12,690 matches
-
Kossuth și de umbra lui Viktor. La început a cerut autonomia unui pretins ținut secuiesc, în care la recensământul din 2002 s-au declarat secui numai 778 de persoane, deci secui cât abia pot face un sat secuiesc, nu un ținut ! Fostele scaune secuiești au fost ungurizate încă din 1867 (deschideți istoriile !) Nu a trecut mult și iredentiștii și-au adus aminte de Partium, adică o parte, rămasă în afara pașalâcului turcesc din Ungaria după Bătălia de la Mohacs, în vecinătatea Transilvaniei. Odată cu
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
din mijlocul căruia se ridicau spre tării clopotnița și sfânta cruce! Dacă la început se închinau aci doar oamenii locului, puținii vârstnici rămași în sătuc, cu timpul urcară la mitocul de pe coama dealului mulțime de credincioși. Îi atrăgeau, pe lângă pitorescul ținutului și slujbele făcute, dar și povestea iconarului. Și, pentru că el se afla totdeauna în strana bărbaților, îi puteau vedea chipul, îi puteau mulțumi pentru osârdia depusă în împodobirea sfântului locaș. Nu era duminică în care să nu sosească aci măcar
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
necesar vreunui consult medical, la care îl purtau prietenii care nu acceptau că nu mai e nimic de făcut, cum li se spunea invariabil. Se pomeni condus într-o zi chiar și la o tămăduitoare dintr-un cătun aflat prin ținuturile gorjene. Cunoscută ca pricepută în lecuirea ochilor bolnavi, femeia era plăpândă și matusalemică, ea însăși cu vederea slăbită, nu atât de trecerea anilor, cât de amarul de răutăți ce-i fusese dat să vadă la viața sa. Și, în timp ce vorbea
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
ne face să fim mai demni, Evlavioși, buni credincioși, Să știm să respectăm strămoșii În care încă ne dorm moșii. Ctitorii, protoșii, slujitorii, Protosul Macarie, Tinca Mărăcineanca, Doamna jupâniță Stanca Și alți vrednici credincioși Cu toți creștini evlavioși. Aici, în ținutul de poveste Rai, podgorie cu vii este, La Valea Orlei să tot vii Cu toți ai casei, cu copii La ruga cea de toată ziua Să te închini, să simți tămâia. Ionel GRECU Referință Bibliografică: LA SCHIT, LA VALEA ORLEI
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
vieții româneşti din Ardeal în perioada înscăunării în țară a „democrației populare”, adică a regimului de astăzi. (...). (Mons. Pierre Gherman, Bruxelles) * Profesoară Tătaru, cum este cunoscută în ținutul nostru, s-a afirmat prin activitatea să didactică, dar şi prin activitatea sa de scriitoare şi prin cercetarea să ştiințică în domeniul ştiințelor naturale. Lucrările sale ş
TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353968_a_355297]
-
lebedele care se împerecheau cu pescărușii încercând să înțeleagă rânduiala lumii ne-am iubit fără se ne știm fără să ne fi făcut cineva astrograma peticeam lumina în nopțile polare și împărțeam stele în mod egal fiecare fiind rege peste ținutul celuilalt învățând să ne atigem pentru a ne cunoaște dar încercând să ne creștem copiii împreună mergem cot la cot la mii de ani distanță unul de inima celuilalt împărțind neputința de a visa SUNTEM DOAR NOI suntem doar noi
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
din apropierea orașului și coboară până sub streșinile caselor, sunt principalul izvor al acestui aer proaspăt și sănătos. De altfel, amplasat la poalele Rarăului, orașul Câmpulung Moldovenesc ne-a primit la o altitudine de 620 metri, ocupând o poziție centrală în ținutul Obcinelor bucovinene. Localitatea se desfășoară pe o distanță de cca. 12 kilometri în lungul cursului mijlociu al râului Moldova. Așezat în inima zonei muntoase, dar ușor accesibil dinspre nordul Moldovei și Transilvania, grație arterelor rutiere și feroviare de comunicație, Câmpulung
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Mănăstirea Moldovița primea satul Vama, situat mai jos de „satul Câmpulung”. De atunci, sunt numeroase documentele epocii, hrisoavele ori uricele din vremea lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Chior, Petru Rareș, cel care a dăruit mănăstirilor munți și văi din ținutul Ocolului. Deci, grație acestor înscrisuri, se observă că Ocolul Câmpulung Moldovenesc este cunoscut foarte bine epocii în cauză, dar începuturile istoriei îndelungate a așezării Câmpulung, potrivit cercetărilor unor istorici ca Dimitrie Cantemir, T.V. Stefanelli ori Theodor Bălan, se plasează dincolo de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
și Dornei. În timp, datorită apariției și dezvoltării activităților specifice exploatărilor miniere și forestiere, după anul 1775, în zonă au apărut și s-au stabilit numeroși coloniști proveniți din întregul imperiu austriac. A urmat o perioadă de dezvoltare superioară altor ținuturi din țările românești, astfel că localitatea a devenit, în scurt timp, târg. Ocolul Câmpulungului Moldovenesc își are originea în descălecatul voievodului Bogdan în țara Modovei. Acesta cunoștea foarte bine instituția domeniilor voievodale din Maramureș și, drept urmare, a înființat aici domenii
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
care fac vorbire, a fost o moșie domnească administrată în folosul cămării domnului țării și nu al visteriei acestei țări. Fiind supusă nemijlocit domnitorului, această regiune avea o autonomie largă și se mărginea cu Transilvania și Maramureș. Ca atare, locuitorii ținutului au jucat, în istoria Moldovei, rolul de grăniceri, de „păzitori ai hotarelor țării” ori de „straja țării”, după cum se menționează în documentele acelor vremuri. Aceste circumstanțe au avut un rol deosebit de important în ceea ce privește statornicirea oamenilor într-o regiune mai puțin
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
cei aproape un milion de locuitori din Bucovina. Această unitate de învățământ a fost creată, în mod special, pentru asigurarea realizării industriei lemnului la parametri calitativi superiori, în sudul Bucovinei, avându-se în vedere necesitatea valorificării bogatei mase lemnoase a ținutului, dar și cu scopul precis, chiar dacă mai puțin declarat oficial, de creare a unui cadru adecvat întru perpetuarea obiceiurilor, portului, culturii materiale și spirituale. De remarcat este faptul că, datorită sprijinului susținut al profesorilor, oameni de înaltă ținută profesională și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
apoi câmpia Bărăganului, considerată vitală pentru aprovizionarea capitalei țării. Alte regiuni, considerate omogene din punct de vedere etnic și având o importanță economică sau geopolitică mai redusă, precum Suceava, au fost printre ultimele colectivizate. O anumită parte, destul de întinsă a ținuturilor bucovinene, inclusiv zona Câmpulungului Moldovenesc, nu au putut fi colectivizate din cauza formelor de relief preponderente, așa cum am subliniat-o anterior, dar îndrăznesc să cred că, pe lângă acest inconvenient de natură geografică, un rol hotărâtor l-a avut și poziția ostilă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
lume mirifică, plină de legendă și istorie, am ales să-mi petrec și anii adolescenței, în calitate de elevă de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile și noile identități descoperite. Zona Codrului se află la interferența județelor Maramureș, Satu Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de râul Someș, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Țicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
și ospitalierii codreni, oameni care prin sufletul lor cald și prin portul popular - cămeșă și spăcel cu ciur, lucrat manual, gaci și zadii - se remarcă oriunde, prin prezența lor. Țara Codrului se mândrește cu „oameni de seamă” originari ai acestor ținuturi: scriitori, critici literari, dascăli, medici, juriști și interpreți de muzică populară. Amintim pe poetul, prozatorul, autorul de snoave și povestiri Petre Dulfu, născut în localitatea Tohat - „un Ion Creangă al Ardealului”, pe dr. docent Florian C. Ulmeanu, întemeietorul medicinii sportive
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
Emil Gavriș, pe juristul Vasile Grădișteanu, iar dintre cei contemporani cu noi, pe membrii Uniunii Scriitorilor din România Radu Ulmeanu, Florica Bud și Vasile Morar, dar și pe preotul și promotorul cultural Radu Botiș. Zona Codrului a fost dintotdeauna un ținut unic, binecuvântat de Dumnezeu, cu valori și oameni fără pereche, iar noi, generația tânără, vrem să aducem un omagiu oamenilor trecuți în lumea celor fără de dor și să-i prețuim pe cei care ne sunt contemporani, având datoria sacră de
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
Ioan al Covasnei și Harghitei i-a fost acordat titlul de Arhiepiscop Onorific, ca un gest de răsplată, prețuire și profundă recunoștință pentru întreaga sa activitate, plină de trudă, jertfă și sacrificiu, în cei șaisprezece ani de Arhipăstor duhovnicesc al ținutului românesc din centrul țării, al Covasnei și Harghitei. Aceasta s-a petrecut după mari și multe lupte. După decembrie 1989, pe fondul frământărilor existente în viața credincioșilor din județele Covasna și Harghita, a fost reluată propunerea de înființare a unei
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
în mod deosebit, dorindu-i să aibă parte, în continuare, de multă sănătate și binecuvântată putere de muncă, acum, în noua ascultare și vrednica misiune de Arhipăstor al tuturor dreptămăritorilor credincioși din latura de Vest a țării noastre adică din ținutul bogat și îmbelșugat al Banatului!... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: „Despre societatea de astăzi care ne împinge spre o utopie impusă” - un dialog duhovnicesc, viu și deosebit de sincer cu Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan Selejan... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
condusă de Crișan , atacă nobilimea din târgul Brad și trimite câte 2-3 emisari în întreg Zarandul, convocând țăranii, apoi atacă nobilimea din Ribița, Baia de Criș. A doua ceată pleacă înspre comuna Mihăileni. Cu mare repeziciune Răscoala ajunge și-n ținuturile Hunedoarei, Devei, Țara Hațegului. La Deva fiind și o armată Imperială condusă de ofițeri austrieci care a stat în așteptare chiar și la apelurile disperate ale Nobilimii, făcând pe răsculați să creadă că Împăratul este de acord cu răscoala împotriva
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
și celor 97 de prizonieri de la Hunedoara dar s-a opus Administratorul domeniului fiscal Iosif Leithner și vice colonelul Karp din Hațeg, recomandând ca „pentru interesul liniștii publice”, să-i pună în libertate. Pârjolul se întinde și în locul autorităților din ținutul Zarandului, ia locul autoritatea lui Horia și Cloșca. Aceștia au plecat în fruntea cetei de la Câmpeni spre Abrud. La Abrud și Roșia, răscoala a ținut 3 zile. Din Roșia, Horia a pornit spre Bucium. Trădat. A fost salvat de Căpitanul
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
al Domnului”. Tradiția Bisericii ne spune că, după înălțarea Domnului la cer, „Apostolii au tras sorți și au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Atunci, acestui întâi chemat i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizanția, Tracia și Macedonia, cu ținuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre și Sciția (adică Dobrogea noastră) și până în Crimeia”. În România, Sfântul Apostol Andrei este socotit ca fiind cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei, unde a și locuit o
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
dezbateri pe tema „Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, România, la 27 martie 1918". Data de 27 martie 1918 a făcut și a intrat istorie ca o zi special atât pentru Republicia Moldova, cât și pentru România, însemnând prima unire a unui ținut românesc cu patria mamă, după Primul Război Mondial. În primăvara anului 1917 s-a constituit ca Republica Democrată Moldovenească, proclamându-și independența față de Rusia, după care a decis, în cele din urmă, unirea cu Regatul României. A fost prima dintre
LECŢIA DE ISTORIE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353556_a_354885]
-
Domnul Apalaghiei își prezintă mărțișoarele sub forma unei povești proprii, prezentată pentru prima dată la un Simpozion organizat de Institutul Național al Lemnului din București, la ROMEXPO București, ocazie cu care a captivat audiența celor prezenți. Odată pe vremuri, în ținutul Botoșanilor un cioban s-a retras cu turma de oi, departe de casă la umbra pădurii. Acolo de dragul soției a crestat două păsări, simbol al dragostei, dragobetele. Gândind că așa cum soția are grijă de copil, așa cum păsările pădurii au grijă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
de călătorie pe care i le-au lăsat locurile prin care l-au purtat pașii, atât în țară cât și în afara granițelor. Cu toate că a colindat meleagurile patriei în lung și-n lat, de la munte la mare și invers, dar și ținuturi din străinătate, nu și-a uitat glia strămoșească. Astfel, în „Trepiedul de aur”, scriitorul Puiu Răducan intenționează să treacă în nemurire locurile natale, plaiurile copilăriei sale, să pecetluiască cu litere de suflet ținutul Țepeștilor vâlcene în filele eternității. Și într-
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
munte la mare și invers, dar și ținuturi din străinătate, nu și-a uitat glia strămoșească. Astfel, în „Trepiedul de aur”, scriitorul Puiu Răducan intenționează să treacă în nemurire locurile natale, plaiurile copilăriei sale, să pecetluiască cu litere de suflet ținutul Țepeștilor vâlcene în filele eternității. Și într-adevăr reușește s-o facă într-un stil original. Autorul recunoaște cu sinceritatea unei spovedanii în fața duhovnicului numit „natură” că: Atât m-au frământat aceste meleaguri natale, atât au investit în ființa mea
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
tată în fiu până astăzi. Astfel, Fecioarele Soarelui, Laudike (Leukippe), Hiperohe, apoi Arge, Opis, Europe, au fost aduse în Delos cu această ”săgeată magică de aur”, odată cu zeii, deasupra Pontului Euxin (Marea Neagră) deasupra Istros-ului (Dunării) și a Adrie, într-un ținut descris ca fiind o Terra Mirabilis. ”Terra Mirabilis este un pământ sacru, luminos, fertil prin el însuși. Locuitorii sunt foarte drepți și trăiesc mai mult și mai fericiți decât oricare alți muritori”, mai spune Diodor Siculus. Teoria genoamelor situează u-topografia
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]