3,465 matches
-
viață/ Că nu voi fi necredincioasă soață/ Cu fapta sau cuvântul niciodată,/ Ci-a lui voi fi, de care sunt legată”822), dar acceptă supunerea înflăcăratului pretendent unei probe, la prima vedere imposibil de realizat: pentru a o câștiga deplin, îndrăgostitul trebuia să facă să dispară niște stânci de la malul mării: „În ziua când vei face treaba asta,/ Când fi-va netezită toată coasta,/ Te voi iubi ca nimeni pe pământ./ Mă leg în fața ta cu jurământ.”823 Deși, inițial, pare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trebuia negat: „poftesc și eu trupește” 917 , dragostea convertindu-se, după spusele femeii, într-un „prea firesc păcat”918. Sinuciderea ei are un aspect dramatic, există în toate gesturile femeii o poezie a despărțirii, un legământ puternic între cei doi îndrăgostiți: în cupa în care se găsea inima iubitului ucis de tiranul părinte, toarnă otravă, pe care o bea fără nicio reținere. Cupa amintește de simbolul Graalului, pentru că iubirea este singura care poate da un sens vieții, poate înnobila, devine un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Troye. Peste aproape o sută de ani, poemul a fost tradus în proză latină de scriitorul sicilian Guido delle Colonne în a sa Historia Troiana. Având ca punct de plecare opera conaționalului său, Giovanni Boccaccio a reluat povestea celor doi îndrăgostiți în poemul Il Filostrato, i-a conferit numeroase note autobiografice (nefericita poveste de dragoste a autorului italian cu Maria d’Aquino), insistând pe atmosfera și principiile dragostei curtenești: dragostea la prima vedere, curtarea femeii iubite pentru mult timp și în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dragostea la prima vedere, curtarea femeii iubite pentru mult timp și în cel mai deplin secret, iubita de o frumusețe răpitoare, dar care, în cele din urmă, se dovedește trădătoare. Acțiunea poemului se desfășoară în străvechea Troie, protagoniștii fiind doi îndrăgostiți, Troiolo, fiul regelui Priam, și Criseida, în a căror poveste de dragoste un 947 „Numele celor mai multe personaje apar în Iliada lui Homer, dar cititorii medievali aveau cunoștințe restrânse despre această epopee sau chiar nu auziseră de ea, și oricum Homer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
detaliile sunt însă semnificative, iar caracterizările subtile și complexe. „Este un roman psihologic elaborat, îmbinând instincul, umorul, patosul, pasiunea și natura umană.”962 Troilus, fiul lui Priam, al doilea ca importanță după fratele său Hector, desconsideră dragostea și pe cei îndrăgostiți. Plimbându-se, într-o sărbătoare, prin templul Atenei, liber și mândru de acest lucru, o vede pe Cresida, fiica lui Calcas. Tatăl ei a plecat în tabăra grecilor, anticipând căderea Troiei. Cresida este o văduvă tânără și neașteptat de frumoasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îndrăgostește nebunește, dar îi este teamă să și dezvăluie sentimentele. Pandar, unchiul Cresidei (de data aceasta) și prietenul lui Troil, află secretul inimii lui și îl ajută să ajungă în apropierea femeii dorite. Cresida cedează, după o reticență inițială, și îndrăgostiții trăiesc clipe de fericire împreună. Într-o zi însă, în urma aceluiași schimb de prizonieri, Calcas îi convinge pe greci să-l cedeze pe Atenor pentru Cresida, pe care se teme să o lase în cetatea blestemată. Îndrăgostiții vor fi separați
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reticență inițială, și îndrăgostiții trăiesc clipe de fericire împreună. Într-o zi însă, în urma aceluiași schimb de prizonieri, Calcas îi convinge pe greci să-l cedeze pe Atenor pentru Cresida, pe care se teme să o lase în cetatea blestemată. Îndrăgostiții vor fi separați, dar Cresida promite să se întoarcă în zece zile, fiind sigură că își poate convinge bătrânul tată. Dar decizia ei nu poate fi respectată, trebuie să rămână în tabăra grecilor, unde Diomede o curtează insistent. Până la urmă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aș apleca s-o iert, căci s-a căit,/ și o mai iert din milă, negreșit.”966 Personajul feminin din poemul chaucerian ilustrează, aparent, o donna angelicata, ea reușește să coboare din spațiul unei idealități artificiale, în care o poziționase îndrăgostitul Troil, în acela mundan, mult mai veridic. La începutul poemului nu știm mai nimic despre ea, cu excepția faptului că este încântătoare, frumoasă ca un înger, o creatură legată indiscutabil de spațiul celest: „Cresida o chema pe-acea domniță,/ Iar după
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
medievală. Faptul rămâne fapt, însă plină de semnificație este oglindirea sa în sufletul cititorului și al poetului Chaucer, confruntat cu această realitate pe care io impune subiectul. De la începutul până la sfârșitul poemului, Chaucer o urmărește pe Cresida cu ochi de îndrăgostit. S-a îndrăgostit de această minunată creație a sa ca Pygmalion de statuia dăltuită de el, spărgând tiparele convenționale ale portretizărilor din literatura vremii, Chaucer o vede și o redă pe Cresida ca pe o ființă vie. În dragostea lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la Troilus. Dar, curând, va descoperi că își va folosi inteligența nu împotriva bătrânului tată, ci împotriva blestemului ce plana asupra cetății Troiei.”980 Cresida cedează și din rațiuni practice: Diomede o asigură că nimeni din Troia nu va supraviețui. Îndrăgostiții încă de la început împărtășesc soarta orașului 981, prăbușirea inevitabilă. Personajele din acest poem sunt pline de viață și complex caracterizate, „dar se mișcă în spatele unui văl, acela al unei convenții poetice, care în primele creații a obturat total geniul lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
jalnice, așa cum altădată râdea de prietenii cuprinși și mistuiți de fiorul dragostei. Părăsește lumea pe care a iubit-o râzând în sine și fiind condus de Mercur spre o ultimă destinație, de data aceasta divină. Ca ființe umane, cei doi îndrăgostiți nu au putut rezista impulsurilor propriilor naturi: Cresida a gravitat firesc în jurul lui Troil, împinsă de Pandar, dar atrasă și de stabilitatea tânărului troian, o calitate pe care o admiră și pe care și-o dorește și ea. Troilus este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dorește și ea. Troilus este perceput de tânăra femeie ca un punct de sprijin: „Simțea la dânsul și că-i zid de-oțel,/ S-o apere de orișice ponos.”985 Cresida mereu ezită dacă să-l accepte sau nu pe îndrăgostit în viața ei, și, în cele din urmă, se lasă convinsă mai mult de forțe externe: imaginea lui Troil călărind, cântecul de dragoste, privighetoarea, Pandar și șiretlicurile lui, decât de propria voință, pe care o părăsește în mâna atotputernicului destin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
solitară, chiar dacă are alături niște prieteni și trei nepoate, nimeni din grup nu îi este un confident real, deoarece nu se încrede în ele, nu le face destăinuiri intime, iar întrebarea pe care o adresează uneia dintre ele, Antigona, dacă îndrăgostiții pot fi cu adevărat fericiți, devine mai mult retorică sau pare mai curând formulată către divinitate, deși nepoata oferă un răspuns. Astfel de acțiuni dovedesc relații personale doar formalizate ale Cresidei cu cei din jur, cum ar fi Deifeb, Paris
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
În versuri au dat numai cei din categoria Sibyllei până la Aristonike 4 și acele Pythii care Își formulau oracolele În versuri. (B) Dacă Într-adevăr, așa cum pretindea Chairemon 5, vinul se amesteca cu temperamentul băutorilor, „enthousiasm-ul” profetic, aidoma celui al Îndrăgostiților, se mulțumește să se folosească numai de facultățile proprii subiectului care-l resimte, fiecare altfel, după propria-i natură. 24. În altă ordine de idei, din punctul de vedere al Zeului și al prevederii sale, ne vom da seama că
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nouă linguri și, ieșind afară, înainte de cântatul cocoșilor, se urcau pe poartă și ascultau cu atenție. Din ce parte se auzeau cocoșii sau câinii, din acea parte le vor veni cei ursiți. DRAGOBETELE Luna februarie are o rezonanță aparte pentru îndrăgostiții din întreaga lume. Cred că e de neuitat Sfântul Valentin - „Ziua îndrăgostiților”, serbată în 14 februarie, însă sper să nu uităm că și noi românii avem propria sărbătoare a iubirii - „Dragobetele”, în data de 24 februarie. Și mai mult de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și ascultau cu atenție. Din ce parte se auzeau cocoșii sau câinii, din acea parte le vor veni cei ursiți. DRAGOBETELE Luna februarie are o rezonanță aparte pentru îndrăgostiții din întreaga lume. Cred că e de neuitat Sfântul Valentin - „Ziua îndrăgostiților”, serbată în 14 februarie, însă sper să nu uităm că și noi românii avem propria sărbătoare a iubirii - „Dragobetele”, în data de 24 februarie. Și mai mult de cât orice, poate ar trebui să ne amintim că iubirea se sărbătorește
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
puțin, de 23 Ibidem, p. 129. 24 Ibidem, p. 130. 25 Ibidem. 26 Ibidem. 27 Ibidem, p. 131. (trad. n.) 24 dexteritate să le cânte, să le danseze, mai trebuia să poată face față unei conversații spirituale și fermecătoare.28 Îndrăgostitul devenea vasal al doamnei sale, dragostea presupunând și suferință. O astfel de dragoste romantică nu era întotdeauna mutuală sau nu se consuma de fiecare dată, deși era mai adecvat să fie prezentată ca reciprocă sau cel puțin compatibilă cu căsătoria
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pentru l’amour courtois: vasalitatea umilă, eticheta, adulterul și religia iubirii apar parodiate în Povestirile din Canterbury în figura lui Avesalon, cel care nu poate dormi din cauza chinului dragostei, cântă ca o privighetoare, așa cum ar trebui să o facă toți îndrăgostiții, și i se adresează iubitei cu termeni desprinși parcă din Cântarea Cântărilor.30 Tendința medievală de a aprecia sau a devaloriza rolul femeii se înscrie în rândul altor contraste și dualități specifice acestei epoci. Percepțiile medievale asupra femeii erau frecvent
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
prinți, prințese, miniștri de stat, cavaleri, scutieri, stareți, starețe, călugări, călugărițe, preoți, soldați, medici, oameni ai legii, filosofi, studenți, pictori, bancheri, negustori de vinuri, hangii, morari, brutari, dogari, cămătari, trubaduri, menestreli, țărani, servitori, pelerini, jucători, pungași, pirați, poeți, casnice și îndrăgostiți de orice soi.46 Dintr-un total de 338 de personaje, 255 sunt bărbați și doar 83 femei. Clasa de mijloc predomină, cu 140 de personaje. De altfel Vittore Branca denumește cartea „l’epopea dei mercatanti”47. Diferența dintre nobilime
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Editura Minerva, București, 1975, p. 357. 110 Ibidem. 46 medii diferite, nu acceptă decât să fie împreună, uniți definitiv doar dincolo de moarte, reprezintă un fel de Romeo și Julieta avant la lettre. Povestea lor de dragoste este impresionantă, cutremurătoare. Moartea îndrăgostiților, ce nu au fost tolerați de cei din jur din considerente sociale, simbolizează pătrunderea într-o lume mai bună, iubirea înălțătoare, devine „un imn închinat sincerității”111. Personajul masculin apare așadar într-o dublă ipostază: de opozant, obiect al distrugerii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
masculin apare așadar într-o dublă ipostază: de opozant, obiect al distrugerii și anihilării, de cele mai multe ori, a tot ceea ce înseamnă aspirație feminină spre dragoste autentică și independență personală, dar și de individ dorit, de obiect al unei iubiri arzătoare. Îndrăgostitul este de cele mai multe ori tânăr, fermecător, de o virilitate impunătoare. Uneori el provine dintr-un „neam cam prost” (IV, 1), însă are „simțiri alese, nobile purtări”112 , este acceptat nu pentru poziția socială deținută, ci pentru calitățile sale. Asistăm la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
le organizeze tinerilor o cununie 172 Ibidem, p. 113. 173 Ibidem, p.114. 174 Ibidem. 175 Ibidem. 70 fastuoasă - „nuntiră ca-n povești”176. La sfârșitul celei de-a doua zile, Pampinea cântă despre o iubire împlinită, fericită, despre doi îndrăgostiți care nu concep să nu fie alături și dincolo de moarte. Regina primei zile este fascinată de bogăția aforistică folclorică, își începe frecvent povestirile cu câte un proverb, uneori ține chiar o mică prelegere despre soartă, destin și om (în ziua
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ei castă, cum ni se arată Laura, ci <<la umbra a mii de arbori înfrunziți, în haină gingașă și nobilă, cu ochi mângâietori și vorbe de femei, ea întinde lanțuri>>586. Este femeia grațioasă și cochetă a vieții obișnuite, și îndrăgostitul distrat, care ba scoate suspine profane în forme platonice și tradiționale, ba își părăsește pe neașteptate îngerașul și izbucnește în insulte contra dușmanilor săi, sau discută despre moarte și destin, pentru ca mai departe să se ridice împotriva femeilor: Elle donne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și protagoniștii credibili.”599 Scriitorul italian își intitulează versiunea sa Filocolo, ceea ce ar desemna „durerile dragostei”. În exordium, naratorul povestește despre o doamnă, Maria, pe care a întâlnit-o într-o biserică de Paști și care i-a dăruit noului îndrăgostit fericire supremă și lumină, elemente convenționale ale iubirii medievale. și urmând un topos antic, el declară că la cererea femeii a scris cartea, pe care de altfel i-o dedică. Proemul este un procedeu retoric, prezent în fiecare operă boccaccescă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu devoțiune, au aprins în spiritele noastre un nou foc, și au adus în noi ceea ce am văzut deja că au adus în alții.” 602. Cartea lui Ovidiu a fost un Galeotto sau un intermediar, un curier pentru cei doi îndrăgostiți, și în mod simbolic Prințul Galeotto este și subtitlul pe care Boccaccio l-a oferit Decameronului 603. Focul care arde în acești doi tineri, exprimat în termini religioși, deoarece este un adevărat cult al iubirii, certifică dragostea profană, senzualitatea sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]