2,667 matches
-
-nceput să ți se deschidă și ție înțelegerea, posace întâiului sfetnic...! LINGUȘITORUL: Numai o minte strălucită ca a Măriei Tale putea să bată așa departe. Iară noi nu încetăm a învăța mereu din pildele pe care ni le dai. PRICINĂ: Învățați, învățați, și nu uitați a-mboldi pe puturoșii de logofeți să scrie în terfeloagele lor toate acestea, pentru a rămâne și celor de după voi prilej de învățătură și de mirare. LIMBUTUL: Să nu te-ndoiești de asta, Măria Ta. Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să ți se deschidă și ție înțelegerea, posace întâiului sfetnic...! LINGUȘITORUL: Numai o minte strălucită ca a Măriei Tale putea să bată așa departe. Iară noi nu încetăm a învăța mereu din pildele pe care ni le dai. PRICINĂ: Învățați, învățați, și nu uitați a-mboldi pe puturoșii de logofeți să scrie în terfeloagele lor toate acestea, pentru a rămâne și celor de după voi prilej de învățătură și de mirare. LIMBUTUL: Să nu te-ndoiești de asta, Măria Ta. Încă de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
păr de lup ca să-mi treacă de sperietură! Mai degrabă mă aflu rușinat de întâmplare decât vătămat. Măria Sa, tatăl meu, încă râdea de mine pe drum, și cu drept cuvânt, că m-am răsturnat de pe cal ca un prunc ne-nvățat care încalecă pentru prima oară. Mi-era gândul aiurea, altfel cum m-ar fi zvârlit calul de pământ? Așa că nu mă mai necăji și dumneata; o scrântitură, acolo... GÂND (se așază) : Îi trece până la însurătoare, fii fără grijă, nevastă. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
schimb o lustră dacă este cazul, bat covoarele de le ia dracu’, dau găuri cu bormașina În toți pereții, mut mobila dintr-o cameră În alta, da’ să nu văd aspirator În fața ochilor că mi crește tensiunea... Acu’ s-a-nvățat, mă lasă-n pace... Gicu aprinde țigara. Dacă-i ziceai asta Înainte de noaptea nunții, acu’ erai burlac. Șmecherule care ești... Subiectul la ordinea zilei fotbalul. Mai ales acum, când niște arbitri au ajuns după gratii, cel puțin temporar. Face deneaul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mei, devine comoară națională, interes național, scop final al Întregii națiuni. Gicu și Gore bat palmele și varsă paharele pe gât. Da! Aici ai dat cu punctul În i, pe onoarea noastră. Se fură! Lenin o băga pe aia cu Învățați de trei ori, da’ la noi ar trebui să fie furați, furați, furați... Ai aprobarea și respectul nostru... Sandu dă din cap a mulțumire. Și acu’ Începe balul, că Băselu’ l-a sunat pe Tăriceanu. Gata cu iubirea, să vezi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 579 footnote>. În prima perioadă, fiind închinată Sfântului Mormânt, mănăstirea dobândește prestigiul ca reprezentantă a Sfântului Mormânt în Moldova. După sfințirea mănăstirii, patriarhul l-a adus la Iași pe învățatul Nicolae Kerameus, teolog și filosof, celebru profesor la școala Patriarhiei din Bizanț, care a studiat la Veneția. Dosithei spunea despre el: ,,vorbește despre orice chestiune de teologie sau filosofie ușor, și elinește și slavonește”<footnote Prefață la Tomul Bucuriei, Râmnic
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
răsăritene. El știa elina veche, latina, ebraica și italiana, Sfânta Scriptură și filosofia, fiind un maestru al retoricii. El a corectat Tomul Dragostei, tipărit în 1698 de Patriarhul Dosithei. A scris: Despre deosebirile dintre cele două Biserici, Despre Azime. Alt învățat care a venit la Cetățuia a fost Ioan Molivdul Comninul din Haraclea. Acesta a fost și profesor fiilor lui Gheorghe Duca. El preda fizica și matematica, a fost printre multele lui specializări și medicul curții. Mai era numit și notarul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și că sfântul simbol le conține, precum și despre virtuțile cardinale, răspunsuri la oricari întrebări ale unui arhiereu care l-a întrebat și, în fine, despre sfințenie. Împreună cu acestea s-a tipărit și Explicarea rânduielii bisericești a prea înțeleptului și prea învățatului Mitropolit al Efesului, Marcu Eugenicul, prevăzută cu două tabele necesare și foarte bogate. Au fost tipărite cu cheltuiala prea piosului, prea strălucitului, prea seninului Domnitor Io Duca Voievod al întregii Moldovlahii, cu îngrijirea și îndreaptarea a prea învățatului Notar al
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și prea învățatului Mitropolit al Efesului, Marcu Eugenicul, prevăzută cu două tabele necesare și foarte bogate. Au fost tipărite cu cheltuiala prea piosului, prea strălucitului, prea seninului Domnitor Io Duca Voievod al întregii Moldovlahii, cu îngrijirea și îndreaptarea a prea învățatului Notar al marei Biserici chir Ioan Molivdul din Heracleea. În respectabila biserică patriarhicească și domnească a prim-corifeilor Apostoli numită Cetățuia, în anul mântuirii 1683, luna octombrie în Iașii Moldovei”<footnote Ibidem, p. 273 footnote>. Cartea are 391 de pagini
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la pagina 391 este următoarea notă: ,,s-a tipărit în Iașii Moldovei, cu cheltuiala a prea întru toate strălucitului, a prea piosului și prea măritului Domnitor Domnul Domn Io Duca Voievod a toată Moldovlahia. Cu îngrijirea și îndreptarea a prea învățatului Ioan Molivdul Perintianul, de prea iubitorul de Dumnezeu Episcop al Hușilor chir Mitrofan în anul 1683 ”<footnote Ibidem footnote>. Spre sfârșitul anului 1683, din cauza tulburărilor politice atât tipografia grecească de la Cetățuia cât și cea moldovenească și-au suspendat activitatea. A
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Pădure în Iașul Moldovei în luna iunie 1694”. Tot la Mănăstirea Cetățuia Patriarhul Dosithei a scos cartea: Tomul dragostei asupra latinilor. ,,S-a tipărit tomul acesta în Iașii Moldovei și cu cheltuiala Sfântului Mormânt, prin Dionisie monahul, fiind îndreptător prea învățatul profesor Ieremia Cacavela. Deși sunt greșeli la unele litere sau cuvinte, aceasta s-a întâmplat pentru că halcograful era de altă limbă, care nu știa carte grecească, și dar să avem iertare. În anul mântuirii 1698, luna martie, sfârșit și lui
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
un stil plin de admirație și pietate”<footnote Mitrofan Băltuță, op. cit., p. 587 footnote>. Sprijinit de Gheorghe Duca, ctitorul mănăstirii, Patriarhul Dosithei și-a desăvârșit opera culturală și pastoral-misionară prin tipărirea de cărți în apărarea ortodoxiei. Un număr important de învățați greci au găsit la Cetățuia mediul prielnic, adăpost și liniște pentru creațiile lor. „Dintre aceștia amintesc: Ioan Comnen, Ieremia Cacavela și Cezarie Daponte. Atmosfera s-a menținut chiar și la începutul secolului al XIX-lea, egumenul mănăstirii achiziționase tratatul de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
peretele de nord al sălii gotice este așezată o pisanie din anul 1930 cu următoarele informații: „Mănăstirea Cetățuia zidită de Duca Vodă în 1669, fostă reședință de vară a voievozilor și mitropoliților Modovei, adăpost de lucru al Mitropolitului Dosoftei și învățatului Dimitrie Cantemir, având și o tipografie ajunsese în timpul din urmă în stare de părăsire. În deosebi Palatul Domnesc și Sala Gotică și gospodăria erau în completă ruină. Așa fiind, prin stăruința Î.P.S. Sale Pimen Georgescu, Mitropolitul Moldovei, clădirile vechi
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la Iași pentru jubileul universității, a contribuit foarte mult aviatorul Aurel Vlaicu, care a zburat cu aparatul inventat de el, plecând de la Școala Normală Vasile Lupu peste Iași și făcând mai multe virajuri în jurul dealului cu mănăstirea Cetățuia în admirația învățaților străini și mulțimii poporului. Acesta a fost primul zbor de aviație la Iași. Biserica precum și încăperile, care au servit ca spital pentru răniții din marele război, în care armata noastră sub conducerea regelui Ferdinand cel viteaz, a luptat cu mari
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care armata noastră sub conducerea regelui Ferdinand cel viteaz, a luptat cu mari jertfe pentru dezrobirea fraților și întregirea neamului, au fost din nou reparate în timpul domniei tânărului rege Mihai I de aceeași Comisiune a Monumentelor Istorice, președinte fiind marele învățat și dascăl al neamului Nicolae Iorga. 1930”. Cărțile și odoarele donate de diverși demnitari sau chiar particulari nu ne sunt cunoscute, dar ele existau într-un număr deosebit de mare din moment ce în 1863, Mitropolia constata că ele au început să dispară
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Mitropolitul Dosoftei, Ieremia Cacavela, Nicolae Kerameus și alții. Unele informații pe care Mihail Sadoveanu le dă despre „vremea Ducăi Vodă”, se pare că le-a preluat de la prozatorul de Cornelio Magni din Parma. Prozatorul l-a cunoscut la Iași pe învățatul muntean Constantin Cantacuzino, care i-a relatat multe evenimente din timpul lui Duca. Deci, evenimentele istorice și culturale din acea perioadă au fost consemnate de către cei implicați direct în desfășurarea lor. După „vremea Ducăi Vodă”, timp de aproape două secole
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Poate Antonia, Rusoaica, așa cum i se mai spunea, adusese vorba despre obîrșia nobilă a neamului, fie și Îndepărtată, numai pentru a-și mai struni, cît de cît, nepotul; Thomas fusese impresionat mai mult de faptul că strămoșul amintit fusese un Învățat. Un altul, neamț, fusese general, dar nu participase la nici un război, lucrase În administrație; un amestec de neamuri ducea cu el Thomas; cel nordic era predominant. După cursuri, cînd Thomas pornea, puțin obosit și gînditor spre casă, vreun părinte, văzîndu-l
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ai impresia că limitele prostiei umane s-au lărgit mult în secolul al XIX-lea, și în alt pasaj, din capitolul 60, că secolul al XIX-lea a manifestat o colosală stupiditate - Stupidität e cuvântul folosit de el - în rândul învățaților. Și adaugă: „Niciodată oamenii n-au fost atât de proști ca în ziua de azi.“ Și altădată vorbește de partidele prostiei - Parteien der Dummheit -. Expresia „partidele prostiei“ e admirabilă! Și să se mai spună că prusacii sunt lipsiți de simț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
incompatibilă cu delicatețea și plăcerea manierelor care disting clasele înalte de azi, care au uitat sau au ignorat din născare brutalitatea străbunicilor lor sau bestialitatea strămoșilor acestora. Acești Algori sunt oameni care și-au însușit bine ce-au avut de învățat, arătându-se capabili să-și folosească învățătura ca să afle și mai multe, iar Marta, aparținând ultimei generații, beneficiind așadar de mai mult sprijin în educația ei, a avut marele noroc să meargă să studieze la oraș, un avantaj asupra satelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
am pomenit nimic despre ceea ce ne frămînta, conversația s-a Învârtit În jurul poemelor. Ea mi-a adus la cunoștință că Napoleon III În persoană ceruse publicarea respectivei lucrări.” În acea vreme, Europa tocmai Îl descoperise pe Omar. E adevărat, câțiva Învățați vorbiseră despre el la Începutul secolului, algebra Îi fusese publicată la Paris În 1851, apăruseră articole În revistele de specialitate. Dar publicul occidental continua să-l ignore și, chiar și În Orient, ce mai Însemna Khayyam? Un nume, două sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a-i unge - „Șeful” știe doar a-mpunge. Este tare-n adevăr, Tare cât un fir de păr. Așa a fost și în trecut - Un panglicar neîntrecut. Face gafe, ce curg șnur, Râd și câinii dimprejur... Istoria nu l-a-nvățat Să nu fie răsfățat. E-o tradiție la noi S-avem lideri mândri, goi Care nu știu ce e munca, Nici cum a rosti porunca. Și de-aceea stăm pe loc Ca-ntr-un fund de poloboc. Totuși, veșnica-ntrebare: Până când tot
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
războiul rece, care mi-a fript tinerețile, tot o mai țineți cu atenția la cum zicea Moscova, chiar de-i mai dați șuturi la Patriarhul lor, tot cu ochii acolo stați. Ce mai...“ Dădu plictisit din mână. „Nu v-a-nvățat nimic Papa, de s-a ostenit să vină până aici. Sunteți și voi ca beleaua aia de Țongu, care se laudă peste tot că i-a pus Papa mâna-n cap? Ei, și? L-a deșteptat? Nu-l vezi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
administrezi sfaturi precise, apoi să adaugi uleiul, strop cu strop, dacă adaugi prea mult, prea repede, dacă te grăbești, atunci mintea se taie cunoștințele se separă de cele experimentale și ești pe cale să produci ( sau să devii ) mai degrabă un învățat decât un practician.” G. CLAXTON PREFAȚĂ O lucrare interesantă și atractivă este „ Cadrul didactic creativ implicat în actul educațional” semnată de doamna învățătoare MARIA GEANGU, lucrare ce izvorăște din experiența de peste 30 de ani în activitatea la catedră. Aflată la
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
durerea, brazilor destinul spune Și bogat în sărăcia-i ca un astru el apune, Preot deșteptării noastre, semnelor vremii profet. Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne, Căci pe mucedele pagini stau domniile române, Scrise de mâna cea veche a-nvățaților mireni; Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute, Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte, Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni. Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, Ce din frunze îți doinește, ce cu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
pe cărări necunoscute Și în roiuri luminoase izvorând din infinit, Sunt atrase în vieață de un dor nemărginit. Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici, Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici; Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați Ne succedem generații și ne credem minunați; Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul, În acea nemărginire ne-nvîrtim uitând cu totul {EminescuOpI 133} Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată, Că-ndărătu-i și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]