5,014 matches
-
și trăiește consecvent [...] Care este acest scop? Cel al naturii."131 Pentru el, natura o reprezintă capacitățile și dispozițiile înnăscute. Așadar, cei trei factori ai dezvoltării educative sînt: a) structura înnăscută a organelor corpului nostru și activitățile lor funcționale; b) întrebuințările care se dau acestor organe sub influența altor persoane; c) interacțiunea directă a acestor organe cu mediul. Numai atunci cînd cei trei factori sînt în armonie și cooperează se produce dezvoltarea corespunzătoare a individului. Această ordine a naturii îl interesează
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
dobîndească experiență. Calitățile lucrurilor sînt sesizate și dobîndesc înțeles numai prin activitate. De aceea nu este suficient ca un copil să perceapă un obiect, ca să-i poată prinde semnificația; trebuie să vadă la ce folosește, cum este utilizat, în ce măsură prin întrebuințarea lui se dobîndește efectul scontat. În procesul experienței apare gîndirea, care discerne raportul dintre ceea ce încercăm să facem și ceea ce se întîmplă drept consecință. Fără judecată, fără gîndire nu este posibilă dobîndirea semnificației lucrurilor. Dar gîndirea apare în experiență, în
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
al educatorului în cadrul procesului instructiv-educativ. Acesta se desfășoară într-un mod întîmplător, neorganizat conform unui scop, ținîndu-se seama numai de "puterile miraculoase" ale copilului. Educatoarea nu predă, doar ajută copilul să-și dea seama de materialul din jurul său și de întrebuințarea lui; ocupația și-o alege singur, educatoarea intervenind numai cînd i se cere sau cînd constată că un copil este deranjat de altul. Renunțînd la autoritate, ea asigură condițiile pentru activitatea liberă a copilului. Materialele didactice sînt utilizate de copii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
drepturile și obligațiile în societate"318. Aceasta va duce la ierarhizări și la poziționări de tip social și economic cuantificabile. Odată cu apariția acestei funcții putem discuta și despre conturarea unor caracteristici specifice ale monedei și anume: "- să fie de o întrebuințare generală, căci numai astfel cel ce o posedă va putea să-și procure oricând alte lucruri în schimb; - să aibă o valoare cât de stabilă și în special să nu fie amenințată de depreciere, astfel puterea de cumpărare inclusă în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
etalonul vieții. A deține o piele în plus în mijlocul iernii sau o armă mai bună la vânătoare, însemna atunci diferența dintre viață și moarte. De aceea, orice dezbatere în economie despre valoarea unei mărfi trebuie să pornească de la valoarea de întrebuințare și apoi să ajungă la valoarea de schimb. Nu vom insista aici foarte mult asupra teoriei valorii. Este important, însă, să producem distincția dintre valoare și valoare de schimb, chiar dacă primele monede exprimate prin mărfuri și apoi metalele monetare dețineau
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
primelor mărfuri în rolul de bani, Marx vorbește despre "certitudine" ca o calitate a acestora. Cei care participau la schimb își asumau riscuri puține, tocmai din cauza primitivismului și a lipsei altor garanții. Marfa trebuia să dețină ceea ce numește "valoare de întrebuințare" și predictibilitate în manevrare. Sintetizăm: "Inițial servește drept bani, adică este primită în cadrul schimbului, nu ca obiect de consum pentru satisfacerea unei trebuințe, ci spre a fi schimbată pe alte mărfuri, marfa care, ca obiect, satisface o trebuință, circulă și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a "treia marfă sau bani dacă, în epocă, nu ar fi reprezentat avuția prin excelență"354. Această marfă, a treia, care se insinuează în rol de monedă, "constituie obiectul celei mai generale cereri și oferte și are o valoare de întrebuințare specifică"355. Această a treia marfă apare prin raportarea tuturor celorlalte mărfuri la ea. Tot Marx356 explică apariția sa prin forma de echivalent universal pe care începe să o joace. Toate mărfurile se raportează după o formulă simplă, de echivalență
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o realitate complexă, în mijlocul căreia se află omul, ființă superioară, care poate construi relații complexe, de tip social. Pe această bază și-a construit și Kant considerațiile despre bani și definiția banilor. Kant consideră ca banii sunt "lucrul a cărui întrebuințare este posibilă numai prin înstrăinare"393. Despre existența banilor nu putem discuta în afara relaționării umane, sociale. Banii în sine nu pot exista în afara schimbului și în afara economiei. Kant își completează afirmația subliniind că există două condiții pe care trebuie să
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de monedă de hârtie de cantitatea de aur din bănci. "O monedă în perfectă condiție când constă în întregime din hârtie, dar din hârtie a cărei valoare este egală cu cantitatea de aur pe care ea declară că o reprezintă. Întrebuințarea hârtiei în loc de aur înlocuiește un agent cât se poate de scump, cu unul cât se poate de ieftin și permite țării ca fără nicio pagubă pentru nimeni, să dea aurul pe care-l întrebuințează pentru circulație pe materii prime, unelte
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de tichete de hârtie purtând noi denumiri". Murray Rothbard, Pledoarie pentru un autentic dolar de aur, www.mises.ro, p. 4. 369 Aristide N. Basilescu încearcă să pună în evidență caracteristicile acestei cea de-a treia mărfi. Este vorba despre: întrebuințare cât mai generală, ușurință în transport, omogenitate, divizibilitate. Vezi și Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 108. 370 Philip Kotler-co., Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998, p. 32. 371 Apud Murray Rothbard, Pledoarie pentru un autentic
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1929, p. 159. 684 Victor Slăvescu enumeră cu ajutorul lui Charles Gide neajunsurile acestui tip de bani. Este vorba despre precaritatea valorii monedei de hârtie (sub această formă, a bancnotei neconvertibile n.n.) care este mult mai precară decât valoarea monedei metalice; întrebuințarea monedei de hârtie este mult mai limitată decât aceea a monedei metalice; valoarea monedei de hârtie este mult mai variabilă decât a monedei metalice. Vezi și Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 164-166
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
311. 721 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 313. 722 "Conform acestei opinii (a neutralității banilor n.n.), singura diferență dintre schimbul direct și cel indirect ar fi că cel din urmă implică întrebuințarea unui mijloc de schimb. Interpolarea banilor în tranzacții, spuneau adepții acestei doctrine, n-ar afecta principalele caracteristici ale afacerilor. Ei nu ignorau faptul că în cursul istoriei s-au înregistrat modificări dramatice în puterea de cumpărare a banilor și că
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
asigurând că sunt reprezentate multe interese aici sunt sparte ouăle și reasamblate (așa cum se speră) într-o omletă. Consensul rezultat ar trebui să beneficieze de un sprijin larg. Punctele slabe apar atunci când consensul este obținut prin evitarea întrebărilor dure și întrebuințarea atâtor calificative verbale, încât concluziile sunt făcute terci. Sunt de părere că acest lucru se va întâmpla în cazul răspunsului administrației Bush la genocid de data aceasta în Darfur. Președintele vrea să ia atitudine; sunt convocate întruniri; sunt anunțate decizii
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
care le vom discuta mai departe), nu există un capital neîntrebuințat care să apară sub forma banilor inactivi din bancă. Oricare bancă ce deține un fond de capital sub formă de bani, nu îl ține neutilizat, ci îi găsește diverse întrebuințări cum ar fi acordarea de împrumuturi, cumpărări de proprietăți sau diverse investiții care aduc (într-un timp mai scurt sau mai lung), profit. Capitalistul bancher, ca și cel industrial, nu păstrează banii sub saltea, ci îi rulează, pentru a-și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. PRINTED IN ROMANIA ELENA MACAVEI Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură INSTITUTUL EUROPEAN 2011 "O mare calitate naturală ia numele unui mare viciu sau al unei mari virtuți, după întrebuințarea bună sau rea pe care i-o dăm." Diderot, Cu privire la filosofii vechi "Năravul iese la iveală și știe să se arate; în zadar îl oprim, îl silim să se ascundă, el rupe tot, străpunge tot și găsește drum liber." Boileau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mare, galben-roșu pe care [Ø] îl strecurau în apă ca să pescuiască, înaintînd prin mlăștiniș. ACESTE "spatule" au putut fi văzute de către toți cei care au luat-o pe promenadele amenajate pentru public; acestea sînt specii rare pe coastele noastre. Această întrebuințare este foarte frecventă în relatările ziaristice scurte, fapt care permite precizarea identității persoanei menționate, precum se va vedea și la începutul depeșei următoare: T32 UN AL DOILEA INSPECTOR IMPLICAT ABUZ: Șeful poliției genoveze Urs Rechsteiner a cerut luni seara suspendarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
În perspectiva a ceea ce el numea deja "lingvistica textuală", reflecția sa teoretică nu se mulțumea cu cadrul realizărilor lexicale (morfem temporal asociat cu un lexem) și frastice ale formelor verbo-temporale. Subliniind,1 împreună cu Carl Vetters, că "o descriere satisfăcătoare a întrebuințării timpurilor verbale nu se poate limita la un singur nivel de analiză, fie el frastic sau textual", ci trebuie să integreze aceste două nivele (1993: p8)15, vom nota totuși că lucrările cele mai recente se limitează, cît privește textul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din efectele de sens proprii textelor. Efectele textuale ale acestor tranziții sînt importante, așa încît le consacrăm acest scurt capitol care nu are ambiția să descrie valorile fiecărui sertar verbo-temporal, ci să traseze liniile generale ale unui demers global de întrebuințare textuală a sistemului verbal al limbii franceze 317. Revenind sistematic asupra exemplelor din capitolul 6, paginile următoare dezvoltă un aspect major al nivelului N7 din schema 3 (cap. 1), nivel al coeziunii enunțiative a suitelor de enunțuri și asumarea enunțiativă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Considerînd PS și PC ca timpuri narative, Benveniste recunoaște că cele două moduri de a construi lumi narative estompează distincția dintre cele două planuri ale enunțării: "sistemul discursului va avea de suferit" (2000: 237). Aceasta îl incită să distingă două întrebuințări ale PC: un aspect încheiat al prezentului (PC1) și o "formă temporală de trecut" sau "aorist de discurs" (PC2): În sine, am făcut este un perfect care furnizează prezentului fac fie forma de complinire, fie forma de anterioritate. Însă, atunci
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și sonor... și-ți va spune că [POVESTIRE]... Așa se spune că a fost, va rosti fratele Nushiño), și PR istorice sau de narațiune (din fabula lui La Fontaine T84 sau povestioara lui Queneau T85) pot fi situate, prin frecvența întrebuințării lor, ca și IMP-ul și COND., în căsuța polilor <4> și <2> totodată. Subțiind frontiera care separă <4> și <2> de <1>, formele de PR și V apar ca forme cameleon ale sistemului verbal francez. Cum trăsătura izocronie (Revaz
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un vers de Boileau: Un dîner réchauffé ne valut jamais rien20 [Cina reîncălzită nu făcu doi bani niciodată]. Situat la frontiera pozițiilor enunțiative <3> și <4>, acest gen de maxime la PS/PC explică de ce Benveniste a ezitat să integreze întrebuințările prezentului de definiție în enunțarea istorică luată ca prototip al enunțării distanțate. Maximele la imperativ (Iubiți mai degrabă sfatul decît lauda) constituie sub-genul de precepte sau reguli de acțiune și se situează la intersecția polilor <1> și <3> care au
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
precum cele care au alcătuit corpusul nostru, nu am urmat nici un moment dihotomia gramatică/stilistică ce rămîne în centrul formației școlare și universitare și al atîtor lucrări actuale. În schimb, în orice moment, a fost vorba despre limbă și de întrebuințările ei în discurs, despre complexitatea ordonărilor textuale a enunțurilor. Am văzut că aceste ordonări nu au forma unei "gramatici a textului" căci, la acest nivel de complexitate, putem desigur observa regularități, dar cu siguranță nu reguli care au consistența unei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o expansiune irezistibilă: producția de cărbune și oțel, chimia, construcțiile mecanice au făcut-o în câțiva ani puterea industrială cea mai dinamică a Europei. După ce în SUA și Rusia începea extragerea sistematică a petrolului, acesta își va găsi o largă întrebuințare, de mare viitor, prin inventarea de către germanul Deimler a motorului cu explozie (1883)352. Istoria radioactivității a început odată cu descoperirea de către germanul Röntgen în 1895 a razelor X, capabile să traverseze corpurile opace. Aproape în același timp (1896) francezul Becquerel
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
că opțiunea socialistă și laică, precum și politica au animat toată perioada tinereții lui Halbwachs și au influențat mult proiectul său de a scrie Cadrele sociale. Această carte se încheia printr-o reinventare a ideii de progres prezentată ca o bună întrebuințare în același timp psihologică și demografică a unei memorii colective care nu era atotputernică față de trecut, ci mereu criticată dintr-un motiv prezent, o memorie care își lărgea neîncetat baza pentru a se adapta la transformarea timpurilor. După 1925, politica
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
alți cercetători au analizat ironia ca pe un fenomen privilegiat de polifonie enunțiativă. Dominique Maingueneau observă că acest fenomen este posibil datorită specificității limbilor naturale ce amestecă continuu discursul și metadiscursul. Categorii privilegiate de manifestare a subiectivității, adjectivele, adverbele, anumite întrebuințări stilistice ale substantivului au ocazionat apariția distincției pertinente dintre clasificare și non-clasificare. C. Kerbrat-Orecchioni observa că deși orice unitate lexicală implică un anume grad de subiectivitate (deoarece în inconștientul lingvistic al comunității sunt acumulate tot felul de judecăți subiective și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]