3,981 matches
-
Mergem oriunde, inclusiv în Congo, vorba lui Florentin Petre. Și cu ei, cu africanii congolezi, ne asemănăm întru cîtva, mai ales la sărăcie. Dar măcar acolo, la cîteva grade de Ecuator, e cald tot timpul, cîrnații cad greu la stomac, țuica fiartă n-are nici un rost, iar bananele cresc în copaci, trebuie doar să-ntinzi mîna și să-ți astîmperi foamea. Pe meleagurile noastre, în schimb, poți să culegi vara dude și iarna voturi. decembrie 2004 Tamarele gazonului Deși încă nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ajuns ca pe autocarul pictat cu boturi de cîine să se lipească, la Ștefănești, poze pe fond albastru ale candidatului PSD pentru Cotroceni. Cu tot decorul de proastă calitate al unui asemenea eveniment: meci amical cu echipa satului, grătare electorale, țuică fiartă împărțită în pahare de plastic alegătorilor. între timp, clubul nu mai are obligații de partid și își poate astîmpăra liber nevoia de imagine. De la înălțimea avansului astronomic din clasament, Dinamo își permite să facă în fiecare miercuri un drum
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
nu ridicam pretenții. Dar la noi iarna ține destule luni, pe drumuri nu se poate circula din cauza zăpezii, iar la întorsura Buzăului se bate record după record. Minus 30, minus 31... Temperaturi de performanță în sporturile de iarnă, temperaturi de țuică fiartă la gura sobei pentru români. Prin fața lui Big Brother de pe DN1 circulă în fiecare weekend mașini scumpe, care transportă schiuri și schiori. Pîrtiile sînt pline, din mijloacele de transport pe cablu se scot bani frumoși, vinul fiert curge gîrlă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu bărbați dedați la patima jocului și a beției, cu teologi ispitiți de "legea trupului", cu femei vinovate îndreptate prin nobleța soțului, în fine, cu micile cazuri de conștiință ale oamenilor umili de la țară: dascăli în luptă cu pofta de țuică, babe copleșite de ideea judecății divine ("Păcatele mele-s cât năsip în mare, și câtă frunză-n codru, și câte stele-s pe cer. Atât am greșit eu, părinte!"), bolnavi cuvioși care strâng bani pentru popă ca să li se cânte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru confecționarea de obiecte mici. Sunt și întrebuințări specializate, cum ar fi folosirea dudului la vasele mici pentru țuică și a stejarului la vasele mari pentru vin. Tehnicile de prelucrare și decorare a lemnului pot fi împărțite în două mari categorii: cele în care nu se intervine în masa lemnoasă, ci se obțin forme și chiar elemente decorative, cum
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fi adevărul. CUM SE FĂCEA ARMATA Ne povestea bunicul cum „se făcea” armata pe timpul său. Soldații se bărbiereau dar purtau mustață. încălțămintea era opinca. în loc de ciorapi se foloseau obiele. Dimineața, în loc de ceai, li se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această cauză, cel ce distribuia ț
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în loc de ceai, li se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această cauză, cel ce distribuia ț uica dimineața, nu le mai da ostașilor rația obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această cauză, cel ce distribuia ț uica dimineața, nu le mai da ostașilor rația obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl îmuia în țuică și ungea/uda mustața fiecărui ostaș și așa plecau la câmpul de instrucție. Câteva zile ostașii au făcut haz de procedeu, dar după un timp unii dintre ei au raportat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ostașilor. Din această cauză, cel ce distribuia ț uica dimineața, nu le mai da ostașilor rația obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl îmuia în țuică și ungea/uda mustața fiecărui ostaș și așa plecau la câmpul de instrucție. Câteva zile ostașii au făcut haz de procedeu, dar după un timp unii dintre ei au raportat neregula. Căpitanul s-a supărat foc și a cerut să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
neregula. Căpitanul s-a supărat foc și a cerut să fie pedepsiți cei vinovați. Unul dintre reclamanți a ajuns la colonel și colonelul a venit în control. în fața soldaților, căpitanul i-a acuzat că „mârlanii nu se mai satură de țuică și că spun minciuni” și ca dovadă i-a propus colonelului să-i miroasă, că toți miros a țuică. Colonelul „a constatat” că raportul reclamantului era fals și a ordonat să fie pedepsită întreaga companie. Și astfel la nunta fiicei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la colonel și colonelul a venit în control. în fața soldaților, căpitanul i-a acuzat că „mârlanii nu se mai satură de țuică și că spun minciuni” și ca dovadă i-a propus colonelului să-i miroasă, că toți miros a țuică. Colonelul „a constatat” că raportul reclamantului era fals și a ordonat să fie pedepsită întreaga companie. Și astfel la nunta fiicei căpitanului au petrecut fericiți și majurul și căpitanul și colonelul. Dar zicea bunicul: „de atunci ostașii nu mai poartă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
propus unchiului Anton să aștepte, deci să meargă la un hotel, să ia cina acolo împreună și a doua zi să se întâlnească cu Ionică. Seara au mers amândoi în restaurantul hotelului pentru cină. Costică știa că unchiului îi place țuica și a comandat cu mărinimeie ca să-i facă pe plac. După două țuici, Costică s-a scârbit de atâta băutură, dar tata lui a mai dorit țuică. A fost servit, au mâncat, au ascultat muzică și atunci când Costică nu mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cina acolo împreună și a doua zi să se întâlnească cu Ionică. Seara au mers amândoi în restaurantul hotelului pentru cină. Costică știa că unchiului îi place țuica și a comandat cu mărinimeie ca să-i facă pe plac. După două țuici, Costică s-a scârbit de atâta băutură, dar tata lui a mai dorit țuică. A fost servit, au mâncat, au ascultat muzică și atunci când Costică nu mai putea suporta atmosfera din local, și dorea să meargă la culcare, l-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mers amândoi în restaurantul hotelului pentru cină. Costică știa că unchiului îi place țuica și a comandat cu mărinimeie ca să-i facă pe plac. După două țuici, Costică s-a scârbit de atâta băutură, dar tata lui a mai dorit țuică. A fost servit, au mâncat, au ascultat muzică și atunci când Costică nu mai putea suporta atmosfera din local, și dorea să meargă la culcare, l-a întrebat pe unchiul Anton. „Mai vrei ceva tată”? Iar bătrânul i-a răspuns cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu mai poate mânca. Știa bătrânul că boierul îl chema la masă numai formal, că de fapt nu era bucuros să mănânce împreună cu el. Masa a durat mult prea mult, după aprecierile bătrânului vânător. Cele vreo cinci feluri de mâncare, țuica, vinul băut și poveștile de-acum cam nesărate, după părerea mo șului, l-au indispus și a început să-și piardă răbdarea. Când boierul, într-un târziu, a început să se șteargă la gură după toate bunătățile mâncate, bătrânul a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sociologie, să zicem, Dimitrie Gusti, sau Traian Herseni, depun la secția de votare două voturi în deplină cunoștință de cauză și cu cel mai mare simț al resposabilității, în timp ce doi nemernici, la aceiași secție de votare, pentru 100 grame de țuică votau împotriva alegerii făcute de marii și conștiincioșii profesori. Tocmai pentru îndepărtarea unor astfel de racile morale care înlesneau candidaților „cumpărarea” voturilor de la cei incompetenți, și pentru trezirea celor ignoranți și pătimași care și „vindeau” votul pentru un „țoi”, legionarii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prefectul, cetățene, bravos!" Zic: (sughite) Aș! De la prefectul! Zice: "I-am cunoscut slova... Ia arată-mi-o. -Doamne păzește!" Ba că dă mi-o, ba că nu ți-o dau, din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o țuică... unadouă-trei... pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo! L-am băut! Zoe: Dar scrisoarea? Tipătescu: Scrisoarea (se repede la el
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o potrivesc că mi-era strâmtă am vrut să-i scot căptușeala s-o mai lărgesc... când colo în căptușeală peste ce dau? Zoe: O scrisoare! Cațavencu: O scrisoare Cetățeanul: O scrisoare, da, domnule Nae... Nu mai mergem pe la o țuică?... Zoe: (foarte emoționată) S-o vedem! Cetățeanul: E de la conul Fănică: andrisantul sunteți dvoastră. Zoe: Dă-mi-o, dă-mi-o degrabă! Cațavencu: Sunt în adevăr pierdut! Zoe: Degrabă, dacă o ai. Cetățeanul: O am, n-am pierdut-o... nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
poate că nici o sărbătoare nu avea atâta fast cât avea ziua de Sfântul Nicolae. Tata Își serba cu sfințenie ziua. Cât eram la țară, veneau din Împrejurimi, protipendada localităților, pentru că la tata se tăiau purcei, se tăiau miei, se bea țuică de Pitești... După ce am pierdut tot de acolo și am ajuns În Constanța, săraci ca toți ceilalți, ziua de Sfântul Nicolae nu mai era chiar la fel... Veneau mai puțini, sigur că da, se Împuținaseră, dar ziua totuși se păstra
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și de stalinism pe la Craiova... După ce m-au dat afară, am Încercat apoi să mă angajez În mai multe locuri și nu eram primit nicăieri. Am găsit până la urmă pe un fost coleg care ajunsese șeful centrului de colectare a țuicii. M-a primit acolo la el și-am stat câteva luni pă un post de paznic... În sfârșit, având anumite relații cu fostul director al Băncii de Stat de atunci, fosta Bancă Națională, Mironescu, acesta mi-a propus să mă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de-ai lor cumva!?”. „Nu, domne, nu sunt, m-au arestat.” I-am spus cine sunt... „Aoleu, aici dacă ai Încăput, să știi că nu scapi nepedepsit.” Zice: „Pe mine m-a turnat un coleg de servici că la o țuică m-am apucat să-i spun o parodie la «Tatăl nostru», da’ să știi că-i grav”. Mai stau puțin și-ntr-o noapte Îl aduce pe unu’, Popescu Pasărea. Ăsta era un preot, legionar notoriu... Și ăsta făcuse Închisoare săracul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
expertă. Dar tipul tot așa mi-a zis: „Măă, pe tine te-au băgat aici să ne tragi pe noi de limbă”... „Nu, domne, eu sunt”... „Aaa... Băi, tu ești țuicar, din ăia care-ați vorbit de partid la o țuică”... Și se uită mai bine la actor și zice: „Domne, noi de fapt ne cunoaștem. Țineți minte că În 1926 sau nu știu când... ne-am cunoscut pe Grivița, la atelierul ăla auto?”. Că probabil nu era decât unu’ În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
contrarevoluționară Împotriva statului... Da’ motivul neoficial al arestării a fost că am râs la un banc despre sovietici... Domnule, În 1958, veneam cu autobuzele de la Școala de Ofițeri, care era spre Olănești... Am coborât și toți: „Bă, care dai o țuică?”. Eram Înainte de masă și o țuică era trei lei. Unu’: „Io am doi lei”... Altu’: „Am cinci lei”... Am intrat la un bufet Într-o sală mai curată și ne-am pus de am băut câte o țuică. După prima
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
al arestării a fost că am râs la un banc despre sovietici... Domnule, În 1958, veneam cu autobuzele de la Școala de Ofițeri, care era spre Olănești... Am coborât și toți: „Bă, care dai o țuică?”. Eram Înainte de masă și o țuică era trei lei. Unu’: „Io am doi lei”... Altu’: „Am cinci lei”... Am intrat la un bufet Într-o sală mai curată și ne-am pus de am băut câte o țuică. După prima țuică: „Bă, io ma’ am doi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dai o țuică?”. Eram Înainte de masă și o țuică era trei lei. Unu’: „Io am doi lei”... Altu’: „Am cinci lei”... Am intrat la un bufet Într-o sală mai curată și ne-am pus de am băut câte o țuică. După prima țuică: „Bă, io ma’ am doi lei!”. Altu’: „Ma’ am trei lei!”. (râde - n.n.) Hai să mai bem un rând. Și-am mai băut un rând. E, după al doilea rând, nu știu dacă dumneavoastră știți, da’ devii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]