2,545 matches
-
Sovietică. Unele din piesele sale de rezistență se păstrează în arhivele Radiodifuziunii Române. Neîncetând nici un moment să își lărgească sfera activităților muzicale, Eleonora Enăchescu a îmbrățișat și cariera didactică, fiind Conferențiar la Universitatea Națională de Muzică din București, unde este Șefă a Catedrei de Canto din 2006. Aici a obținut recent (2004) și titlul de Doctor în Muzică Magna cum Laude. Aceasta muncă laborioasă s-a finalizat cu publicarea cărții Dualitatea text - muzică în genul operei la Editura Universității Naționale de
Eleonora Enăchescu () [Corola-website/Science/312981_a_314310]
-
presiunilor germane. Mussolini a hotărât adoptarea unor măsuri antisemite, fapt foarte nepopular nu numai printre italienii de rând, dar chiar și în rândurile Partidului Fascist, care număra printre membrii săi și evrei. Datorită acestor măsuri, fasciștii au pierdut-o pe șefa propagandei, Margherita Sarfatti, care era evreică, dar și amanta lui Mussolini. Regimul fascist a colaborat cu aliații naziști pentru deportarea evreilor în lagăre de concentrare, de muncă sau de exterminare din Reich în timpul Holocaustului. Italia a înființat o serie de
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
ei, Philippe Viannay, fondatorul „Défense de la France”, nu a scris niciun articol pentru ziarul clandestin omonim. Pe de altă parte, Suzanne Buisson, cofondator al „Comité d'action socialiste” a fost trezorierul organizației până în momentul arestării sale. Marie-Madeleine Fourcade a fost șefa unei rețele de spionaj, dar mai trebuie spus că britanicii o credeau bărbat! În cadrul luptei armate s-au implicat doar câteva femei. În vreme ce femeile reprezentau o prezență normală, numeroasă și chiar temută în rândurile mișcărilor de rezistență din Italia, Grecia
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
numele de , ea a fost crescută de mama sa în cartierul newyorkez Manhattan. La vârsta de șapte ani, Keys a început să cânte muzică clasică la pian, iar în anul 1997 a absolvit Școala Profesională de Artă din New York, fiind șefă de promoție. Ulterior ea a frecventat cursurile Universității Columbia, însă a renunțat la studii pentru a-și putea pregăti debutul discografic. Primul album al Aliciei Keys, intitulat "Songs in A Minor", a fost un succes comercial, fiind comercializat în peste
Alicia Keys () [Corola-website/Science/309978_a_311307]
-
În anul 1993 Alicia Keys era înscrisă la școala Professional Performing Arts School, unde s-a alăturat unui cor, iar la paisprezece ani tânăra interpretă scria propriile cântece. După trei ani de studii la respectiva instituție școlară, Keys a devenit șefă de promoție, obținând un certificat „valedictorian”. La vârsta de șaisprezece ani Alicia Keys era admisă la Universitatea Columbia și semna un contract de management cu o casă de înregistrări de renume, Columbia Records; ulterior interpreta a încercat să găsească un
Alicia Keys () [Corola-website/Science/309978_a_311307]
-
precedente războiului civil arată că a cheltuit cifre nebunești pentru a cumpăra haine costisitoare. În câțiva ani în jurul reginei s-a format o curte engleză stabilă. Favoritul său era vice-șambelanul Henry Jermyn și contesa de Denbigh era confidenta sa și șefa garderobei. Henrietta la curtea sa avea și numeroși pitici, cel mai faimos fiind Jeffrey Hudson pictat de Van Dyck și o menajerie formată din căței, păsări exotice, maimuțe. În 1630 printre rezidențele sale se numărau: Somerset, Greenwich, Oatlands, Nonsuch, Richmond
Henrietta Maria a Franței () [Corola-website/Science/310284_a_311613]
-
(n. 17 martie 1949 - d. 26 aprilie 2002), a fost jurnalistă la Agerpres și Rompres, traducătoare și șefa secției Translație Franceză a Agenției Naționale de Presă Rompres. 1974 - "La Grande Assemblée Nationale de la République Socialiste de Roumanie. Bref aperçu"; în colaborare; primul tipărit în limba franceză. 1975 - "Entre nous - le temps/Între noi - timpul" (versuri), de Adela Popescu
Brândușa Prelipceanu () [Corola-website/Science/304977_a_306306]
-
du Bois în care a admis că zeci de mii de oameni au fost de fapt niște victime ale sistemului comunist, dar nu și-a exprimat nicio remușcare. A fost căsătorit cu Natalia, fostă dactilografă la Radio Moscova și fostă șefă de cabinet a lui Iosif Chișinevschi. Sora Nataliei, Maria, căsătorită cu generalul în rezervă Janos Rab, fost ambasador la Moscova și Belgrad, a fost șefa Secției Externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, înaintea Ghizelei Vass. Soții Răutu au
Leonte Răutu () [Corola-website/Science/305018_a_306347]
-
exprimat nicio remușcare. A fost căsătorit cu Natalia, fostă dactilografă la Radio Moscova și fostă șefă de cabinet a lui Iosif Chișinevschi. Sora Nataliei, Maria, căsătorită cu generalul în rezervă Janos Rab, fost ambasador la Moscova și Belgrad, a fost șefa Secției Externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, înaintea Ghizelei Vass. Soții Răutu au avut două fiice, Anca Răutu-Oroveanu (n. 1947) și Elena Răutu-Coler (Koller). Leonte Răutu și-a pierdut influența în a doua jumătate a anului 1981, când
Leonte Răutu () [Corola-website/Science/305018_a_306347]
-
reușit până la urmă să-l despartă pe Nicu de fata lui Paul Niculescu-Mizil și să-l determine să se însoare cu preferata ei, Poliana Cristescu. Elena Ceaușescu o cunoscuse pe aceasta într-o vizită oficială la Târgoviște, unde Cristescu era șefa Organizației de Pionieri din județ. Deoarece din primele verificări rezultau numai aspecte favorabile: înfățișare agreabilă, tânără, licențiată, devotată Partidului, inteligentă și fără încurcături, Elena Ceaușescu a mutat-o la București, numind-o secretară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist
Paul Niculescu-Mizil () [Corola-website/Science/306212_a_307541]
-
și franceză. Investigațiile efectuate de către jurnalistul Ovidiu Ohanesian au scos la iveală faptul că din anul 2001 și soția generalului Predoiu, colonelul Cătălina Predoiu, a fost angajată în cadrul SIE în anul 2001, la compartimentul sinteză. Ea a deținut funcțiile de șefă a serviciului analiză (2005) și apoi de șefă a Direcției de Resurse Umane (compartimentul care se ocupă cu angajările ofițerilor și cu propunerile de înaintare în grad), până în noiembrie 2006. De asemenea, fratele generalului Predoiu este șef de serviciu în cadrul
Silviu Predoiu () [Corola-website/Science/304818_a_306147]
-
au scos la iveală faptul că din anul 2001 și soția generalului Predoiu, colonelul Cătălina Predoiu, a fost angajată în cadrul SIE în anul 2001, la compartimentul sinteză. Ea a deținut funcțiile de șefă a serviciului analiză (2005) și apoi de șefă a Direcției de Resurse Umane (compartimentul care se ocupă cu angajările ofițerilor și cu propunerile de înaintare în grad), până în noiembrie 2006. De asemenea, fratele generalului Predoiu este șef de serviciu în cadrul Serviciului Român de Informații (SRI). Jurnalistul sus-menționat a
Silviu Predoiu () [Corola-website/Science/304818_a_306147]
-
la un modus vivendi” cu ei. A fost prim-secretar al CC al UTC, iar din 1987 prim-secretar al organizației PCR Sibiu. În a doua jumătate a anilor '80 a fost căsătorit cu Poliana Cristescu, o activistă de încredere, șefa organizației pionierilor. Acuzat inițial pentru genocid, omor deosebit de grav și subminare a economiei naționale, a fost condamnat în cele din urmă la doar cinci ani pentru nerespectarea regimului munițiilor și armelor de foc. S-a îmbolnăvit de ciroza. A decedat
Nicu Ceaușescu () [Corola-website/Science/305620_a_306949]
-
2′37″E <br> Administrativ, zona aparține de orașul Simeria și de comuna Rapoltu Mare. Cercetarea arheologică se desfășoară pe terasele din dreapta Măgurii Uroiului, unde a fost identificată o așezare pre- și protoistorică, proprietarul terenului fiind primăria comunei Rapoltu Mare. Șefa de santier este Angelica Baloș, de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane, din Deva. Zona în discuție se află la confluența Streiului cu Mureșul, în stânga drumului județean ce leagă Simeria de Geoagiu. Aceasta este dominată de înălțimea de natură vulcanică reprezentată
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
a stației Bod, a efectuat emisiuni experimentale și a contribuit la realizarea primelor radiorelee românești precum și a stației de emisie Tâncăbești (1949). La început, la Radio București lucrau 17 persoane. Printre ele: inginerul Emil Petrașcu - Director Tehnic, Domnica Păun Ghițescu - Șefa Secretariatului General, Margareta Marinescu - prima crainică, Radu Vasilescu - crainic sportiv. Pentru ca publicul să aibă acces la acest nou mijloc de comunicare, se propune în acea perioadă scăderea taxelor la importul de aparate de radio. Programele se dezvoltă considerabil și datorită
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
măsura posibilităților acesteia . Gospodăria ,Progres, la care a aderat satul Marinești pe la începutul anilor 70, a dat în exploatare o grădiniță de copii, dotată cu cele necesare și amenajată conform cerințelor timpului. Alături de educatori și dădace, precum și de neobosita lor șefa, Ludmila Bubulici, micuții s-au aflat în siguranță, având o pregătire suficientă pentru a pași pragul școlii.Tot atunci, în anii70, în partea sudică a satului s-a construit și brigadă de tractoare care avea în subordonarea să sute de
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Institutului Pedagogic "Alecu Russo" din Bălți. A lucrat profesoară de franceză la facultatea de limbi străine a Inst. Ped. din Bălți, traducător-interpret la Asociația ABCdava, profesoară de istorie a artelor la Colegiul Republican de Arte Plastice "A. Plămădeală", colaborator științific, șefă de secție, director adjunct la Muzeul Național de Arte din Chișinău, coordonator, șefă de secție la Ministerul Culturii. Publică numeroase articole în mass-media republicană și în diverse cataloage, pliante și buclete. Autoare de scenarii și prezentatoare de emisiuni "În lumea
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
de limbi străine a Inst. Ped. din Bălți, traducător-interpret la Asociația ABCdava, profesoară de istorie a artelor la Colegiul Republican de Arte Plastice "A. Plămădeală", colaborator științific, șefă de secție, director adjunct la Muzeul Național de Arte din Chișinău, coordonator, șefă de secție la Ministerul Culturii. Publică numeroase articole în mass-media republicană și în diverse cataloage, pliante și buclete. Autoare de scenarii și prezentatoare de emisiuni "În lumea artelor". Lecții și prelegeri în fața unui auditoriu divers. E coautoare a "Dicționarului român-francez
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Muzeul Republican de Literatură "Dm. Cantemir" din Chișinău de pe lîngă Uniunea Scriitorilor din republică. Prezintă mai multe lecții și prelegeri pe cele mai diverse teme din istoria dezvoltării literaturii nationale de la începuturi pînă în prezent. Activează în funcțiile: colaborator științific, șefa secției de propagare a literaturii naționale, director al Muzeului de Turism din Chisinau, ghid de turism la Agenția de turism Chisinau, prelegeri la facultatea de turism de pe lîngă Universitatea Agrară a RM, lector la Centrul de pregătire a cadrelor din
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
a învățat-o despre puterile ei și despre Kandrakar. Ea crede că își poate da seama cine minte și cine spune adevărul. Stilul ei de îmbrăcăminte este unul original, de multe ori folosind că accesorii panglici sau șireturi. Will: Este șefa gardienelor, deține Inima Kandrakarului, are cea mai mare putere: cea a chintesenței dintre toate și este o prietenă bună. Este prietena cu Irma, Taranee, Cornelia, Hay Lin. Se înțelege foarte bine cu toate gardienele și este un lider bun. Este
W.I.T.C.H. (revistă) () [Corola-website/Science/305311_a_306640]
-
Încă din perioada facultății, a început să lucreze la SC Euro Riva Serv SRL Petroșani, firmă specializată în comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun, unde a îndeplinit funcțiile de contabil (1995-1997), șefă a Biroului Contabilitate (1997-1999), director de resurse umane, marketing, prognoze, dezvoltare (2000-2004) și apoi pe cea de director general (ianuarie - decembrie 2004). S-a înscris în Partidul Democrat în anul 1997, promovând rapid în structura organizatorică a Organizației de Tineret
Monica Iacob-Ridzi () [Corola-website/Science/305383_a_306712]
-
în "neurofiziologie biofizică". A predat în laborator pe teme legate de propagarea impulsului nervos și deasemenea a predat cursuri de rezonanță, atît de RES cît și de RMN, cu aplicații în biofizică, pentru studenții de la secția de biofizică. A devenit șefă de catedră (oceanografie) în 1990 la Universitatea din Liège, în Belgia. Premiul "Agathon De Potter" al Academiei Regale a Belgiei „pentru contribuții la analize diagnostice medicale ne-invazive prin spectrometrie de masă cu carbon-13” ale zahărului în sînge și pentru
Florentina Mosora () [Corola-website/Science/313147_a_314476]
-
R.P.R., în timp ce clădirea sa devine Muzeul Comunismului (azi al Țăranului Român). În 1948, George Oprescu o angajează ca asistentă la Institutul de Arhivistică și Muzeografie; este acceptată în Uniunea Artiștilor Plastici la secția de Critică în 1956 și devine apoi șefă a cabinetului de stampe. Se mărită cu pictorul Vasile Varga în 1958. În 1959 însă, "organele de Partid și de Stat" o "depistează" ca fiind de "origine nesănătoasă" (adică nu se trăgea din părinți muncitori sau țărani fără pământ) și
Eleonora Costescu () [Corola-website/Science/313165_a_314494]
-
de Stat pentru Impozite. Începând din decembrie 1995 îndeplinește funcțiile de director adjunct al Administrației Fiscale din carul Ministerului Economiei și Resurselor Materiale din republica separatistă Transnistria. În aprilie 1997, este numită ca prim-viceministru al finanțelor, apoi este transferată ca șefă a Direcției republicane pentru buget (din august 2000), șef al serviciului de control bugetar cu rang de viceministru (din decembrie 2002) și viceministru al finanțelor (din ianuarie 2007). În iulie 2007, Irina Molokanova a fost numită în funcția de ministru
Irina Molokanova () [Corola-website/Science/313194_a_314523]
-
se întoarcă în satul natal, dar a murit în împrejurări suspecte. Pe lângă Dobre și Maniliuc mai sunt menționați ca lideri ai grevei: inginerul Jurcă (care după primele momente ale grevei a preferat să treacă în panul doi), și o femeie - „șefa tineretului comunist din Lupeni” - care ar fi fost și ea închisă ulterior. În aprilie 1990, Curtea Suprema de Justiție a casat sentințele de condamnare ale minerilor pronunțate de Judecătoria Petroșani la 16 și 17 septembrie 1977.
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]