilor, mai ales acelora de pe texte de o valoare îndoielnică. Scrierea lui Schiller e lipsită de merit istoric și sufere de boala de care sufăr toate scrierile acestui autor german, de "cosmopoli [ti ]sm "; Ponson du
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înștiința cu supunere că, spre marea mea părere de rău, starea sănătății nu mă iartă de-a lua parte la dezbaterile de est timp ale Reischrathului. Pentru reînsănătoșirea mea împăratul a avut grație de-a-mi da un concediu și au încuviințat ca în vremea acestuia să fiu reprezentat în privirea afacerilor curente interne de d. prezident al cancelariei imperiului, în privirea afacerilor esterne de către secretarul de stat d. de Bulow. Speranțele de pace au scăzut peste noapte asemenea crescutelor ape de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și a muscalului ni vedem primejduită liniștea noastră dinlăuntru, noi cari vedem tendența spre acele scopuri cari în linie primă ne amenință și ne primejduiesc viața noastră de stat, noi, aici pe teritoriul coroanei ungare, ca supuși credincioși, nu putem încuviința lucrul acestor perfizi, nu-i putem menagia, ci trebuie să-i condamnăm și să-i urmărim cu toate semnele indignației. Vor fi români răniți cari negreșit vor avea trebuință de ajutoriu, noi însă nu putem conlucra la vindecarea acelor rane
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va fi anexată cererea lui Ilie Călugăreanu, prin care arată cum „Fiindu necesitate de învățatoriu comunal la comunele (cătunele) Condrea și Umbrăreștii din acest districat, plasa Bârladului [...], eu, subscrisul, Domnule Prefect, vin subordonat a vă ruga ca să binevoiți a-mi încuviința postul acesta în puterea examenului depus la Consiliul școlar de aici, fiind totodată și nevoie de preot”. Într-adevăr, el dăduse la Tecuci un examen în fața Comitetului școalelor din Tecuci și fusese recomandat „ca meritabil de a ocupa asemenea posturi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Æmilius, deși Întrevedea o explicație științifică a fenomenului, imediat ce eclipsa ia sfârșit, dând ascultare spiritului său profund religios, săvârșește un sacrificiu pe care Îl repetă până când reușește să obțină semne de bun augur. Este o atitudine pe care Plutarh o Încuviințează, fără Îndoială, Întrucât ea creează uniunea dintre pietate, cultul zeilor (therapeia theon) și „contemplarea rațională a naturii și a puterii lor”3. În alt pasaj 4, Plutarh susține că nimic nu-i Împiedică „pe Învățat și pe prezicător să se
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
119/1996, operează și întocmește acte de stare civilă și mențiuni pe marginea lor, ca urmare a schimbărilor intervenite în starea civilă a persoanelor, potrivit hotărârilor judecătorești irevocabile, cu privire la: stabilirea filiației ; tăgada de paternitate ; declararea judecătoreasca a morții persoanei; adopția încuviințată de instanța judecătoreasca; desființarea adopției; desfacerea casatoriei prin divorț; încuviințarea purtării numelui de către copilul a căruifiliație a fost stabilită ulterior și fata de cel de-al doilea părinte; schimbarea numelui pe cale administrativa. Aspectele importante legate de starea civila a persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
desfacerea, încetarea sau anularea adopției; * pierderea sau dobândirea cetățeniei române; * schimbarea numelui; * decesul; * rectificarea, completarea sau anularea actelor de stare civilă ori a mențiunilor înscrise pe ele; * schimbarea sexului, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se încuviințează aceasta. III.5. Reconstituirea și întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă Legea actelor de stare civilă reglementează expres și distinct situațiile în care au loc reconstituirea și respectiv întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă. Reconstituirea acestora are loc
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
considerente de ordin biologic, psihic, moral și social. De la regula potrivit căreia vârsta minimă legală la căsătorie este 16 ani pentru femeie, C. fam. consacră o excepție, prin dispozițiile art.4, alin.2: potrivit cărora, "pentru motive temeinice, se poate încuviința căsătoria femeii care a împlinit 15 ani. Încuviințarea se poate da de Prefectura municipiului București sau de prefectura județului în cuprinsul căreia își are domiciliul femeia și numai în temeiul unui aviz dat de un medic oficial". Așadar, femeia care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
interzisă căsătoria între rudele colaterale până la al patrulea grad inclusiv, legiuitorul a prevăzut o excepție prin dispozițiile art.6, alin.2 C.fam conform căruia: "Pentru motive temeinice, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea, poate fi încuviințată de Prefectura municipiului București sau de prefectura județului în cuprinsul căruia cel care are această încuviințare își are domiciliul". Rudenia constituie un impediment la căsătorie, indiferent dacă este din căsătorie sau din afara acesteia. c. Adopția Art.7 C.fam. prevede
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ori descendenții acestuia, de altă parte; > copiii celui care adoptă, de o parte și cel adoptat sau copii acestuia, de alta; > cei adoptați de aceeași persoană". Pentru motive temeinice, căsătoria între persoanele prevăzute la lit. b și c poate fi încuviințată, (art.6, alin.2). Impedimentul prevăzut la art.7 lit. b C.fam. se referea la adopția cu efecte restrânse (nereglementată în actuala lege), deoarece la adopția cu efecte depline, adoptatul devine rudă cu adoptatorul și rudele acestuia, iar rudenia
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dezvoltării normale. Exercitarea drepturilor părintești (fixarea domiciliului copilului, dreptul de a-l cere de la cei ce-l dețin fără drept, de a-l îngriji și educa), precum și administrarea bunurilor copilului și dreptul de a-l reprezenta ori de a-i încuviința actele vor putea fi trecute asupra celuilalt soț sau asupra unor alte persoane, atunci când motive temeinice dovedesc schimbarea împrejurărilor avute în vedere inițial. C.fam (art.42-44; 108-109), reglementează toate aspectele acestei probleme, acordând autorității tutelare un drept și totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]