3,427 matches
-
ca „monografie a unui sentiment“ ori ca „dosare de existență“. O altă particularitate a prozei de analiză psihologică este motivarea acțiunii prin conflicte predominant interioare. Incipitul „ex abrupto“ al romanului de dragoste (cap. al II ea, Diagonalele unui testament: Eram însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la Universitate și bănuiam că mă înșală.), de exemplu, fixează intriga, sugerând un conflict psihologic și unul cognitiv (nevoia devoratoare de a ști adevărul). Romanul războiului înlocuiește aceste conflicte cu cel ontologic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cunoaște. Monologul său, redat în stil indirect, este o tânguire, fiindcă țăranul întors în sat, după doi ani de armată, îi vorbește despre sărăcia sa și a fetei pe care o iubește. Neavând bani de nuntă, Petre nu se poate însura cu Marioara și situația disperată a flăcăului îi amintește lui Titu de vecinul lui din Pripas, Ion. Întreaga secvență sugerează un conflict social latent, generat de sărăcia țăranilor. În același timp, are rol în caracterizarea indirectă a personajelor, reliefând contrastul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unde e repartizată ca învățătoare, deși o iubește, Zare nui va mai răspunde la scrisori și astfel o va pierde. Radu va căuta să afle ce sa întâmplat cu mama sa - munteanca din satul bucovinean cu care Anton Grințu sa însurat după întoarcerea de pe front -, despre care nu se mai știa nimic. Mezinul, Gelu Popescu, este însă cel mai asiduu căutător. În peregrinările pe urmele propriilor părinți, Gelu ascultă povestirile unor bătrâni trădați de memorie, pentru care nu sunt vii decât
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întîi, într-acolo are să fie pîne multă anul acela. Din ziua de Ajunul Crăciunului și pînă la Bobotează, să nu mănînci pe afară, c-apoi îi belșug anul acela. Bete Cînd botezi, nu da bete lungi, că nu se mai însoară ori mărită finul ori fina. Biserică Biserica e un întreg atelier de duhuri rele. Aici se nasc liliecii, care mănîncă din nafură; aici își fac plan strigoii, care în special o stăpînesc de după sfințitul soarelui pînă în cîntători*. Cine cade
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînă. Fîntînă La vreo fîntînă adîncă să nu te uiți în fundul ei, căci amețești și cazi. Să nu trimeți copii mici la fîntîni urlătoare, că i apucăă Dumnezeu fie cu noi! Flăcău Flăcăul care se lă lunea nu se mai însoară. Flecar Flecar, gureș, vorbăreț din cale-afară, pocit la gură etc., să nu crezi că-i un om de treabă, că toate le fonfăiește* și nimic nu pornește. Floare Cînd uzi florile dumineca, fac viermi la rădăcină. Dacă ramurile de măr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeie leneșă și viceversa; unul frumos, una urîtă etc. Cînd cad fetele pe neștiute în ziua de Bobotează semn este că se vor mărita. Se crede că, dacă un flăcău sau văduvoi se înfruptă miercurea, apoi cu greu se poate însura. Să nu bați fata cu mătura, că nu se mărită. Dacă vreo fată se lă sara, apoi o ia un om bătrîn. Se crede că dacă vede o fată, primăvara, pe cînd sosesc cocostîrcii, numai un singur cocostîrc, ea în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă vede o fată, primăvara, pe cînd sosesc cocostîrcii, numai un singur cocostîrc, ea în acel an nu se va mărita. Dacă se varsă un pahar cu ceva înaintea cuiva, apoi se crede că acea persoană se va mărita sau însura în curînd. Moașele taie tivitura de la poalele cămeșei în care a născut nepoata și o dau fetelor mari, că de se încing cu acea tivitură se vor mărita degrabă. Dacă visează o copilă zile frumoase, cu soare, apoi se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînzei și merg pe ei de trei ori călare prin casă, ca viitorul lor soț să nu fie golan, ci să umble călare, adică să aibă vite și stare. Dacă unui bărbat îi mor trei femei, să nu se mai însoare, căci a patra îl îngroapă pe el. Cînd se însoară de-a doua oară bărbatul rămas văduv, pe mormîntul femeii sale moarte se varsă apă multă, că aceea se crede că arde în groapă. întîmpinare Cînd îți iese cineva cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă, ca viitorul lor soț să nu fie golan, ci să umble călare, adică să aibă vite și stare. Dacă unui bărbat îi mor trei femei, să nu se mai însoare, căci a patra îl îngroapă pe el. Cînd se însoară de-a doua oară bărbatul rămas văduv, pe mormîntul femeii sale moarte se varsă apă multă, că aceea se crede că arde în groapă. întîmpinare Cînd îți iese cineva cu deșert înainte, să zvîrli de trei ori cu țărnă după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă vrei să omori pe cineva, dă-i mătreață asudată de cal, care rămîne pe săceală*. Dușmanul tușește pînă ce-și scuipă bojogii. Mătură Să nu dai cu mătura în copil, că nu crește; nici în holtei, că nu se însoară. Să nu lovești feciorul cu mătura, că-l părăsesc fetele. Cînd dai cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura să nu bați pe nimine. Pentru lecuire, să-l bați cu mătura pe nespălate, dumineca dimineață. Să nu rupi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vadă, căci altfel unul din ei trebuie să moară. Cînd se întîlnesc două fete care sînt logodite, schimbă cîte un ac sau inel, sau și flori, ca să nu moară din vreo parte; asemenea, cînd se întîlnesc două nunți. Dacă se însoară un băiat și se mărită o fată în același an din aceeași casă, moare unul din ei. Ginerele să nu se ducă la pădure și la moară, că e rău de moarte. De se strîmbă mireasa la soacră, moare soacra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cumătrului, deci dacă va schimba cumă trul îi vor trăi copiii. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de o va înnoda, ursitorul ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura. La un mort se coase fără nod. Se crede că murind cuiva copiii, face bine dacă vinde un copil cuiva și îl dă pe fereastră, carele, după ce i s-a pus alt nume, se aduce înapoi, și acest copil va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că-n anul acela se vor căsă tori. Să nu mănînci pîne uitată, că nu te mai însori: rămîi uitat ca pînea. Cînd se scarpină vita de casă, fata sau flăcăul din casă se va mărita sau se va însura. Nu e bine să dai cu mătura peste picioare, că nu te mai măriți. Fata care a sta pe un scaun cu un picior, dar piciorul să fie din trei craci, cu siguranță că se mărită. Nu e bine să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noaptea de pureci, trebuie să-și întoarcă toate hainele pe dos; dar aceasta nu-i destul, tot trebuie să meargă, dacă nu acum, mai tîrziu, unde îl cheamă dorul. Cînd un flăcău care este lunatec cu un alt frate se însoară, ambii frați apucă unul de un crac și altul de alt crac al unei furci și trag amîndoi de spintecă acea furcă, ca să trăiască cel ce se însoară. Cînd sosește mirele la casa miresei, mireasa dinăuntru se uită la el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dorul. Cînd un flăcău care este lunatec cu un alt frate se însoară, ambii frați apucă unul de un crac și altul de alt crac al unei furci și trag amîndoi de spintecă acea furcă, ca să trăiască cel ce se însoară. Cînd sosește mirele la casa miresei, mireasa dinăuntru se uită la el printr-un inel țiind un ochi închis, ca să n-o doară ochii la bătrîneță. Cînd ia mirele zestrea miresei acasă, mireasa să puie în ladă o păpușă, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuiva din fugă, despășește-l*, că-i merge rău. Se crede că acela cui i se bate vîna la pulpa stîngă va dobîndi un prieten. Nu se umblă cu un picior încălțat și cu unul desculț, că umbli mult pînă te-nsori. Cînd ești căsătorit, nu umbla cu un picior desculț și unul încălțat, că tragi a văduvie. Cînd un copil începe să meargă întîi în picioare, locul de unde se ridică în sus se taie împrejur ca un cerc, ca să taie piedica
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuptor, apoi se crede că nu e bine ca dintr-însa să mănînce o copilă, căci la din contra, ea ar fi uitată de flăcăi și nu s-ar mă rita. Să nu mănînci pîne uitată, că nu te mai însori, rămîi uitat ca pînea. Cînd rămîne pe masă vreo bucățică de pîne uitată e semn că a rămas cineva flămînd din acei care au mîncat. Pînea care se aruncă la mireasă, în cele patru părți, e rea de friguri. Spre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
palma stîngă, iar cu muchia mînii drepte se trîntește în stupit, și în care parte sare el, în acea parte se crede că se află lucrul pierdut. Sudalmă Băietul care nu-i deprins să suduie măcar de mamă se va însura cu mare greutate, că cică are mai multe coaste de femeie. Să nu sudui de lumînare, că n-ai parte la darea sfîrșitului de ea. Suflet Sufletul mortului șade în ușa casei pînă pleacă la biserică, și de aceea se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ajunul Bobotezei, și din mătăuzul* popii să-și rupă un fir ca să-l pună noaptea sub perină, că-și vor vedea „data“. Dacă fașa ce se dă unui copil de naș la botez se brodește prea lungă, se va însura copilul bă trîn, iar de va fi scurtă, se va însura tînăr. Se crede că o fată mare care postește întreaga zi a Ajunului Crăciunului pînă la miezul nopții nici vorbește vreun cuvînt și privește atunci în oglindă, nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fir ca să-l pună noaptea sub perină, că-și vor vedea „data“. Dacă fașa ce se dă unui copil de naș la botez se brodește prea lungă, se va însura copilul bă trîn, iar de va fi scurtă, se va însura tînăr. Se crede că o fată mare care postește întreaga zi a Ajunului Crăciunului pînă la miezul nopții nici vorbește vreun cuvînt și privește atunci în oglindă, nu se vede pe sine, ci își vede acolo ursita. în noaptea lui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stropește popa cu el, îl pune sub cap, ca să viseze. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de-o va înnoda, ursitul ei ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura - și viceversa. Ursitoare Cînd un copil se naște, apar ursitoarele la fereastră; de aceea se țin ușile și ferestrele deschise și [e] cea mai mare liniște în timpul facerii. Se crede că a treia zi după nașterea unui copil sosesc pe la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atîția ani are să stea văduvă cîți pași a făcut. Se crede că nu e bine a umbla numai cu un picior încălțat, căci va umbla și în viață fără pă reche, adică va rămînea văduv sau nu se va putea însura. Femeia care-și va drege tulpanul din cap va rămîne văduvă. Cînd unei femei măritate i se rupe cămașa în spate e semn că-i va muri bărbatul. Dacă vezi în fîntînă, spre Sf. Vasile ori înviere, un om, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
da cuiva un lucru avut pe sine la cununie, c-apoi i se dă aceluia și norocul - și-apoi acel lucru se poate întrebuința la diferite vrăji. Flăcăii și fetele cred că cucul le va spune ori de se vor însura sau mărita în acel an sau mai tîrziu și zic auzindu-l cîntînd: „Cucule, cînd mă voi însura (sau mărita)?“ Tace el, apoi se crede că se vor căsători curînd; dacă însă cîntă, apoi se ia sama de cîte ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi acel lucru se poate întrebuința la diferite vrăji. Flăcăii și fetele cred că cucul le va spune ori de se vor însura sau mărita în acel an sau mai tîrziu și zic auzindu-l cîntînd: „Cucule, cînd mă voi însura (sau mărita)?“ Tace el, apoi se crede că se vor căsători curînd; dacă însă cîntă, apoi se ia sama de cîte ori cîntă și zic că după atîția ani se vor căsători. Se crede că o fată care voiește să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuprinde secvențe atît de diferite, încît poți spune că dai paginile cărții cu o curiozitate... anxietantă! Ce n-a făcut Buju în această spectaculoasă viață?! (precizez că artistul a împlinit 84 de ani și e, din nou, gata să... se-nsoare!). A purtat cămașa brună; a stat în lagăr (nu o dată); s-a refugiat, deghizat, în munți și la mănăstire; l-a slujit pe Hitler, dar a beneficiat și de înalta poziție politică a unor rude... comuniste (ministrul Alexandru Laszlo sau
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]