8,709 matches
-
amfipode și decapode (crabul Xantho poressa). 1110-7. "Camca" de la gurile Dunării este reprezentată de un substrat mobil alcătuit din resturi vegetale de origine continentală, formate mai ales din resturi de stuf, cărate și fărâmițate de Dunăre și depuse pe țărm peste nisipurile fine, aluvionare. Acolo unde camca se amestecă cu nisipul, datorită condițiilor hipoxice determinate de descompunerea materialului detritic, se dezvoltă populații de amfipode arenicole detritivore (Dikerogammarus villosus, Pontogammarus maeoticus), precum și o bogată faună de nematode și polichete. Diversitatea
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de nematode și polichete. Diversitatea de specii și comunități asociate cu bancurile de nisip sublitorale este determinată de tipul de sedimente și de o varietate de alți factori fizici. Acestea includ locația geografică care reflectă tendințele biogeografice, expunerea relativă a țărmului (de la țărmuri deschise expuse la valuri, la golfuri și estuare protejate) și diferențele de adâncime, turbiditate și salinitate ale apei. Metode de prelevare/inventariere, indicatori monitorizați O colectare corectă a probelor presupune prelevarea întregului aparat vegetal cu ajutorul unui instrument
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
polichete. Diversitatea de specii și comunități asociate cu bancurile de nisip sublitorale este determinată de tipul de sedimente și de o varietate de alți factori fizici. Acestea includ locația geografică care reflectă tendințele biogeografice, expunerea relativă a țărmului (de la țărmuri deschise expuse la valuri, la golfuri și estuare protejate) și diferențele de adâncime, turbiditate și salinitate ale apei. Metode de prelevare/inventariere, indicatori monitorizați O colectare corectă a probelor presupune prelevarea întregului aparat vegetal cu ajutorul unui instrument de răzuit în
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
în zonă și a evoluției factorilor climatici, sunt: extracția nisipului, instalarea conductelor pentru transportul gazelor naturale și petrolului, transport maritim, amenajarea și întreținerea plajelor pentru turism și recreere, inclusiv înnisiparea și curățarea acestora, realizarea construcțiilor hidrotehnice cu rol în protecția țărmului, poluarea apelor marine din diverse surse (marine și costiere), modificări ale curenților marini, acumularea de material organic în sedimente, procese naturale de eutrofizare și acidifiere, precum și modificări în distribuția speciilor datorită schimbărilor climatice. Ca urmare, măsurile de conservare se
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
spațiile libere dintre bolovani se acumulează resturi detritice, dar, datorită umidității ridicate, detritusul se usucă greu. Fauna este alcătuită din detritivori, descompunători și prădătorii acestora. ... – Nisipurile mediolitorale sunt o formă a habitatului 1140 care ocupă fâșia de nisip de la țărm, pe care se sparg valurile. La litoralul nostru această fâșie are o extindere restrânsă (de la +0,5 la -0,5 m), dat fiind amplitudinea flux - reflux aproape neglijabilă. Speciile cele mai importante pentru acest subtip de habitat sunt bivalva Donacilla cornea
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
importante pentru acest subtip de habitat sunt bivalva Donacilla cornea, caracteristică pentru plajele din sudul litoralului și, respective, amfipodul Pontogammarus maeoticus, pentru plajele aferente zonei Deltei Dunării. ... – Acumulările detritice mediolitorale sunt o formă a habitatului 1140 care apare în zona țărmurilor stâncoase, pe substrat dur, caracterizat de bolovăniș, găleți sau pietriș, fiind practic conectat direct cu depozitele detritice supralitorale cu uscare lentă. Fauna este reprezentată de izopodele din genurile Idotea și Sphaeroma și de crabul Pachygrapsus marmoratus. ... Tabelul 1.9: Rezumat al
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
condiții favorabile ale suprafețelor de mâl și nisip descoperite la maree joasă 1140. Atribut Unitate de măsură Observații Întindere Întinderea tipului de habitat Suprafața zonelor litorale Întinderea tipului de habitat este o cerință de raportare a Directivei Habitate. În cazul țărmurilor dinamice, fluctuațiile pot fi mari, din cauza proceselor costiere naturale. Întinderea sub-tipului de habitat sau a biocenozei tipice Suprafața acoperită de biocenoza tipică Acolo unde este prezentă, este o componentă structurală importantă și oferă o măsură pe termen lung a
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
1.10. Tehnici pentru măsurarea atributelor suprafețelor de mâl și nisip 1140. Atribut generic Atribut specific Tehnică Întindere / Întindere biocenoză Cartarea pe baza de fotografii aeriene Caracteristici fizice Substrat: tip sediment Analiza dimensiunii particulelor; analize chimice ale sedimentelor Topografie Realizarea profilului țărmului Structura habitatului Subtipuri prezente Identificare subtipuri Specii edificatoare / caracteristice Eșantionare Alte specii rare / amenințate Eșantionare Distribuția Model spațial al distribuției Cartarea pe baza imaginilor aeriene, spațială subtipurilor probe, GIS Tipurile de presiune identificate sunt: Activități agricole care generează poluare marină
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
și eșantionări specifice pentru atributele întregii caracteristici (ca în cazul extinderii acesteia). Măsurarea extinderii (suprafeței) unui braț de mare sau golf necesită o definire corectă a delimitării atât în partea dinspre mare, cât și dinspre uscat. Pentru siturile mărginite de țărmuri stâncoase sau maluri construite de oameni (dane portuare, faleze betonate), măsurarea întinderii se poate realiza utilizând cele mai noi hărți ale zonei. Siturile cu granițe mobile, cum sunt sărăturile, necesită o cartare mult mai atentă, prin intermediul teledetecției, în special
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
a izvorului, dar se dezvoltă luxuriant în vecinătatea acestuia. Fauna este formată din puține specii toleranțe la hipoxie, care pot fi foarte abundente. 1170-4: Aglomerări de stânci și bolovani - Aglomerările de stânci și bolovani de dimensiuni mari apar în mediolitoralul țărmurilor stâncoase, la piciorul falezelor. Aceste blocuri pot fi rostogolite sau erodate de apa încărcată cu nisip în timpul furtunilor, de aceea populațiile algale sunt efemere; 1170-5: Stâncă supralitorală - Stânca supralitorală este situată deasupra nivelului mării și este umezită de spuma
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de Vest, Delta Dunării, Lunca Dunării, arealul de litoral al Mării Negre. ... 2. Sărăturile de origine geologică, apărute în arealele de cute diapire: depresiunea transilvaniei, Depresiunea Maramureș, Subcarpații Moldovei, Subcarpații Getici, Subcarpații de Curbură. ... 3. Sărăturile marine sunt localizate pe țărmul Mării Negre. În apariția acestora, un rol major revine procesului de impulverizație (acumularea de săruri datorită aerosolilor marini) (Florea,1976). ... În toate cele trei cazuri este foarte important și rolul apei freatice, fără aportul acesteia nefiind posibile procesele de salinizare ale
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
specificate în regula 14.5 și să respecte standardele de funcționare recomandate pentru acest echipament. ... 14.15.6 Pe navele angajate în voiaje în zonele maritime A1 și A2, disponibilitatea trebuie să se asigure prin metode cum ar fi: dublarea echipamentului, întreținerea la țărm sau capacitatea de întreținere electronică pe mare sau o combinație a acestora, după cum poate aproba Administrația. ... 14.15.7 La bordul navelor angajate în voiaje în zonele maritime A3 și A4, disponibilitatea trebuie să se asigure prin folosirea unei combinații de
REZOLUȚIA MSC.499(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/283358]
-
acestora, după cum poate aproba Administrația. ... 14.15.7 La bordul navelor angajate în voiaje în zonele maritime A3 și A4, disponibilitatea trebuie să se asigure prin folosirea unei combinații de cel puțin două metode ca, de exemplu, dublarea echipamentului, întreținerea la țărm sau capacitatea de întreținere electronică pe mare, după cum va aproba Administrația. ... 14.15.8 Totuși, Administrația poate acorda scutirea referitoare la cerința utilizării a cel puțin două metode de întreținere pentru navele care sunt exploatate numai între porturile în care sunt
REZOLUȚIA MSC.499(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/283358]
-
mare, după cum va aproba Administrația. ... 14.15.8 Totuși, Administrația poate acorda scutirea referitoare la cerința utilizării a cel puțin două metode de întreținere pentru navele care sunt exploatate numai între porturile în care sunt disponibile instalațiile adecvate pentru întreținerea la țărm a instalațiilor radio, cu condiția ca niciun voiaj între cele două porturi să nu dureze mai mult de 6 ore. Aceste nave trebuie să utilizeze cel puțin o metodă de întreținere. ... 14.15.9 Deși trebuie să fie luate toate măsurile rezonabile
REZOLUȚIA MSC.499(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/283358]
-
de siguranță pentru navele de mare viteză; și ... ... .2 supuse întreținerii la intervale care nu depășesc cinci ani, care urmează să fie efectuate la o instalație de întreținere aprobată la uscat.*14) *14) A se consulta Liniile directoare pentru întreținerea la țărm a radiobalizelor pentru localizarea sinistrelor (EPIRB-uri) (MSC.1/Circ.1.039/Rev.1). ... ... ... 14.16 Personalul radio 14.16.1 Fiecare navă trebuie să aibă la bord personal a cărui calificare în domeniul comunicațiilor în caz de primejdie, de urgență și în scopuri de siguranță este considerată de
REZOLUȚIA MSC.499(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/283358]
-
1.3 Instalație radio MF/HF ............................ 1.3.1 Procesor DSC ............................ 1.3.2 Receptor de veghe DSC ............................ 1.3.3 Radiotelefonie ............................ 1.4 Stație terestră de nave pentru un serviciu mobil prin satelit recunoscut ............................ 2 Mijloace secundare de inițiere a transmiterii alertelor de primejdie de la navă la țărm ............................ 3 Facilități pentru recepția MSI și informațiile privind căutarea și salvarea ............................ 4 Radiobalize pentru localizarea sinistrelor prin satelit (EPIRB) ............................ 5 Aparat radiotelefonic VHF cu două sensuri ............................ 6 Radar SART sau AIS-SART ............................ 7 Aparat de radiotelefonie bidirecțional 121,5 MHz și 123,1
REZOLUȚIA MSC.499(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/283358]
-
cu două sensuri ............................ 6 Radar SART sau AIS-SART ............................ 7 Aparat de radiotelefonie bidirecțional 121,5 MHz și 123,1 MHz ............................ ... 5 Metode utilizate pentru a asigura disponibilitatea echipamentelor radio (paragrafele 14.15.6, 14.15.7 și 14.15.8 din Cod) 5.1 Dublarea echipamentului ........................... ... 5.2 Întreținerea la țărm .................................... ... 5.3 Capacitatea de întreținere pe mare ........................................ ... ... PRIN PREZENTA SE CERTIFICĂ faptul că această listă este corectă din toate punctele de vedere. Emisă la ...........(locul de emitere a listei). . . .......... ............................. (data emiterii) ........................................................... (semnătura persoanei oficiale autorizate legal să emită lista) (sigiliul sau
REZOLUȚIA MSC.499(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/283358]
-
diferi cu maximum 10% de masa ancorei de referință A. Când toleranțele sunt mai mari, forțele trebuie convertite proporțional cu masa. ... 2.4. Diagramele forței de frânare trebuie întocmite pentru viteze (v) cuprinse între 0 și 5 km/h (în raport cu țărmul) conform unor scale liniare. În acest scop, va fi necesar să se procedeze în două sectoare ce urmează a fi stabilite de autoritatea competentă, unul prevăzut cu pietriș grosier și celălalt cu nisip fin, cu trei încercări în amonte, alternativ
ANEXĂ din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282067]
-
apele marine în urma eliminării sistematice și/sau intenționate a acestora în mediul marin -Deșeuri marine -Zgomot subacvatic Activitate/Tematică Extracția de hidrocarburi marine (petrol și gaz); prospecțiuni seismice/Producere de energie Pescuit/Extracție de resurse vii Acvacultură/Producere de hrana Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă; operațiunile de poziționare a cablurilor și conductelor submarine/Structuri realizate de om Dragaje/Extracție de resurse minerale Turism și recreere, inclusiv sporturi nautice/Recreere Transport naval/Transport Depozitarea deșeurilor solide, inclusiv material dragat/Depozitare deșeuri Cercetare marină, activități educative/Cercetare Contribuția măsurii la
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
Măsura are o contribuție ridicată la atingerea obiectivelor legate de D3 Specii comerciale de pește (calcan) Titlul măsurii Se interzice, în activitatea de pescuit comercial, folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, respectiv de la țărm până la izobata de 20 m Nr./codul măsurii RO-ME-016 Categoria de măsuri UE 1a Referință – legislația românească Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1369/2018. Referință – legislația UE/internațională Obiective de mediu Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marine Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin D10 Deșeuri marine Presiuni principale - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
în înnămolire (de exemplu la deversări, la mărirea scurgerilor sau la dragare/evacuarea reziduurilor de dragare) - Eroziune (datorată, de exemplu, impactului produs asupra fundului mării de pescuitul comercial, navigație, manevrele de ancorare) Activitate/Tematică Dragaje/Extracție de resurse minerale Protecție costieră, recuperare de țărm, interacțiune țărm-apă/Structuri realizate de om Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor Măsura este importantă în contextul eroziunii continue a zonei costiere, dar trebuie bine evaluat impactul asupra habitatelor bentale. Titlul măsurii Elaborarea și implementarea planului de preluare și gestionare a
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marine Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării. Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin D10 Deșeuri marine Presiuni principale - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse. Deșeuri marine Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării Descriptori D5 Eutrofizare D8 Contaminanți în mediul marin D10 Deșeuri marine Presiuni principale - Introducerea de nutrienți și de alte substanțe bogate în
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
Percentila 75 a concentrațiilor contaminaților sintetici măsurate în Mytilus galloprovincialis este mai mică decât nivelurile de la care este de așteptat să apară efecte adverse Deșeuri marine Ind. 10.1.1 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine aduse și/sau depozitate pe țărm Ind. 10.1.2 Tendința descrescătoare a cantității de deșeuri marine din coloana de apă și depozitate pe fundul mării. Descriptori D1 Biodiversitate-habitate bentale, habitate pelagice, pești, păsări marine, mamifere marine D2 Specii neindigene D3 Specii comerciale de pești și moluște D4
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]