3,279 matches
-
dos se ridica, și cu vârfurile munților de tocma câmpul despre apus în lat și în lung se întindea; prin mijlocul a căruia, apa Nilului din izvoarele de unde ieșia, spre bălțile ce-l sprijinea, lin și frumos cura. Iară pre șesurile câmpului aceluia, și pre o parte și pre altă parte, de apă atâta câmpul cu otavă înverzea, cât ochilor, preste tot, tot o tablă de zmaragd meree a fi se părea, în carile tot chipul de flori, din fire răsărite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Jammes începea a fi cunoscut, și cutare întoarcere năvalnică a oilor are nuanțe neopastorale: S-aud de pretutindeni tălăngile sunând, Plâng unele cu larmă și altele-n surdină, Răspund și dau de știre că turmele-n curând Vor coborî la șesuri... Iosif evoca chiar o cetate moartă în spiritul rodenbachian, cu delicate efecte acustice: La Nürnberg, în vechiul castel, Steteam rezemat de-o fereastră, Privind cum se-mbracă sub el Orașul în negură-albastră. Și cum rămăsesem visând, Un clopot începe să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un franc împrumutat plecă la treburile sale. C. SANDU-ALDEA C. Sandu-Aldea (1874-1927) e un diletant care-și propune să descrie viața din satele depărtate de "orașele în care s-a încuibat maimuțăreala idioată a unei vieți străine de sufletul romînesc". Șesurile Bărăganului, regiunea mlăștinoasă a Dunării sunt descrise cu o vie percepție. Nuvelele aduc tot oameni aprigi: hoți de cai, hoți de porci, dezertori, vechili. Continuând idei din Lipitorile satului și Tănase Scatiu, Sandu-Aldea a căutat să expună în Două neamuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
organic: Daruri ce-n veci nu adorm mă-ncing, nu mă lasă să dorm, mă-mping spre tot ce-i enorm... Toate dimensiunile universului sunt sporite, sufletul funcționează la o tensiune ridicată. Poetul cântă "catedrala" lui sălbatecă, pădurea, bivolii: Pe șesul vast, prin sclipitor noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
conturată decât cele 2 carene interioare. Intervalele dintre carene prezintă o punctuație relativ accentuată, însă punctele sunt lipsite de granule lucioase. Aripile membranoase bine dezvoltate. În Europa și Asia până în Mongolia. Pe cadavre și pe plante, îndeosebi în zona de șes. l=13-17 mm. ♂ Tarsele anterioare ± lățite cele mediane fiind ușor lățite. 5 Silpha alpestris Kraatz (oblonga Küst.) Asemănător cu obscura de care se diferențiază prin partea dorsală a corpului mată, prin conturul corpului care este mai scurt și mai lățit
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fertilizări cu azot, fosfor, potasiu. Impactul antropic în bazinul mijlociu al râului Bahlui Teritoriul vizat aparține geologic de Platforma Moldovenească, iar principalele roci sunt cele sedimentare (argile și marne sarmatice, cu alternanțe de nisipuri fine, acoperite de aluviunile cuaternare din șesul Bahluiului. Relieful actual derivă dintr-o veche câmpie marină ușor înălțată, de pe care s-a retras marea sarmatică. A rezultat un relief de văi și coline cu altitudini cuprinse între 67 sau 94,5m în zona de șes, respectiv 205m
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cuaternare din șesul Bahluiului. Relieful actual derivă dintr-o veche câmpie marină ușor înălțată, de pe care s-a retras marea sarmatică. A rezultat un relief de văi și coline cu altitudini cuprinse între 67 sau 94,5m în zona de șes, respectiv 205m ( Movila Bocancea) din zona de deal aflată la hotarul comunelor Belcești și Cotnari. Alte dealuri sunt: Dealul Buhnei-188m (la hotarul comunelor Belcești și Focuri), Dealul Movila Dornei-178m (la hotarul comunelor Erbiceni și Belcești), Dealul la Trei Pietre-182m și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
barajul Tansa, (comuna Belcești) folosindu-se pământ excavat din promontoriul deluros estic, pe care l-a diminuat în altitudine cu câțiva metri. Printre diguri menționăm pe cele dintre iazurile Savia I, Savia II, Cicadaia, Plopi și Huc. Suprafața plană a șesului Bahlui este dominată de modificări antropice precum rambleul șoselei și al căii ferate Hârlău - Podu Iloaie. Apoi, Dealul Bahluiului este străbătut de debleul căii ferate și a șoselei omonime. La acestea se adaugă o rețea de drumuri atât modernizată, cât
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
modernizată, cât și nemodernizată. Pe râul Bahlui este construit un pod de cale ferată și două poduri rutiere (podurile Ulmi și Văleni), iar alte poduri mai mici se află pe celelalte pâraie ale comunei. Excavațiile și gropile sunt frecvente în șesul Bahluiului, pe malul Iazului Plopi, ori pe lângă satul Liteni și s-au făcut în scopul obținerii lutului folosit ca material de construcție (în special pentru chirpici). În prezent, o asemenea exploatare mai pregnantă și sub formă de carieră de lut
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
constituie agroterasele pentru culturile de viță de vie și pomi fructiferi, amenajate pe versanții cu expunere solară. Sectorul mijlociu al râului Bahlui, care are aici un curs de 15,3 Km. La intrare, în aval de hotarul cu satul Hodora, șesul Bahluilui este mai îngust, lărgindu-se treptat până la 1,5 Km în dreptul satelor Tansa și Ulmi. Albia minoră are maluri abrupte de 10 - 12 m la intrare, ceea ce conduce la revărsări în porțiunea numită Șesul Hucului. Afluenții pe care-i
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de hotarul cu satul Hodora, șesul Bahluilui este mai îngust, lărgindu-se treptat până la 1,5 Km în dreptul satelor Tansa și Ulmi. Albia minoră are maluri abrupte de 10 - 12 m la intrare, ceea ce conduce la revărsări în porțiunea numită Șesul Hucului. Afluenții pe care-i primește Bahluiul în sectorul mijlociu, pe teritoriul comunei Belcești, sunt pâraiele: 1. Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare sau Huc), care izvorăște din Dealul Holm, comuna Deleni; Această vale a fost transformată într-o salbă de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
afluenți. Șacovățul își are izvorul în Dealul Trei Parale (342 m), comuna Bira, județul Neamț, la limita cu comuna Lungani, județul Iași. Are o lungime de aproximativ 80 Km, până la vărsarea în râul Bârlad, la Huc, comuna Todirești, județul Vaslui. Șesul Șacovățului are în N comunei Țibănești 153m altitudine, iar în S, aproximativ 136 m. Lungimea șesului de pe teritoriul comunei Țibănești este de aprox. 6 Km, de la barajul de la Tungujei, până la ieșirea din comuna, iar lățimea variază între 700m și 1800
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
limita cu comuna Lungani, județul Iași. Are o lungime de aproximativ 80 Km, până la vărsarea în râul Bârlad, la Huc, comuna Todirești, județul Vaslui. Șesul Șacovățului are în N comunei Țibănești 153m altitudine, iar în S, aproximativ 136 m. Lungimea șesului de pe teritoriul comunei Țibănești este de aprox. 6 Km, de la barajul de la Tungujei, până la ieșirea din comuna, iar lățimea variază între 700m și 1800 m., la confluența cu Durăceasa și Calina. Bazinul Șacovățului are o suprafață totală de 322 km²
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
sesizată la pante ce au inclinare de 4- 6°, pantele cu inclinare 6- 10° au o eroziune moderata, iar peste valori de 1015° devine puternica. Majoritatea versanților cu înclinări de peste 5ș sunt afectați de ablație, ceea ce reprezintă o suprafață apreciabilă. Șesurile sunt mai bine dezvoltate decât ar fi de așteptat la debitul mediu actual al râurilor. În cuprinsul lor se disting frecvent 2 - 3 trepte cu altitudini relative de 1-7 m. În ceea ce privește clasificarea acestui podiș, Gr. Posea (2002) îl numește podiș
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
circa 10 m argile cenușii-albăstrui închise. Depozitele mai noi sunt reprezentate prin pietrișuri, nisipuri și luturi. Acestea apar pe areale reduse, pe versantul stâng al văii Bahluieț (interfluviul dintre Bahluieț și Pârâul Oii) constituind terasele glacizate ale Bahluiețului. De asemenea, șesurile văilor sunt constituite din depozite aleurito-psamitice și a căror grosimi însumează câțiva metri. Această alcătuire litologică, cu dominarea depozitelor argiloase, se repercutează puternic în dezvoltarea pe areale mari a proceselor de mișcare în masă, îndeosebi alunecări de teren, dar și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
schimbări. Studiile asupra alunecărilor au pus în evidență deluvii cu grosimi de 15-20 m în Câmpia Moldovei, inclusiv în bazinul hidrografic al Bahluiețului. Coluviile apar ca depozite de tranziție, acumulate la baza versanților și a denivelărilor, formând adesea glacisuri. "Marginile șesurilor sunt parazitate adesea de glacisuri proluvio-coluviale sau de conuri de dejecție izolate, care creează o trecere gradată de la versanți la lunca propriu-zisă." (Băcăuanu et al., 1980). Aluviunile alcătuiesc luncile și terasele râului Bahluieț, în măsura în care acestea nu sunt acoperite cu depozite
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
dețin asociațiile forestiere de amestec (Querceto-Fageto-Carpinetum). Sunt soluri eubazice, cu o reacție moderat până la puternic acidă, cu orizontul B bogat în argilă, care favorizează fenomenul de pseudogleizare. Solurile intrazonale se găsesc sub formă de benzi sau insule de-a lungul șesurilor și pe versanții afectați de eroziune și procese deluviale. În cadrul acestor soluri au fost incluse solurile apaținând claselor hidrisoluri, antrisolurilor și protisoluri. Bazinul hidrografic Bahluieț se suprapune peste două unități fizico-geografice diferite: o unitate de câmpie suprapusă peste partea sudvestică
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
gingășia, delicatețea sufletească a personajului principal și duioșia sentimentelor și anticipează încărcătura afectivă a textului, lirismul său sfâșietor în anumite momente. Deși balada are ca punct de plecare o practică veche a oierilor, aceea a deplasării turmelor de la munte la șes și invers, cunoscută sub numele de transhumanță, ea prezită cu mijloacele cele mai simple, într-o formă cristalină, o întreagă filosofie a vieții și a morții, a eternelor întrebări legate de sensul existenței în lume, devenind un adevărat poem filosofic
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
miei ∕ Cu trei ciobănei ∕Unu-i moldovean ∕Unu-i ungurean∕Și unu-i vrâncean”. Versul „se cobor la vale” situează acțiunea în timp nu și în spațiu, deoarce sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor de la șes la vale, pentru iernat. Acestei expozițiuni îi urmează intriga, tot o parte epică, din care aflăm de complotul ciobanului ungurean și al celui vrâncean care, mânați de invidie și lăcomie, pun la cale uciderea baciului moldovean. Conflictul este determinat de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
m-am Încadrat tot ca tehnician... Și cum ați ajuns să vă opuneți comuniștilor? Păi, cum v-am spus, rușii se purtau mizerabil cu românii și ne spuneau că vor pleca de-acolo doar atunci când munții ăia toți o să fie șes... Bineînțeles că noi, În avântul ăla tineresc, n-am putut suporta treburile ăstea și am făcut o organizație anticomunistă. Și am fost un grup de vreo șapte-opt persoane, toți tineri, și ne-am organizat Într-o organizație anticomunistă... Ați apucat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe la Focșani, care intrase în istoria mișcării naționale prin închisoarea Căpitanului și prin procesul, care a trebuit să ne țină în acest oraș. Prin noaptea pe care o puteai tăia cu cuțitul, nu se vedea nimic. Orașul dormea întins pe șesul bătut de ploaie. Am văzut numai gara sărăcăcioasă și pustie. Ne apropiam de Mărășești. În tren un domn între două vârste, fost ofițer în război, ne povestea de luptele la care a luat parte, pomenind cu evlavie de camarazii morți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ușă, așteptând ca din moment în monent să se producă un deznodământ tragic. Am plecat pe la orele 10. Prin spărtura norilor iese luna când și când. Nu ne făcea nici o plăcere să-i vedem chipul, căci, în bătaia ei, pe șesul din fața noastră, se putea deosebi orice tufă, orice umbră. După ce am ieșit din sat, am pornit spre răsărit, tăind direct câmpul. În fața noastră străluceau niște lumini. Călăuzele ne-au spus că acolo este Jamul Mare. Noi trebuia să mergem mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și postfața Silvia Burdea, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1983. Repere bibliografice: Maria Alexandrescu, Bibliographie des articles et des études et ouvrages de M. Ch. Drouhet, București, f.a.; Mélanges d’histoire littéraire et de littérature comparée offerts à Charles Drouhet par șes amis, șes collègues et șes anciens élèves à l’occasion du XXX-e anniversaire de son enseignement à l’Université, București, 1940; N. I. Popa, Activitatea literară a lui Charles Drouhet, IIȘ, 1940, 9; Gh. Stănescu, Charles Drouhet și opera să, AUB
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
Silvia Burdea, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1983. Repere bibliografice: Maria Alexandrescu, Bibliographie des articles et des études et ouvrages de M. Ch. Drouhet, București, f.a.; Mélanges d’histoire littéraire et de littérature comparée offerts à Charles Drouhet par șes amis, șes collègues et șes anciens élèves à l’occasion du XXX-e anniversaire de son enseignement à l’Université, București, 1940; N. I. Popa, Activitatea literară a lui Charles Drouhet, IIȘ, 1940, 9; Gh. Stănescu, Charles Drouhet și opera să, AUB, literatura universală
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1983. Repere bibliografice: Maria Alexandrescu, Bibliographie des articles et des études et ouvrages de M. Ch. Drouhet, București, f.a.; Mélanges d’histoire littéraire et de littérature comparée offerts à Charles Drouhet par șes amis, șes collègues et șes anciens élèves à l’occasion du XXX-e anniversaire de son enseignement à l’Université, București, 1940; N. I. Popa, Activitatea literară a lui Charles Drouhet, IIȘ, 1940, 9; Gh. Stănescu, Charles Drouhet și opera să, AUB, literatura universală și comparată, 1970
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]