10,960 matches
-
mână ia luat astma, repetă Dumitru coborând glasul, iar cu cealaltă a făcut-o să semene cu ea însăși...“. Miraculosul apare o dată cu precizarea lui următoare - Thecla a rămas așa, că de atunci nu s-a mai schimbat, a revenit, ca înfățișare, ca la vârsta de nouăsprezece ani și a rămas așa. Astfel nici Dumitru nu o știa, doar că o văzuse în poza cu ajutorul căreia s-a înfăptuit miracolul. Dumitru nu-și poate explica cele întâmplate cu soția sa: „Asa era
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
prietenii lui îl primesc cu bucurie. Credința lor e că profesorul a fost internat într-un spital de recuperare după o criză de ateroscleroza. Absența fusese relativ scurtă, revederea are loc în 20 decembrie 1938. Matei se întoarce acasă sub înfățișarea lui veche de om bătrân și obosit. Dinții i se clatină în gură (fapt ce i se mai întâmplase o dată, când începuse procesul de întinerire). Procesul de resenescență este rapid și vine să întărească ideea că mutația fusese fantezia unui
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
CANCELARUL S-A ÎNTORS. "] Cancelarul s-a întors. Partizanii, îngrijiți, îl încunjură, i se uită în ochi, îi analizează mersul daca e agitat sau ticnit, îl urmăresc cu cine vorbește, cui îi întinde mâna cea dreaptă, cui cea stângă, daca înfățișarea sa este veselă sau mâhnită, c-un cuvânt, ca de la un adevărat oracol din Delphi, toți așteaptă destinele lor din gura ilustrului augur. Un zgomot pusese într-adevăr ortaua partidului de la putere în neliniște. Ce fapt să fi fost oare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-i puterință, la ce mai gâlceavă degeaba. D. Dum. Brătianu trebuie să se știe că nu este înzestrat cu aceea ce se cheamă pe românește fiori; toată lumea-l cunoaște că d-sa este o natură cumpătată și dulce, de o înfățișare blândă și mângâioasă, nu un zvăpăiat hidalgo ca marchizul Campo-Basso de la Grenada; și ne mirăm ce a pățit onor. nostru reprezentant să ia așa la zor pe bunii turci, cu cari de aminteri se spune că d-sa trăia până
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
concure mai cu seamă frumusețea și frăgezimea personificatorilor, fără care se hrăpește orice iluziune de scenă și celui mai nevinovat spectator. Fac aluziune la fețele îngerești ale călugărițelor, la aerul religios al stariței, la aspectul cavaleresc al câtorva nobili, la înfățișarea marțială a bandiților și la gruparea lor! Ce să mai zic de scenele amoroase fără nici un dram de amor, de desperările improbabile ale amantului, de durerea invizibilă a iubitei. Aceasta va deștepta în cititor, precum a făcut-o în spectator
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rezultat războiul contra Austriei și întemeiarea confederației Germaniei de nord. {EminescuOpXI 459} În favorul acestei aserțiuni se pot produce o seamă de probe, întru cât se pot proba în genere asemenea lucruri; între altele dăm proba următoare, care are pentru înfățișarea noastră avantajul de-a putea fi controlată de toți. Cu toată încheiarea memorabilului Tractat de la Gastein, 1865, se știe că tensiunea între Prusia și Austria se reivi puternică. Se simțea de toți că politica de "fier și sînge" avea să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lumea pare adesea închisă în ochi ca într-un labirint ce este nevăzut rămâne neînțeles: "ei văd icoana, înțelesul nu", spune poetul într-o Hieroglifă căci astfel gândește el lumea: o hieroglifă. De descifrat, de-văzut. Aceasta ar fi prima înfățișare a divinului: lumea. A privi e și un joc al aparențelor dar și o dezvăluire: Dar mult mai bine-mi place să rup acea perdea / Ce-ascunde Viitorul Trecutul după ea" (Poveste). A privi este și a descoperi privirea celuilalt
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
viziune poetică, 1978, p. 77). Rămân în afara cercetării chipurile arderii: schimonosirea privirii, privirea tulbure și sură, gheața și focul scânteietor, autoarea sugerând pentru ei doar clasa damnaților, a demonilor: Foarte adesea acești demoni rebeli împotriva voinței de a fi, primesc înfățișare de călugări, reamintind idealul etic schopenhaeurian al ascetului...". Ascetul contrastează însă cu privirea înghețată eminesciană, cu acei ochi ce "scânteie-n afară". Imaginea are ceva derutant, aproape "vampirică" spune cercetătoarea Svetlana Paleologu-Matta în Jurnal hermeneutic (POESIS, nr. 6-7-8, 1994): "frumusețea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din interioarele lui Eminescu sunt neatrăgătoare, învechite, acoperite de praf ("claie prăfuită de cărți vechi" Geniu pustiu), "cu pielea roasă de molii" (Sărmanul Dionis), cu "paginile unse" (Moș Iosif), ca niște vietăți amorfe, închise în sine, care te alungă ca înfățișarea calului răbegit din basmul cu Harap Alb. Interioarele borgesiene par mai aproape de sensul cărții/obiect. Plăcerea specificației titlurilor ciudate, a descrierii edițiilor princeps, rare ("îmi arătase, fără a accepta să mi-1 vândă, un curios exemplar din Kabbala dezvăluită a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
este un semn al nimicniciei, a irosirii, precum la Eminescu. Însăși lumea e vis, și prin vis eroul participă la ea: "Nici eu nu sunt; și eu am visat lumea așa cum tu ți-ai visat opera, iubite Shakespeare; iar între înfățișările visului meu te afli tu, care ești ca mine, "mulți și nimeni" (Făuritorul). La fel în poemul Visul, în care Borges se vede scriind într-o celulă circulară "o lungă poemă despre un om scriind într-o altă celulă circulară
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
se implică și ștaiful globtroterului pe la cancelariile lumii. Oricum, se poate face o socoteală simplă: prezidenții de republică, trei pînă acum, s-au mișcat duplicitar, una din fețele lui Ianus, severă și proletar-emblematică spre mase, cealaltă, șmecher-destinsă, spre rest. Ultimei înfățișări îi corespunde pălăriuța cu boruri mici, mici, nu ca cele burgheze, făloase, pălăriuța ștabului din mașina neagră antiglonț, dar și a șoferului. A șoferului dar și a întregii garnituri, de sus, de la C.C., pînă la portarul fabricii de cherestea. Pardesiul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
s-au pus. Țin să subliniez aici că Ministerul de Interne a informat cu obiectivitate și pot să spun chiar informații de calitate, mai ales pe linia sectorului extern și a pus în fața conducerii partidului fapte pozitive destul de reale în ceea ce privește înfățișarea atât a situației politice, cât și a situației economice, militare, raportului de forțe ș.a.m.d. Sigur că aceste lucruri au fost o mică contribuție la ceea ce de fapt se aștepta față de sarcinile care îi stăteau în față. Sigur că
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
VIZIUNEA în linia căreia se prezintă povestirea; FOCALIZARE; PUNCT DE VEDERE. ¶Todorov 1966 [1972a]. atribut [attribute]. 1. O TRĂSĂTURĂ de caracter. 2. În cuvintele lui Propp, calitatea exterioară (opusă uneia funcționale) a unui personaj de basm, specificîndu-i vîrsta, sexul, condiția, înfățișarea etc. Doi EROI pot avea atribute diferite (deși îndeplinesc aceleași funcții), la fel și doi DONATORI sau doi RĂUFĂCĂTORI. ¶Garvey 1978; Propp 1968 [1970]. auto-narație [self-narration]. O PSIHONARAȚIE într-o NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI. ¶Cohn 1978. autor [author]. Cel ce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care nu-i a ei de drept (și-a pierdut situația privilegiată după recăsătorirea tatălui ei văduv); (2) cu ajutorul unei zîne, ea apare la bal ca o femeie prea-frumoasă; (3) cînd ceasul bate miezul nopții, ea nu mai are aceeași înfățișare; și (4) ea este recunoscută de prinț ca fiind persoana valoroasă care este cu adevărat, ar putea fi reprezentat de următoarea diagramă (pornind de la A): ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Bremond 1973 [1981]; Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982. CASA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
situații și evenimente se prezintă cel puțin o dată, dacă nu de fiecare dată, într-o perspectivă diferită: Piatra lunii, Rashomon). Dacă ceea ce se prezintă se limitează la comportamentul exterior al personajelor (cuvinte și acțiuni, și nu gînduri sau sentimente), la înfățișarea lor și la mediul din care ele ies în prim-plan, se spune că avem FOCALIZARE EXTERIOARĂ (Ucigașii). Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se caracterizează nu atît prin perspectiva adoptată, cît prin informația furnizată. Într-adevăr, dacă se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sale neîntemeiate (pretențiile neîntemeiate). XXV) Eroul are de făcut față unei grele încercări (încercarea grea). XXVI) Încercarea este trecută cu succes (soluția). XXVII) Eroul este recunoscut (recunoașterea). XXVIII) Răufăcătorul sau falsul erou este demascat (demascarea). XXIX) Eroul capătă o nouă înfățișare (transfigurarea). XXX) Răufăcătorul este pedepsit (pedeapsa). XXXI) Eroul se căsătorește și se înscăunează împărat (căsătoria). Se consideră adesea că abordarea funcțională a lui Propp marchează începutul NARATOLOGIEI moderne și al ANALIZEI STRUCTURALE A NARAȚIUNII, ea constituind un punct de început
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o narațiune autoreflexivă; Germinal nu este astfel. ¶Chambers 1984; Dällenbach 1977; Hutcheon 1984. narațiune comportamentistă [behaviorist narrative]. O NARAȚIUNE OBIECTIVĂ; o narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ și limitată astfel la redarea comportamentului (cuvinte și acțiuni, dar nu gînduri sau sentimente), înfățișarea personajelor și fundalul pe care se conturează ele (Ucigașii). În acest tip de narațiune, naratorul spune mai puțin decît știe un personaj sau altul și se abține de la un comentariu direct, sau de la o interpretare. ¶N. Friedman 1955b; Genette 1980
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și acțiunile lor nu duc la contradicții), sau incoerente, și "PLATE" (simple, bidimensionale, înzestrate cu foarte puține trăsături, extrem de predictibile în comportament), sau "ROTUNDE" (complexe, multidimensionale, capabile de comportamente surprinzătoare). Ele pot fi clasificate și în funcție de acțiuni, sau cuvinte, sentimente, înfățișare etc.; în funcție de faptul dacă se conformează unor ROLURI șablonizate (eiron sau țap ispășitor, alazon sau lăudăros, ingenua, femeia fatală, încornoratul) sau TIPURI; și în funcție de faptul dacă acestea corespund la anumite SFERE DE ACȚIUNI (aceea a EROULUI, sau aceea a RĂUFĂCĂTORULUI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
În fine, el poate emana de la un punct focal situat în diegeză, dar în afara personajelor (în afara gîndurilor și sentimentelor); el exclude prin aceasta orice informații privitoare la sentimente și gînduri și se limitează la înregistrarea cuvintelor și acțiunilor personajelor, a înfățișării și a mediului înconjurător din care ele vor ieși în prim-plan (PUNCT DE VEDERE EXTERIOR: Dealuri ca elefanți albi). ¶Potrivit acestei definiții înguste (inspirată din Genette), punctul de vedere ("cel ce vede") ar trebui deosebit de VOCE ("cel ce vorbește
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în scurt timp, în manufactura de hârtie fărâmițarea zdrențelor se face cu ajutorul unor mori de hârtie, iar în metalurgie zdrobirea minereurilor se face prin așa-numitele pive de minereu. Forma elementară a oricărei mașini fusese transmisă de Imperiul roman sub înfățișarea morii de apă. Din perioada meșteșugărească au rămas marile invenții ale busolei, prafului de pușcă, tipografiei și ceasornicului automat. În general însă mașinismul joacă rolul secundar pe care i-1 atribuie Adam Smith alături de diviziunea muncii. Folosirea sporadică a mașinilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
finanțe, obținerea de către orășeni a unor drepturi limitate de autoconducere și îndeosebi rapida dezvoltare a producției de mărfuri după 1829 și adâncirea diviziunii sociale a muncii au avut o puternică înrâurire favorabilă asupra dezvoltării orașelor. Acestea continuă să-și schimbe înfățișarea într-un ritm mai accelerat decât în epoca preregulamentară, populația lor crește vertiginos, în cele mai multe dintre ele ea se dublează în câteva decenii și ceea ce-i mai important, structura socială a orașelor suferă prefaceri vizibile în sensul că un număr
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a reconstitui o întreagă istorie; extrem de complicată; în care se interferează numeroase file ale istoriei Imperiului Otoman de pe cele trei continente cu ale istoriei popoarelor subjugate și ale politicii externe, economice, militare și diplomatice ale marilor Puteri europene. Altfel spus, înfățișarea chestiunii orientale înseamnă urmărirea întregului și îndelungatului ei proces de naștere și evoluție, ceea ce depășește obiectul studiului nostru, care se reduce la o concentrare a atenției asupra problemelor în care istoricii se află în dezacord, cea mai importantă dintre ele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
marilor Puteri europene. Aceste laturi fundamentale constituie forma de manifestare, de exprimare a esenței chestiunii orientale, care-și are rădăcinile în motive de ordin economic, politic, militar, religios și, în general, spiritual. Credem a nu fi lipsită de utilitate o înfățișare a ipotezelor relative la începuturile chestiunii orientale. Fără să ne propunem o inventariere a lor, vom încerca doar să ilustrăm diversitatea punctelor de vedere și întinderea controverselor. În această privință, arareori se poate vorbi de școli sau curente istoriografice întemeiate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
maiorul Simonffy etc., confirmă constatările făcute de numeroși români. Agaton Giller recunoștea și el rolul de negociator al lui Bem. În general, istoricii români, polonezi și de alte naționalități, cu rare excepții, s-au atașat fără rezerve acestei maniere de înfățișare a atitudinii lui Bem și a polonezilor, în general, din armata maghiară. S-a ajuns chiar și la unele exagerări. Edmond Privat, de pildă, credea că Bem „s-a certat” cu Kossuth din pricina politicii slave a acestuia, iar Marceli Handelsman
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și ele conforme cu interesele marii burghezii. Ele converg către realizarea unității germane, a unui mare imperiu german, iar în perioada războiului Crimeii, el se număra printre cei mai fervenți partizani ai uniunii austro-germane, ai Mitteleuropei. Sub această din urmă înfățișare îl găsim pe profesorul german la jumătatea deceniului al VI-lea al secolului trecut la Viena, în slujba lui Karl von Bruck, căruia i-a și dedicat câțiva ani mai târziu una din cărțile sale. Dacă ar fi să dăm
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]