4,027 matches
-
și care de asemenea se luară după dânșii. În bătătura cârciumii barem era bâlci. Până și femei, și copii căscau gura amestecați prin mulțimea înfrigurată. Glăsuiau însă puțin și domol, parcă cuvintele ar fi avut greutăți de plumb. Numai uneori țâșnea cîte-o vorbă tare, ca un strop într-un nor încărcat, stârnind uimirea și întoarcerea capetelor. ― Înăuntru care sunt? întrebă Vasile Zidaru, auzind zgomot din cârciumă. ― Apoi sunt mulți, răspunse Ignat Cercel, care umbla de colo până colo, printre oameni. E
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de fotoliu cu brațele deschise ca la un joc de-a ascunselea. ― Nu te-apropia!... Ajutor!... Ce vrei să faci ?! țipa Nadina cu capul deasupra spetezei, urmărindu-i mișcările cu ochii holbați de spaimă. Când Petre ajunse lângă fotoliu, Nadina țâșni din ascunzătoare să treacă spre ușa vestibulului și pe acolo afară. Brațul lung al lui Petre îi aținu calea și-i încolăci mijlocul. ― Lasă-mă!... Ajutor! Petre o ridică în sus ca pe o păpușă și o întoarse cu fața
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îmbrăcată, cu poșeta în mână, ieșea din odaia de dormit. Zărind-o, țăranul se îndreptă spre ea, zicând cu o glumă batjocoritoare: ― Unde porniși, porumbiță frumoasă?... Stai, dă-mi și mie o guriță! Nadina ezită un fragment de moment, apoi țâșni ca o săgeată în salon și închise ușa cu cheia. Întărâtat, Toader, fără a mai încerca clanța, puse umărul în ușă și o împinse înlăuntru. ― Ajutor!... Ajutor! țipă Nadina cu ochii ieșiți din orbite. ― Nu-ți plac, cucoană, ai? rânji
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
băltoaca ce se scursese între timp. O flacără albăstruie învălui deodată mașina, se ridică până la acoperișul de șițe, se prelinse în podurile cu fân de alături. În câteva clipe acareturile erau cuprinse într-un nor uriaș de fum din care țâșneau limbi galbene în răsuciri neliniștite. ― Foc!... Foc! izbucniră oamenii cu o bucurie sălbatică. ― Uiuiu, cum îmi încălzește inima! răcni Toader Strîmbu cu fața jilavă de sudori, alergând spre acareturile aprinse, parc-ar fi vrut să se arunce-n foc. Lângă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Se prăvăli ca un sac greu. ― Tîlharule! mormăi Miron Iuga, văzîndu-l cum se frânge cu o satisfacție care-i îngrășa inima. Când răsunară împușcăturile, câțiva oameni de pe lângă Trifon își feriră capetele, retrăgîndu-se cu spaimă peste cei dinapoia lor. Țipete diverse țâșniră într-o îmbrînceală generală. Printre glasurile speriate însă porniră deodată înjurături și amenințări. Toader Strîmbu, la câțiva pași, răbufni cu o mutră roșie de ură: ― Ce, boierule, vrei să ne omori? În aceeași clipă mișcarea mulțimii se învolbură. Deasupra lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ar fi fost umbra lui, se zbuciuma Ilie Cârlan, agitând și el o pușcă și hăpăind întruna, ca și când n-ar fi fost în stare să găsească altceva: "Nea Petrică!... Nea Petrică!..." Strigătele și înjurăturile răbufneau când ici, când colo. Furia țâșnea din ochi și din gâtlejuri ca un abur otrăvit, încingînd sutele de oameni în aceeași ceață invizibilă. Coase, topoare, furci, sape se învîrteau în aer, cercând parcă să sperie și să oprească prin amenințări apropierea primejdiei. Glasuri ascuțite de femei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
împietrise pe șosea, privind vălmășagul de țărani și murmurând în neștire: ― Calm, calm, domnilor... Primul-procuror Grecescu rămăsese câțiva pași mai înapoi, iar maiorul, abia strunindu-și nerăbdarea, gâdila cu pintenii coastele calului, care dansa și trepida. Apoi din gloata țărănească țâșni deodată Anghelina lui Nistor Mucenicu, cu copilașul cel mic în brațe, cu basmaua alunecată pe spate și părul ciufulit. Ajunse până aproape de Baloleanu, zbierând și blestemând cu un glas desperat. Ca și când ar fi vrut s-o apere, Anton nebunul fugi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
până când țevile cu gura fumegândă alb reveniră în poziția orizontală. Trâmbița nu-și întrerupse deloc țipetele de aramă... Zdrențele zgomotului împușcăturilor încă nu se risipiră și nici șuierul gloanțelor încă nu apucase a se potoli când din vălmășagul de oameni țâșniră stropi de sânge și urlete de durere. Multe trupuri se prăbușiră, scormonind pământul, care cu unghiile, care cu dinții, toate zvârcolite de chinuri ca niște râme zdrobite: "Aoleu!..." "M-a omorât, mamă!..." "Aoleu, fraților!..." M-a împușcat, oameni buni!..." În
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
răsună din nou: ― ...stai!... ochi!... foc!... Și înainte chiar de a se auzi ultimul cuvânt, salva trosni. Petre rămase în picioare, cu pușca goală în mână, sfidător: ― Paștele și anafura voastră de... Căzu întîi în genunchi. Pe cămașa-i albă țâșniră câteva pete de sânge. ― Foc!... Foc!... Foc! țipa furios glasul maiorului. Împușcăturile pârâiau, parcă o morișcă s-ar fi pornit singură undeva să se învîrtească. Petre își simți capul greu-plumb. Lăsîndu-l jos pe piept nu-și mai putu păstra echilibrul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Simți în sfârșit metal lucios cu degetele.) Unde este panoul secundar de control al aterizării? A... aici. (Pipăi câteva comutatoare.) Butonul de blocare în spate..? aici. Nu era prea departe... Mâna i se încleștă pe o lampă electrică. Acționă declicul. Țâșni lumina, difuză, care dezvălui șapte siluete fantomatice. Profitând de această firavă lucire, Dallas și Lambert se dotară cu propriile lămpi electrice. Cele trei lanterne împreună dădeau destulă lumină pentru continuarea activității. ― Ce s-a întâmplat? De ce nu a preluat generatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
-i întorcea stomacul pe dos trimise un fascicol de lumină directă pe această clocotire organică. Ochiul se mișcă și-l fixă... Ochiul explodă. Propulsat prin membrana ca urmare al bruștei descărcări electrice conținută în mușchiul încolăcit, mâna se deschise și țâșni spre Kane. Ridică instinctiv un braț pentru pararea saltului... Prea târziu. Palma se fixă pe viziera căștii. Avu o oribilă viziune a tubului ridicat în centrul palmei... Frecând geamul la câțiva centri-metri de nasul lui. Un popas vâscos, cleios, supură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Problema nu era de a-l căra pe Kane sau de a nu găsi remorcherul pe întuneric, ci de a fugi cât mai repede de pe această lume înfiorătoare pe care cobora noaptea. O entitate grotescă, hidoasă, care depășea orice închipuire țâșnise din adâncurile epavei, pentru a se prinde ca o lipitoare pe fața ofițerului... și în mintea lui Dallas și a lui Lambert. Poate că alte grozăvenii se adunau în negura îmbâcsită de praf? Căpitanul tânjea după siguranța caldă a pereților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Aaahh! ― Ce ai? întrebă Brett, neputincios. Ce te doare? Ceva din...! Agonia, vizibilă pe fața lui Kane, opri întrebarea lui Brett. "Execul" încercă să plece de la masă și căzu pe spate. Ochii i se plimbau prin orbite și din gât țâșni un strigăt pătrunzător care îi îngheță pe toți. Urletul se repercuta pe panourile popotei, sfredeli urechile echipajului perplex. ― Cămașa lui... murmură Ripley, paralizată ca și Kane, dar din motive diferite. Arăta cu degetul spre pieptul ofițerului. Pe tunica lui Kane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
instinctivă, disperată, motanul le-o luase înainte. Cu coada ridicată, cu blana zbârlită, cu gheruțele scoase, din două salturi părăsi masa și încăperea. Micul craniu dințat se zbătea convulsiv pentru a se extrage din ascunzătoarea lui. Brusc, parcă opintindu-se, țâșni din torsul zdrențuit al lui Kane. Capul și gâtul erau legate de un corp gros acoperit cu aceeași piele vâscoasă, Cu niște brațe și picioare mici înarmate cu gheare. Îl propulsară cu o viteză nemaipomenită. Ateriză pe masă, peste farfurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
din putere. Așadar, fiți atenți să nu atingeți extremitatea! ― Ce-ați zice de o demonstrație? întrebă Ripley. ― Mda, sigur. "Tehnul" orientă capătul tubului către o conductă care se întindea pe un panou al pasarelei. Aidoma unui fulger, o lucire albăstruie țâșni din țeavă spre conductă. În sală se auzi un sfârâit și un miros de ozon se răspândi imediat. Brett zâmbi. ― Ale voastre au fost testate, merg perfect. Aveți destulă snagă în ele. ― Se poate modifica voltajul? se interesă Dallas. ― Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
mâna liberă, prinse mânerul tambuchiului. Era rece și lipicios pe palma udă. Rezemându-se pe peretele opus al coridorului, orientă tubul spre gura căscată și apăsă pe trăgaci, Un urlet foarte ascuțit sfâșie tăcerea. O mică creatură, cu ghearele scoase, țâșni de sus. Căzu exact în mijlocul plasei, pe care cei doi ingineri săriră imediat s-o strângă în jurul prăzii. Trebuia neapărat prinsă bine în rețeaua deasă a capcanei. ― Ține bine, ține bine! strigă Parker triumfător. Am prins-o, jigodia, am...! Ripley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
acestei căutări, tocmai se hotărâse să plece când un alt miorlăit familiar îi ajunse la urechi. Scrută întunericul dindărătul unui pilon masiv și zări două pupile galbene lucind în negură. Șovăi o clipă... Jones era cam de mărimea bestiei care țâșnise din pieptul sărmanului Kane. Dar când auzi un alt miorlăit, al treilea, se simți mult mai bine. Numai o mâță putea scoate un asemenea sunet. Se cocârjă pe sub o grindă și se uită la ceea ce era pitit acolo într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
închiderea tambuchiului, era pe punctul de a coborî maneta când soneria de alertă a lui Nostromo răsună în cursive. Ea și Lambert tresăriră. Se priviră șocate. Ripley împinse maneta. Creatura auzi și ea soneria. Mușchii se contractară și sări înapoi, țâșnind peste prag într-un salt incredibil. Unul din apendicele lui, fu prins în închizătura porții blindate. Din rană izbucni un lichid care începu să fiarbă. Străinul emise un fel de geamăt, parcă de pe fundul unei ape. Fără să-i pese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
la această manevră, continua să o strângă pe Ripley de gât. Inginerul izbi cu detectorul în ceafa lui Ash. Se auzi un troznet sinistru. Detectorul își continuă arcul de cerc timp în care capul ofițerului științific urmă alt drum. Nu țâșni nici o picătură de sânge! Doar sârme de toate culorile și circuite electronice sparte ieșiră din gâtul lui Ash. Acesta o lăsă pe Ripley, care se prăbuși, aspirând aerul prin gâtul dureros. Brațele lui Ash realizară o pantomimă macabră pe deasupra trunchiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
care evadează din fosele nazale, pulverizând aerul din jur. - Să fii sănătos, vecine, și noroc pe ziua de azi! Trage un loz sau joacă la LOTO, poate câștigi ceva. Nu apuc să-i mulțumesc de urare și alte trei strănuturi țâșnesc automat, încât am simțit că oasele corpului s-au desfăcut din toate încheieturile. De abia la parter reușesc să-i mulțumesc vecinei de urare și ne despărțim. Ajung în stația de autobuz. Fiind la prima oră, lume multă așteaptă autobuzul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
hrănește și îi apără. „Se ascute lupta de clasă !...”, mă gîndesc în sinea mea și îl trag pe Bigy înapoi în curtea noastră cu ziduri înalte. Zilele trecute, în timp ce tatonam străzile părăsite pe moment de maidanezi, dintr-o curte a țîșnit un rottweiler și s-a înfipt direct în blana lui Bigy. Din fericire, nu a apucat să-l omoare. Simt însă că eu l-aș fi omorît pe el fără remușcări. Apoi îmi dau seama că nu are nici o vină
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
singur în noaptea fără limite. După un timp cu neputință de estimat (dar pe care l-aș numi eternitate), la marginea vederii mele se ridică un alt Dumnezeu enorm, aidoma cu primul. L-am străpuns și pe-acesta și am țâșnit înainte în vid. Apoi, după o altă veșnicie, apăru altul. Șirul de Dumnezei, privind în urmă, se mărea tot mai mult. Erau sute, apoi mii, prăbușiți cu fața în jos când spre dreapta, când spre stânga, asemenea dinților unui fermoar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Băiatul se proptise în călcâie și se zbătea îngrozitor. Privită de aproape, fața lui era cu totul diferită de a oricărui copil pe care îl văzusem până acum. Părul îi era castaniu, ușor buclat. La îndoitura fiecărei bucle, reflexe aurii țâșneau în toate părțile. Firele de păr de deasupra stăteau ușor afânate, formând un păienjeniș roșietic. Sub cârlionții de pe frunte, sprâncenele subțiri se arcuiau peste cele două ovaluri largi ale ochilor întredeschiși. Printre pleoapele lipsite de gene, tivite de o pieliță
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
secundă după aceea, într-o mișcare leneșă, grațioasă. Pentru că pieptenele trosnea la fiecare contact cu părul, îi veni ideea să stingă lumina, în întunericul aproape total care se lăsase, scântei verzi-albăstrui, neînchipuit de subțiri, acopereau părul cu o rețea efemeră, țâșnind prin odaie până la peste un metru depărtare. La această lumină pâlpâitoare, stroboscopică, puteai vedea în oglindă o incredibilă doamnă cu umeri băiețești, cu pieptul plat și cu claviculele proeminente. Aprinse din nou lumina, dar fascinația aceea persistă, făcîndu-i rău. Își
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
unde numai pisicile puteau sa intre. Marcela mai ales, cu membrele ei subțiri ca nuiele, intra dintr-o mișcare, înăuntru era un întuneric cald, cafeniu-roșcat, în care razele de lumină roșietică, scânteietoare, pătrunzând prin crăpături sau prin găuri de cuie, țâșneau cu forță înspre interior. Ne plimbam printre mașinării fără nume, carcase grele de metal cu lanțuri împotmolite în unsoare neagră, roți dințate mai înalte decât noi, sprijinite de bancuri de lucru acoperite de tablă. Marcela voia să atingă și să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]