3,158 matches
-
în fiecare zi mâncare la școală prin cei 2 frați ai mei mai mici pe Mihai și Iosif până ce m-am căsătorit. Venea câte un revizor foarte deștept cum a fost Vasile Costăchescu Cuciorva și spunea că mai bine știu școlarii la Boroaia ca la mine. Și spuneam și eu: acolo la fiecare căruță trage un cal și aici la 4 căruțe trage un cal. Că eu eram singur la 4 clase. Am avut mare noroc că la eșirea din școala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
regăsit, împreună cu personajele sale, la Medeleni, da, chiar la Medeleni în sat, nu în roman, la Casa Veche, unde am făcut o lungă drumeție de o zi, de unde ne-am întors obosiți, dar cu sufletul plin de satisfacția cunoașterii. Un școlar mic, care își pierduse atunci, lângă fântâna cu cumpănă, trăistuța cu haine și mâncare, este azi în S.U.A., ocupă un loc în învățământul universitar și cred că, uneori, își amintește cu nostalgie de acest episod îndepărtat din viața sa. Experimentul
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
să ocolesc adevărul în fața copiilor noștri, care sufereau că nu mai au DAF-ul pentru vizite la Drumul Carului și pentru aducerea lor de la Craiova la București, în timpul vacanțelor. Îmi amintesc, spre exemplu, o convorbire în mașină dintre cei doi școlari pe drumul de la Craiova spre Drumul Carului. Obișnuiam să le indic localitățile prin care treceam: Ne apropiem și în câteva minute intrăm în Pitești. Imediat, Cătălin i se adresă fratelui său: "Ionuț aici ne pitim". Am izbucnit în râs și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
externe al U.R.S.S. Încheiam anul cu satisfacții și bucurii, generate de reunirea familiei, de progresele certe ale fiecărui copil al nostru: reîncadrarea Silviei în ritmul școlii românești, reîntâlnirea cu foștii, colegi, cu foștii profesori, cunoașterea mai directă a preocupărilor școlarilor noștri Ionuț și Cătălin rămași încă pe tărâmurile Olteniei, care pe durata vacanței de vară ne făcuseră dovada progreselor lor în clasa a III-a. Ca să marcăm bucuria de a fi împreună, am reușit să ofer familiei o minivacanță la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
imediat următoare unirii Basarabiei cu Regatul României. După absolvirea liceului de fete, sub conducerea profesoarei Cancel Maria, Alexandra a ales cariera didactică, căreia, în decursul anilor, 1935-1966, ia dedicat tot talentul și dragostea sa. A pregătit zeci de serii de școlari din învățământul primar pe tot cuprinsul României, așa cum rezultă din activitatea sa profesională îndelungată. Crescută într-o familie de bulgari coloniști din sudul Basarabiei, în care a deprins încă de mică să prețuiască munca, pe cei apropiați, să fie cinstită
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Vezi? Am un număr aproape infinit de variante. Și totuși, nu mi-ai dat nume de miniștri din cabinetele cu care vei lucra ca dictator...! Da, da...! Am o listă lungă, de la autorul anonim care rescrie mereu "Miorița", pentru uzul școlarilor, ca să-i sperie cu "datul sorții", până la Mircea Cărtărescu, care mă va refuza, desigur. Dacă mă va refuza o voi lua ca pe un afront și îl voi trece pe lista neagră. Când o să i se dea premiul Nobel n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tradițiilor naționale românești din ținutul Moldovei prin opera marelui scriitor ION CREANGĂ, dezvoltarea interesului copiilor pentru cultura neamului românesc, posibilitatea de a oferi copiilor variante de petrecere a timpului liber în afara calculatorului,afirmarea și stimularea potențialului creativ al preșcolarilor și școlarilor prin intermediul artelor plastice, literaturii și artei teatrale au fost argumente în inițierea și desfășurarea acestui proiect, concurs și simpozion. Deasemeni am avut ca obiective: stimularea interesului copiilor pentru lectură prin studiul aprofundat al operei lui Creangă; educarea dragostei și admirației
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de ceilalalți copii. * Colorează scenă din poveste; * Spune, ce crezi despre comportamentul ariciului? * De ce crezi că până la urmă și-a făcut o mulțime de prieteni? * Tu cum ai proceda dacă ai fi în locul ariciului? UN OPȚIONAL PENTRU CEI MAI MICI ȘCOLARI: BASMUL Educ. Grădinariu Mirela Grădiniță Cârlig Valoarea educativa a basmelor a fost adeseori pusă sub semnul întrebării. S-a afirmat că ele nu ar mai fi destul de palpitante pentru copiii de 6-7 ani și prea înspăimântătoare pentru copiii cei mici
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
mai bogată experiență și rezultate foarte bune să ne împărtășească experiența lor, tainele muncii la catedră. Dacă-mi este permis, aș deschide acest dialog prezentând câteva modalități de stimulare a interesului pentru lectură, incepand cu clasa întâi. Știm că micii școlari sunt vrăjiți de carte, sunt purtați din această pe tărâmul mininat al cunoașterii. învățătorul este dator să îndrume pașii tinerelor mlădițe pe acest drum nou, plin de neprevăzut. El este cel care, prin intermediul cărții, face cunoscute copiilor muzicalitatea, farmecul deosebit
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
sau prea cald , când este nedormit. Este de înțeles că atmosfera în care se citește o poveste copilului înainte de culcare, trebuie să fie de bună dispoziție, liniște climat prielnic dezvoltării normale a lecturii copilului. Bibliografie: CULTIVAREA FRUMUSEȚII LIMBII ROMÂNE LA ȘCOLARI Înv. Popa Rodica, Școala Gimnazială PildeștiCordun Școală, ca subsistem al sistemului social, are misiunea de a asigura, pentru celelalte sectoare ale sistemului, forța de muncă de un anumit grad de calificare în funcție de nivelul și tipul școlii (grădiniță, gimnaziu, facultate, etc
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de hazliu ni se pare azi că cineva să nu știe să citească și să nu poată scrie, acest lucru mulțumită metodului , era atunci cu putință. Ca mijloace de educație morală se foloseau ,, calul bălan ’’, ,, Sfanțul Nicolai’’ și colacii . Cand școlarii se purtau rău , părintele îi punea să încalece pe un fel de bancă , poreclita ,, calul bălan ’’, și-i corectă cu ,, Sfanțul Nicolai ’’ , un bici de curele făcut de moș Fotea , cojocarul satului ; colacii de la biserica slujeau drept premii șierau un
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
cumpăra cărți sau articole de papetărie: era o incintă a cărei frecventare te îmbogățea spiritual. „Cu sfială“ i-a trecut pragul prima dată Valeriu Avramescu, proaspăt licean, „încântat de coloritul atrăgătoarelor lucruri etalate“, cum făcuseră, în succesiune, multe serii de școlari brăileni. Și azi amicul meu, amintindu-și, este cuprins de emoție și mândrie, mai ales când se gândește că același prag îl trecuseră, înaintea sa, Panait Istrati, M. Sebastian, Perpessicius, Anton Dumitriu, Maria Filotti, Ana Aslan și alți oameni renumiți
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pentru o oară în contemplarea tablourilor noastre, și de erau figuri ni se păreau că stăm de vorbă cu dânsele, de erau vederi de țară, aveam iluzia că respirăm aerul câmpului și ne scăldam în razele soarelui. Petreceam ca niște școlari zburdalnici în atmosfera caldă, sugestivă a atelierului și puneam toată râvna ca producerile noastre să fie vrednice de expoziția ce Verussi plănuia pentru anul viitor. La început, pănă a nu ne cunoaște puterile unul altuia, Verussi dădea negreșit tonul între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
maturizare a celor dintîi. Adoptarea unui punct de vedere biologic în explicarea jocului i-a dat acestui pedagog posibilitatea de a elabora o nouă teorie a educației, cu unele consecințe practice demne de luat în seamă, mai ales în ceea ce privește instruirea școlarilor de vîrstă mică; ea nu poate constitui însă o temelie trainică pentru un amplu sistem paideutic. Această slăbiciune apare evidentă, mai ales, cînd este vorba de educația morală, domeniu în care, de altfel, Claparède se limitează să schițeze cîteva idei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
organiza în grupuri coerente. Aceasta înseamnă a organiza clasa într-o societate în miniatură, mai mult sau mai puțin autonomă, care să înlesnească colaborarea elevilor în asigurarea bunului mers al grupului din care fac parte. Sistemul de educare prin autonomia școlarilor corespunde spiritului școlii active de a pune pe copil în contact nemijlocit cu viata. Apărea însă o nouă problemă: aceea a rolului educatorului. Acesta devine din "suveran absolut", un ,,primus inter pares" (primul între egali), primul prin experiență și știință
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din rîndul elevilor a "conducătorilor naturali ai clasei", care se impun prin calitățile lor, pe care educatorul caută să și-i apropie și cărora le încredințează anumite sarcini, pentru ca prin ei să acționeze asupra celorlalți elevi. După cum se vede, autonomia școlarilor nu înseamnă nici acordarea frîului liber, nici înlocuirea autorității educatorului cu aceea a unui "tribunal" al elevilor pus să judece și să sancționeze abaterile colegilor. Educatorul nu încetează de a fi prezent la întreaga viață a claselor sale, dar o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tipuri? 1. Lecții în care pe prim plan apare transmiterea culturii. 2. Lecții în care se accentuează trăirea ideilor, manifestarea sentimentului de iubire și admirație pentru valorile spirituale. 3. Lecții care urmăresc în primul rînd formarea capacității de lucru a școlarilor în vederea unei creații culturale valoroase (27, pp. 311-313). Problema tipurilor de lecție a fost abordată și în volumul Tehnologia didactică (1939) (22). Și iată cum, pedagogia culturii, pe cale deductivă, în maniera pedagogiei filosofice, pornind de la analiza conceptului de cultură, reușește
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel de conținut îl are și scrierea sa Didactica experimentală (1935), care își propune să ofere soluții întemeindu-se pe studierea realității școlare. Tot acum este făcută și distincția dintre cercetările de psihologie a copilului și cele de didactică asupra școlarilor (47). Gr. Tăbăcaru depășește astfel faza în care punea semnul egalității între pedagogia experimentală și pedagogie. Ideea întemeierii cercetării pedagogice pe "realitățile școlare" l-a apropiat și de problemele sociale. Spre deosebire de alți adepți ai experimentalismului în pedagogie din acea perioadă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
intuiție și abstracție în învățămînt (1929). Într-un moment în care învățămîntul intuitiv trecuse masiv din planul teoriei în acela al practicii pedagogice, se făcea constatarea că numeroși educatori transformaseră intuiția în scop; supraapreciind rolul concretului în instrucție, ei mențineau școlarii mici la nivelul empiric timp îndelungat, împiedicîndu-i să se ridice la abstract. Prin experimentul său, Gh. Comicescu demonstra că învățămîntul dobîndește virtuți educative în măsura în care îl ajută pe elev să depășească planul concretului și să treacă în planul abstract al cunoștințelor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vorba de aplicarea unei terapii psihanalitice, ci doar de dezvăluirea unor tendințe care se ascund în spatele unor acte ratate (lapsus, uitare, confuzii), a unor manifestări aparent bizare ale elevilor. "Oare" se întreabă Freud "este o simplă întîmplare atunci cînd un școlar pierde, distruge, strică obiectele sale de uz curent, cum ar fi ghiozdanul sau ceasornicul său chiar în ajunul zilei sale de aniversare?" (20, p. 90). Tot așa, în spatele "erorilor de lectură", a unor frecvente greșeli ortografice se află, poate, o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de autor drept cea mai relevantă, precizează că "problematizarea nu dezvoltă în aceeași măsură toate procesele intelectuale, ci ea contribuie în mod cu totul deosebit la intensificarea ritmului de dezvoltare a celor de nivel superior și în special a inteligenței școlarilor" (11, p. 163). În cea de-a doua lucrare, AL. GĂVENEA, oprindu-se asupra cunoașterii prin descoperire, ține să evidențieze relația dintre această tehnică de instruire și celelalte care se utilizează în școala contemporană. ,,Introducerea cercetării și descoperirii în învățămînt
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
afectivă este hotărîtoare pentru formația sa morală la această vîrstă (27, p. 283). Pe baza cercetărilor întreprinse, sînt stabilite pentru această vîrstă trei niveluri ale realizării concordanței dintre dorințele și aspirațiile elevului și conduita sa practică: a) în condițiile incapacității școlarului de a ierarhiza sistemul dorințelor sale pe baza unor criterii obiectivizate, apare contradicția dintre dorințele sale trecătoare, insuficient stabilizate, și modul de conduită spre care tinde; b) la nivelul al doilea, școlarul încearcă să-și însușească criteriile și valorile etice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și conduita sa practică: a) în condițiile incapacității școlarului de a ierarhiza sistemul dorințelor sale pe baza unor criterii obiectivizate, apare contradicția dintre dorințele sale trecătoare, insuficient stabilizate, și modul de conduită spre care tinde; b) la nivelul al doilea, școlarul încearcă să-și însușească criteriile și valorile etice; rămînînd, mai ales, la nivelul intelectului, acestea nu determină transformări calitative în structura dorințelor și aspirațiilor sale; c) datorită dezvoltării capacității de selectare a dorințelor și aspirațiilor pe baza unor criterii obiectivizate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
HERSENI, "Stanciu Stoian și școala sociologică de la București", în vol. Stanciu Stoian și pedagogia contemporană, București, 1982. 45. Cf. STANCIU STOIAN, Școli pentru experimentare, apud 31. 46. Cf. revista "Pedagogia experimentală", nr. 3/1932. 47. Cf. GR. TĂBĂCARU, Didactica experimentală. Școlarul, vol. II, Argument. 48. Cf. GR. TĂBĂCARU, Problema pedagogiei sociale, Bacău, 1926. 49. Gr. Tăbăcaru a fost și un entuziast animator cultural, vrînd să ofere, și pe această cale, un model de activitate "extrașcolară" discipolilor săi viitori învățători; concomitent desfășura
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogică și Grigore Tăbăcaru în memoria contemporanilor săi, Editura "Plumb", Bacău, 1993. 50. În perioada în care a funcționat la Universitatea din Cluj (1919-1944) a publicat mai puțin decît colegii săi din celelalte centre universitare și pe teme disparate: Igiena școlarului (1924), Idei și metode noi în educația copilului de la 3-7 ani (1933), Pregătirea profesională a corpului didactic secundar (1935). A realizat în colaborare cu Gh. Comicescu, Experimente în vederea etalonării testelor de inteligență pentru copiii români, Cartea Românească, Cluj, 1928. 51
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]