13,210 matches
-
patru ani. Nu era logică cedarea, însă zvonurile erau iscate de adevărul dovedit, mai devreme sau mai târziu. Dimineață, cu noaptea-n cap, merse spre centrul de comandă. Undeva, pe o cărare, întâlni un agent care-l căuta să-i înmâneze sub semnătură, un ordin: “În urma notelor ultimative trimise de guvernul U.R.S.S., la încercarea rușilor de a trece peste Nistru nu veți trage nici un foc. Veți fi gata ca, la ordin, să vă retrageți spre vest.“ Se simțea de parcă-i
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
efectiv îngrozit de neadevărurile pe care colonelul le înșiruise pentru a se disculpa. Susținea că, în ciuda ordinelor de interdicție repetate, el dusese totuși compania la scăldat! - Domnule colonel! Îmi pare rău, dar raportul este... este... nu corespunde realității. Priviți! Îi înmână declarațiile martorilor, copia după Ordinul la Raport, și copia ordinului înmânat de agent după eveniment, pe care era specificată data și ora primirii. Ceilalți ofițeri prezentaseră actele întocmite la Postul de jandarmi din Răchiteni, care specificau împrejurările în care le
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
se disculpa. Susținea că, în ciuda ordinelor de interdicție repetate, el dusese totuși compania la scăldat! - Domnule colonel! Îmi pare rău, dar raportul este... este... nu corespunde realității. Priviți! Îi înmână declarațiile martorilor, copia după Ordinul la Raport, și copia ordinului înmânat de agent după eveniment, pe care era specificată data și ora primirii. Ceilalți ofițeri prezentaseră actele întocmite la Postul de jandarmi din Răchiteni, care specificau împrejurările în care le decedaseră subordonații, și declarațiile soldaților. Așteptară îngrijorați, în ciuda evidențelor, timp de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
apărați. Într-o misiune de luptă, Ioan fu repartizat la compania locotenentului Toloacă. El primise ordin să cerceteze starea unui pod aflat într-o vale din țara nimănui. Pentru asta își chemă cel mai bun sergent cu doi oameni, le înmână harta zonei cu podul și-i trimise în cercetare. Sergentul, vizibil deranjat, raportă că ieri fusese într-o altă misiune grea, în care pieriseră doi oameni. Psihic, considera că-i ajungea... Dar, la război, ca la război, ordinul superiorului contează
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
aroganță care-i caracterizează pe majoritatea fotbaliștilor de succes. Dacă mai vrei bilete Bruce, să-mi dai o strigare. Nu zic cosă posă fac rost, reține, da știi, avânân vedere căi vorba de tine. — O să țin minte, mă răstesc eu, Înmânându-i cecul care-i echivalentu al doișpe mui date unei curve din Leith. Ticălosu. Puțoiu pleacă cu un zâmbet pe față. E mândru todeiel fiincă crede că i-a tras-o odată lu Bruce Robertson. Păi o s-o pui diun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cu un handicapat mintal, neglijându-ți Îndatoririle de serviciu. Protejează drepturile legumelor, că doar noi nu Încercăm să rezolvăm decât un caz de crimă. Mă scotocesc prin buzunare și scot o bancnotă mototolită de zece lire pe care i-o Înmânez lui Drummond. Cunosc o gagicuță care ți-ar suge șultimu strop de muie din coaie pentru bancnota aia. — Bruce... ai vorbit cu Bob? Cu Toal, o corectez eu. Nu azi. De ce? — A zis să iei legătura cu el de cum intri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
el și l-a luat prizonier, apoi l-a dus cu corabia în insula Lemnos, unde l-a vândut cu preț bun: un crater de argint, mare și frumos, lucrat de meșteri fenicieni din Sidon, pe care Euneus l-a înmânat lui Patrocles. Mai târziu, Licaon a fost cumpărat de la Euneus de Eetion din Imbros, care l-a dus în Arisbe, pe țărmul Helespontului; de acolo a izbutit să fugă și să se întoarcă la Troia, unde s-a bucurat de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pe care i-o dăruise Ahile când cucerise Scirosul; pentru noi, tânăra aceasta e doar un nume, nici măcar o umbră). Când vin crainicii lui Agamemnon s-o ia pe Briseis, el este cel care, la rugămintea lui Ahile, le-o înmânează. Iar când, în târziul serii, sosesc la lăcașul lor Odiseu, Diomede și Foinix ca să-l împace pe Ahile, Patrocles, văzându-i intrând, se ridică o dată cu acesta să-i primească, apoi le dă de băut, aprinde focul în vatră și, după ce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
l-a adus, rănit, din luptă. Patrocles, văzând de aproape că situația e deznădăjduită, se întoarce la Ahile și îl roagă stăruitor să-l lase pe el să vină în ajutorul armatei pe cale de a fi înfrântă. Ahile acceptă, îi înmânează armele lui și dă ordine de luptă mirmidonilor, punându-i sub comanda lui Patrocles. Patrocles îi respinge pe troieni până la zidurile lor, dar este omorât de Hector. Aflând, Ahile o cheamă din nou pe Tetis și îi spune că se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
el și l-a luat prizonier, apoi l-a dus cu corabia în insula Lemnos, unde l-a vândut cu preț bun: un crater de argint, mare și frumos, lucrat de meșteri fenicieni din Sidon, pe care Euneus l-a înmânat lui Patrocles. Mai târziu, Licaon a fost cumpărat de la Euneus de Eetion din Imbros, care l-a dus în Arisbe, pe țărmul Helespontului; de acolo a izbutit să fugă și să se întoarcă la Troia, unde s-a bucurat de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pe care i-o dăruise Ahile când cucerise Scirosul; pentru noi, tânăra aceasta e doar un nume, nici măcar o umbră). Când vin crainicii lui Agamemnon s-o ia pe Briseis, el este cel care, la rugămintea lui Ahile, le-o înmânează. Iar când, în târziul serii, sosesc la lăcașul lor Odiseu, Diomede și Foinix ca să-l împace pe Ahile, Patrocles, văzându-i intrând, se ridică o dată cu acesta să-i primească, apoi le dă de băut, aprinde focul în vatră și, după ce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
l-a adus, rănit, din luptă. Patrocles, văzând de aproape că situația e deznădăjduită, se întoarce la Ahile și îl roagă stăruitor să-l lase pe el să vină în ajutorul armatei pe cale de a fi înfrântă. Ahile acceptă, îi înmânează armele lui și dă ordine de luptă mirmidonilor, punându-i sub comanda lui Patrocles. Patrocles îi respinge pe troieni până la zidurile lor, dar este omorât de Hector. Aflând, Ahile o cheamă din nou pe Tetis și îi spune că se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
1875, din inițiativa lui Disraeli, care dorea să sondeze receptivitatea populației hinduse și musulmane față de acordarea titlului de împărăteasă a Indiei reginei Victoria. Și această vizită a avut un succes monstru. În 1881, se duce la Sankt Petersburg pentru a înmîna personal Ordinul Jartierei noului țar al tuturor Rusiilor, Alexandru III. În 1894, se deplasează din nou în Rusia ca reprezentant al Coroanei Britanice, pentru a lua parte la funeraliile lui Alexandru III și a asista la căsătoria lui Nicolae II
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fază, continuă bărbatul. Cam ciudat, zise Noel. Aș vrea să stăm mai mult de vorbă, aveți un număr de telefon? Cum vă pot găsi? Dacă gândești pozitiv, i-ai putea spune în loc de ciudate, interesante? spuse bărbatul în timp ce scoase și îi înmână o carte de vizită. Noel o băgă automat în buzunar, fără să o privească. Își luară rămas bun. Seara, când a ajuns acasă, o scoase din buzunar o puse pe măsuță și atunci văzu că era psihoterapeut. Rămase puțin surprins
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
vorbitor de engleză era bolnav, dar, după informațiile lor, personalul de la Amabank vorbea germana. Se pare că nu toți, spuse Darcey verificând din nou instrucțiunile și notându-le în carnet. Oricum, acum e în regulă. Danke und auf Wiedersehen. Îi înmână notițele lui Mike, care o privea uluit. —Vorbești foarte bine! exclamă el. Ea clătină din cap. Nu chiar. Ție poate îți sună bine, dar accentul meu nici nu se compară cu acela al unui vorbitor nativ. —Cu toate astea, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Nieve știa prețul de la magazin al fiecărei ciocolățele, pentru că toți copii își cumpărau dulciuri din același loc. Așa că le vându copiilor din zonă la un preț mai mic. Când Gail o întrebă, într-o seară, unde erau ciocolățelele, Nieve îi înmână banii. Erau un cadou de la tatăl tău, îi spuse Gail. Nu le-a adus acasă pentru ca tu să le vinzi. Mai bine decât să le mănânc pe toate, explică ea (foarte înțelept, se gândi, din moment ce Gail o bătea întotdeauna la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
le poată opri, dar încercă să afișeze un aer nonșalant în timp ce ridica vreo două Tampax-uri care se rostogoliseră și ele pe jos și le îndesa în geantă. —Dă-mi voie. Neil începu și el să culeagă lucrurile de pe covor. Îi înmână cheile și alarma personală de securitate pe care o mai avea în geantă. —Te aștepți la atacuri? o întrebă. Din partea cuiva în mod special? — Firma ni le-a dat, îl informă ea. Siguranța angajaților sau o prostie de genul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
să facă lucruri pe care nu și le doresc cu adevărat. Plecă din cameră și se întoarse peste câteva clipe cu o cutie împachetată cu grijă. Din păcate, cred că a trecut miezul nopții, dar la mulți ani oricum, zise înmânându-i cutia. Era cel mai nou joc pe calculator Wolfenstein, pe care și-l dorise de o groază de timp. Mulțumesc, zâmbi el în timp desfăcea ambalajul. Ești foarte drăguță. Păi, știi că îl urăsc și că e cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
proiectul tău. Bărbatul făcu întocmai, iar a doua zi sosi la douăsprezece și jumătate să-și ridice comanda. Cum merge proiectul? îl întrebă căutând punga de hârtie cafenie. El făcu o grimasă. —Groaznic. Dar măcar sendvișurile sunt bune. Darcey râse înmânându-i punga. —Aha! O privi cu o expresie triumfătoare. Te-am prins! Îmi ceri cu un sfert de liră mai puțin ca ieri, dar atunci am comandat exact același lucru. Fata zâmbi. Nu-i adevărat. De data asta ai spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nu menționase nimic despre odrasle, însă, dat fiind că la nuntă venea de una singură, Nieve spera că era încă celibatară și fără plozi. — Poftim. Aidan îi puse înainte pe măsuță o tavă cu un sendviș gros și apoi îi înmână și o cutie de Budweiser. Nieve dădu pe gât niște bere, însuflețită. — Ce-mi place gustul ăsta rece ca gheața, observă ea. El îi zâmbi. Cât ești tu de sofisticată în toate celelalte, tot îți place berea! Mă lași? îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
a mea din Țara Galilor, care în mod clar a pierdut orice noțiune a timpului și a spațiului, continuă Aidan. Iar cealaltă... Nieve simți schimbarea din vocea lui. —E de la ea, nu-i așa? Întinse mâna. Dă-mi-o. Aidan îi înmână plicul. Înăuntru se afla o felicitare mică și elegantă pe care scria numai: Darcey McGonigle va fi prezentă la nunta lui Nieve Stapleton cu Aidan Clarke. — Da’ știu că nu s-a grăbit deloc, bombăni Nieve. Întoarse felicitarea pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
l-aș fi sfătuit să te usuce de bani pentru pensie alimentară. Știu, spuse ea. Corr căută ceva pe computerul lui și imprimanta se puse în funcțiune. — Acestea sunt amănuntele despre persoana pe care ți-o recomand eu, îi spuse înmânându-i hârtia. E foarte pricepută la treburi din astea. —Mersi. Luă foaia, o împături și o puse în geantă. —Tu și Aidan sunteți în regulă? o întrebă el. — Absolut, îl asigură Nieve. Vreau să fiu precaută, atâta tot. Sunt o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
după aceea ușile liftului fură deschise cu forța și lumina unei lanterne o învălui. —Ești aproape la etajul patru, spuse pompierul. Te tragem noi de aici, scumpo. Poftim. Darcey închise laptopul și îl băgă în geantă înainte de a i-l înmâna. — Pe noi ne interesează mai mult să te scoatem pe tine, spuse acesta. — Am nevoie de ce-i acolo, îi explică ea. E important. Atunci haide. Îi întinse mâna și o ajută să iasă din lift. O altă mână o sprijini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
bluze albe, cu părul negru strâns la spate. Ce minione erau, își spuse ea. Și frumoase. Iar ea era o namilă de om în comparație cu ele! Sunteți cazată la etajul douăzeci, îi spuse recepționera (altă femeie elegantă și de talie mică), înmânându-i o cartelă cu cod. Am să vă arăt lifturile, iar bagajele dumneavoastră or să fie aduse sus. O duse pe Darcey la ascensor și apăsă pe un buton. Darcey intră și înghiți în sec amintindu-și de ultima ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Europa, aceasta era cu siguranță ceva nou și interesant. Spera din tot sufletul să poată aduce tot atâția clienți câți reușise în Europa și, preț de câteva clipe, se văzu Omul Anului din nou, Neil Lomond fiind cel care îi înmâna premiul. Era un gând foarte frumos. Și de-abia o jumătate de oră mai târziu, când ceașca goală îi căzu din mână trezind-o, își dădu seama că adormise în fotoliul comod visând la acest moment. Prima ei întâlnire era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]