KorAP: Find »[drukola/base=înnebuni & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...93 94 95 ...150 >

3,744 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266

cu răceală. Ea aruncă o privire spre valurile care se spărgeau cu putere de recifele din golful Jefuitorilor de corăbii și se clătină pe picioare. Fără sprijinul scriitorului, care o zărise de la far, poate că ar fi și căzut. - Ai Înnebunit? Ar trebui să știi că faleza asta e nesigură! strigă el, silind-o să se dea Înapoi. O privi cu atenție și Își mai Îmblînzi glasul. - Ești foarte palidă. Ar trebui să mergi să te odihnești... - Și dumneata mă sfătuiești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
dispăru Înăuntru. Grota făcea un cot pe care-l depăși, Îl desluși În sfîrșit pe Fersen care, cocoțat tocmai În fundul grotei, cerceta tavanul cu o lanternă, aparent fără să pară conștient de primejdie. - Marea urcă, trebuie să ieșim! Repede! Ai Înnebunit sau ce se petrece? Ajunse lîngă el, udă și Înfuriată că el nu părea să-și facă prea multe griji. - Jandarmii l-au văzut pe fratele dumitale urcînd dinspre golf, mi-am spus că poate Nicolas... - Nu e chiar atît

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
mîini capul fiului ei debil și-l izbi de piatră, iarăși și iarăși. Lucas Îi văzu cel dintîi. Se Îndreptau spre fabrica de faianță, socotind că o vor găsi pe Yvonne acolo, dar nu În felul acela. - Ce face? A Înnebunit! - Pierric! Se năpustiră amîndoi, Lucas o potoli cu mare caznă pe Yvonne, În timp ce Marie, Îngenuncheată lîngă trupul de-acum inert, constata că Pierric Își pierduse cunoștința. - Are pulsul foarte slab! Lucas acționa deja tastele mobilului. - Morineau! Fersen la aparat... Cheamă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-l În celulă și chemați un medic pentru a-i administra un calmant... Ryan se uită după fratele lui care era luat de acolo, cu o expresie de Împovărare. - Bietul PM, mă Întreb dacă tot jucînd rolul nebunului, n-a Înnebunit de-a binelea pînă la urmă... - Te luăm și pe dumneata cu noi pentru interogatoriu. De Îndată ce vei primi Îngrijirile necesare, Îi transmise Lucas neutru. Ryan Încuviință agale. - Am tot timpul, e oribil s-o spun, dar acum cînd tatăl meu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687

Cosmo, știu lucrurile astea. Oricum, pe urmă lui Jacob i s-a făcut o ofertă foarte atractivă și s-a mutat la Boston, și cu asta basta. Nu m-a deranjat foarte tare. Ca să fiu sinceră până la capăt, nu mă înnebuneam chiar așa de tare după el. — Samantha ? îmi întrerupe o voce gândurile. E secretara mea, Maggie. S-a angajat aici acum câteva săptămâni și nu ne cunoaștem foarte bine. Cât ai fost plecată, ai primit un mesaj. De la Joanne ? — Joanne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
dintre tricourile vechi ale lui Trish. Mi-au dat chiar și o periuță de dinți, după ce am inventat o poveste cu „geamantan furat în tren”. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc înainte să cad lată este imaginea lui Trish înnebunită de fericire la telefon. „E englezoaică !” am auzit-o spunând. „Da, vorbește engleza perfect ! E țais. Are diplomă în cordon-bleu !” Va trebui să le spun că am mințit de la un capăt la altul. Se aude o bătăie în ușa mea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
dacă o țin ca azi, în două săptămâni dau faliment. Mă întorc spre Nathaniel. — Ar fi extraordinar, spun recunoscătoare. Mi-ar plăcea mult. Mersi. DOISPREZECE Sâmbătă dimineața mă trezesc cu inima bubuindu-mi și sar în picioare agitată, cu mintea înnebunită la gândul tuturor lucrurilor pe care le am de făcut... După care mă opresc, asemeni unei mașini care frânează la un stop. O clipă, nici nu sunt în stare să mă mișc. Apoi, șovăind, mă scufund înapoi în pat, copleșită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
confortabil pe bancă și mă uit la pasărea care scormonește în pământ, lângă mine. După care mă uit din nou la ceas. Opt și șaptișpe minute. Nu pot să fac asta. Nu pot să nu fac nimic toată ziua. O să înnebunesc. Trebuie să mă duc să cumpăr alt ziar de la magazinul din sat. Dacă au Război și pace, o să cumpăr și cartea asta. Mă ridic și pornesc cu pas grăbit înapoi spre peluză, când un bip care se aude dinspre buzunarul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
aș avea cea mai mică dovadă... Orice... Mintea începe să-mi treacă din nou în revistă toate faptele, ca o pasăre care întoarce cu pliscul iar și iar cochiliile goale ale unor scoici. Dacă o mai țin mult așa, o să înnebunesc. — Mă întrebam dacă... Deodată, îmi dau seama că Nathaniel îmi vorbește. De fapt, cred că e posibil să vorbească de mai mult timp - și eu nu am auzit absolut nimic. Mă întorc grăbită spre el, și-l văd cu fața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
granit și ușile de sticlă de la Carter Spink. Mă uit la fațada familiară și mi se strânge inima. Mi se pare ireal să fiu din nou aici. Ultima dată când am văzut aceste uși le împingeam nervos pentru a ieși, înnebunită de panică ; convinsă că mi-am distrus iremediabil cariera ; convinsă că viața mea a luat sfârșit. Simt că mă sufocă din nou mânia și închid pentru scurt timp ochii, încercând să-mi țin emoțiile sub control. Încă nu am nici o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
pozezi în șorț ? strigă grăsanul clipind libidinos din ochi. — Nu ! zic îngrozită. Nu mai am nimic altceva de adăugat ! No comment ! Plecați ! Ignorându-le țipetele și strigătele de „Samantha!”, mă întorc și alerg cu picioare tremurătoare înapoi spre casă. A înnebunit lumea. Mă năpustesc în bucătărie, unde îi găsesc pe Trish, Eddie și Melissa transfigurați în fața ziarului. — O, nu, spun, cu inima strânsă. Nu citiți. Pe bune. E doar... un tabloid... idiot... Ridică tustrei capetele și mă privesc de parcă aș fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
schimbând între ei priviri îndoite. Oare ce e în mintea lor ? Că am de gând să plec ? — Nu s-a schimbat nimic ! insist. Sunt tot menajera dumneavoastră ! Vreau doar să-mi văd de treabă la fel ca până acum. — Ai înnebunit. Melissa își dă ochii peste cap cu dispreț. Ai văzut câți bani vor să-ți dea cei de la Carter Spink ? — N-ai cum să înțelegi, îi răspund. Doamnă și domnule Geiger, sunt sigură însă că dumneavoastră mă veți înțelege. Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454

lasă jos fără măcar să se uite la ea, iar stewardesa pornește mai departe, clătinîndu-se ușor În momentul În care avionul Începe să se zgîlțîie puternic. De ce se zgîlțîie avionul ? O, Doamne. Fără veste, mă năpădește un puternic atac de panică. Înnebunesc. Pur și simplu, Înnebunesc ! SÎnt prinsă În cutia asta mare și grea, fără putință de scăpare, la kilometri Întregi deasupra solului... Nu pot trece prin chestia asta de una singură. Simt o dorință copleșitoare de a vorbi cu cineva. Cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
se uite la ea, iar stewardesa pornește mai departe, clătinîndu-se ușor În momentul În care avionul Începe să se zgîlțîie puternic. De ce se zgîlțîie avionul ? O, Doamne. Fără veste, mă năpădește un puternic atac de panică. Înnebunesc. Pur și simplu, Înnebunesc ! SÎnt prinsă În cutia asta mare și grea, fără putință de scăpare, la kilometri Întregi deasupra solului... Nu pot trece prin chestia asta de una singură. Simt o dorință copleșitoare de a vorbi cu cineva. Cu cineva care să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
mai bine. Așa o fi la terapie ? Îl chema Danny Nussbaum. Ai mei erau la parter și se uitau la Ben Hur și Îmi amintesc că m-am gîndit atunci că, dacă ăsta e genul de lucruri după care se Înnebunește lumea, atunci Înseamnă că a luat-o complet razna... — ... să stau Într-o parte, fiindcă, În felul ăsta, pari un pic mai dotată În partea de sus... — ... lucrează În cercetarea de piață. Îmi aduc aminte că, prima dată cînd l-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
mă strînge tare de mînă. Are pielea uscată și rece, și părul chiar mai alb decît Îl avea ultima oară cînd l-am văzut. — Ți-am mai adus niște batoane de ciocolată Panther, spun, arătînd spre cutia mea. Bunicul e Înnebunit după batoanele energizante de ciocolată Panther, la fel ca toți amicii lui de la clubul de bowling, așa că, de fiecare dată cînd trec pe la el Îi duc o cutie Întreagă. — Îți mulțumesc, scumpete, spune el radios. Ești o fată foarte bună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
mai de aproape. Împing ușa cu un gest de abandon total și Îmi cobor degetul de-a lungul pieptului lui, ca Într-o reclamă la aftershave. Nu mai facem niciodată dragoste la modul spontan. Poftim ? Connor mă privește de parcă am Înnebunit. — Hai. Încep să-i desfac nasturii de la cămașă, cu o expresie gravă. Hai s-o facem. Aici și acum. — Ai Înnebunit ? spune Connor, dîndu-mi degetele la o parte și Încheindu-și nasturii grăbit. Emma, pentru numele lui Dumnezeu, sîntem la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
Într-o reclamă la aftershave. Nu mai facem niciodată dragoste la modul spontan. Poftim ? Connor mă privește de parcă am Înnebunit. — Hai. Încep să-i desfac nasturii de la cămașă, cu o expresie gravă. Hai s-o facem. Aici și acum. — Ai Înnebunit ? spune Connor, dîndu-mi degetele la o parte și Încheindu-și nasturii grăbit. Emma, pentru numele lui Dumnezeu, sîntem la birou ! — Și ce dacă ? SÎntem tineri, ne iubim... Îmi cobor mîna un pic mai jos, iar Connor cască ochii mari. — Termină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
avea jazzul, spune Connor sugrumat de emoție și Închide ușa În urma sa. UNSPREZECE Perfect. După ce că n-am obținut promovarea la care visam, acum am rămas și fără prieten. Și cu ochii umflați de la atîta plîns. Și toată lumea zice că am Înnebunit. — Ai Înnebunit, spune Jemima, cam la fiecare zece minute. E sîmbătă dimineață, sîntem ca de obicei la ora asta În halate, bem cafea și Încercăm să ne dregem după mahmureala din ajun. Sau, În cazul meu, după despărțirea din ajun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
spune Connor sugrumat de emoție și Închide ușa În urma sa. UNSPREZECE Perfect. După ce că n-am obținut promovarea la care visam, acum am rămas și fără prieten. Și cu ochii umflați de la atîta plîns. Și toată lumea zice că am Înnebunit. — Ai Înnebunit, spune Jemima, cam la fiecare zece minute. E sîmbătă dimineață, sîntem ca de obicei la ora asta În halate, bem cafea și Încercăm să ne dregem după mahmureala din ajun. Sau, În cazul meu, după despărțirea din ajun. Îți dai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-mi amintesc deloc chestia asta. Vreau să spun, da, așa e, Îmi plac ardeii copți, dar n-aș fi zis niciodată... Așa că am sunat la restaurant și i-am rugat să-i facă special pentru tine. Eu nu mă prea Înnebunesc după ardei, adaugă Jack, În clipa În care În fața lui apare o farfurie cu scoici, altfel aș fi mîncat și eu. Mă holbez la farfuria lui. O, Doamne. Scoicile astea arată de mori. Ador scoicile. — Bon appetit ! zice Jack bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
Nu pleca, mă trezesc spunîndu-i cu glas răgușit. Mai stai măcar o jumătate de oră. Ce naiba Îi sugerez aici ? S-o facem În spatele unui tufiș ? Sinceră să fiu, da. Oriunde se poate. N-am fost În viața mea atît de Înnebunită după atingerea unui bărbat. — Nu vreau nici eu să plec. Privirea lui Întunecată e aproape opacă. Dar trebuie. Îmi ia mîna, iar eu mă agăț de a lui, Încercînd să prelungesc contactul cît de mult timp pot. — Păi atunci... mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
mult decît generoasă. Și de asta vrea Marie să țină copilul departe de ochii publicului. Întinde brațele lateral. Știu că nu o vom putea proteja la nesfîrșit. PÎnă la urmă, tot se va afla. Dar, cînd va afla, presa va Înnebuni pur și simplu. O s-o pună pe lista celor mai bogate persoane... ceilalți copii se vor purta extrem de urît cu ea... n-o să mai aibă parte de o viață normală. Unii copii pot face față. Dar Alice... nu e genul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
ai să-i răspunzi exact cu aceeași monedă ! Fii atentă, sînt cu un tip Mick. E ziarist, scrie pentru Daily World... Simt că-mi Îngheață sîngele În vine. — Un ziarist de scandal ? reușesc să articulez Într-un final. Jemima, ai Înnebunit de tot ? — Hai, nu mai fi atît de Îngustă la minte și te rog vorbește mai civilizat, răspunde Jemima dezaprobator. Emma, ziariștii de scandal sînt prietenii noștri. SÎnt, dacă vrei, un fel de detectivi particulari... doar că sînt gratis ! Mick

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469

pe care, În mod normal, le‑aș fi savurat cu entuziasm. Dar carnea din piață era grosolană. Când Îmi pregătea supe, nu suportam să Înghit nici măcar o lingură. Francezii de jos continuau să gătească diferite sorturi de excremente și mă Înnebuneau cu duhoarea. - Cum e posibil ca niște oameni drăguți, cumsecade, agreabili, civilizați să gătească - și să mănânce! - asemenea Împuțiciuni! - S‑ar simți jigniți dacă le‑aș cere să Închidă ferestrele, mi‑a replicat Rosamund. Dar nu crezi că ar trebui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]