16,963 matches
-
Union of 2014" în "Geopolitical and Geostrategic Evolutions în the Black Șea Region. Lesson of the past and the Challenges of the Future", Proceedings of the Fifth EUBSR Internațional Conference, May 20, 2014, Edited by Constantin Hlihor, First publication Italian Academic Publishing 2015, etc. She also edited some books such aș: European Union- an instituțional approach (2010), Introduction în Public Relations (2010), Public Relations Management (2015). DAN SULTĂNESCU is a BA în Political Science (2001). Currently, he is Executive Director of
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Puținii privilegiați care puteau ajunge la cărți și reviste străine aveau posibilitatea să le plagieze în deplină impunitate. Fenomenul a fost atât de grav, atât de mult a pervertit spiritele, încât și în zilele noastre am văzut cum un tratat academic de istorie în care capitole întregi sunt plagiate își găsește apărători printre membrii Academiei Române. Comunismul a distrus monumente ale tradiției românești. încă de la început, când au decis dărâmarea Teatrului Național. Planul de distrugere a satelor, care și-a găsit apărători
Argumente pentru condamnarea comunismului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10654_a_11979]
-
în care accentul ar fi căzut mai mult pe idee decât pe viziune, un univers poetic în care filosofia ar fi avut un loc de onoare. Altfel spus, Valeriu Stoica ar fi putut fi, în poezie unul dintre continuatorii liricii ,academice" a lui Ștefan Augustin Doinaș. Certitudine nu vom avea însă pentru că, asemeni lui Rimbauld, autorul a abandonat definitiv poezia la o vârstă la care, pentru cei mai mulți, drumul abia începe. Un lucru este însă cert: tînărul Valeriu Stoica avea talent și
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
Și cumva profund recunoscătoare. Cărțile mele sînt scrise și din recunoștință. Pentru... lume. De pildă, ultima, pentru poeți minunați și muzici, prieteni nevăzuți care m-ajută să supraviețuiesc frumos." O, dacă ar fi într-adevăr... Patul lui Procust în variantă academică Incitantă și totodată instructivă dezbaterea pe care Revista 22 (numărul din 2-8 mai 2006) o publică pe marginea "certei standardelor universitare". Articolele semnate de Mihaela Miroiu și Andrei Cornea, punînd în lumină nuanțele unei teme cu care, să recunoaștem deschis
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10653_a_11978]
-
pe marginea "certei standardelor universitare". Articolele semnate de Mihaela Miroiu și Andrei Cornea, punînd în lumină nuanțele unei teme cu care, să recunoaștem deschis, foarte puțini dintre noi sîntem familiarizați, reprezintă o pertinentă analiză a criteriilor pe baza cărora valoarea academică va fi acreditată în viitoarele medii universitare. În opinia lui Andrei Cornea, nu pot exista standarde universitare uniforme pentru totate științele academice: este nevoie așadar de o diferențiere calitativă a domeniilor în care urmează să fie aplicate punctajele, normele și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10653_a_11978]
-
recunoaștem deschis, foarte puțini dintre noi sîntem familiarizați, reprezintă o pertinentă analiză a criteriilor pe baza cărora valoarea academică va fi acreditată în viitoarele medii universitare. În opinia lui Andrei Cornea, nu pot exista standarde universitare uniforme pentru totate științele academice: este nevoie așadar de o diferențiere calitativă a domeniilor în care urmează să fie aplicate punctajele, normele și criteriile de stabilire a competenței. În răspunsul pe care i-l dă lui Andrei Cornea, Mihaela Miroiu scrie inspirat despre fetișul publicațiilor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10653_a_11978]
-
amenințare la adresa prestigiului social atribuit prin limbă și chiar a ideii de normă, afirmînd că admiterea unor forme după criteriul frecvenței lor în uz reprezintă o cedare în fața inculturii, analfabetismului etc. Unul dintre punctele cele mai sensibile ale noilor recomandări academice pare să fi fost admiterea pluralelor cireși și căpșuni ca variante literare, chiar preferate formelor cireșe, căpșune (singurele acceptate de ediția din 1982 a DOOM). Din păcate, protestele unora dintre vorbitorii iritați se bazează doar pe amintirile din școală și
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
argumente, cît și contraargumente pentru orice principiu excesiv de logic. În orice caz, formele în discuție au mai fost acceptate de normele din trecut. În Dicționarul enciclopedic ilustrat Cartea Românească, din 1931, I.A. Candrea consemna pluralele cireșe și cireși. Dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu - Dicționarul limbii romane, 1940 -, înregistra la căpșună pluralele căpșune și căpșuni, la cireașă pluralele cireșe și (mai rar) cireși. În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), cireașă avea, alături de cireșe, și varianta de plural cireși, iar
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
și unde începe viața? Există viață adevărată dincolo de poveștile rămase din existența fiecăruia? Ce este mai important: ce scriem sau cum scriem? Iată cîteva întrebări cheie la care, în spirit ludic sau încrîncenat, cu ironie de belfer sau cu morgă academică, cu farmec boem sau cu ariditate conceptuală, se străduiesc să răspundă - explicit sau indirect, prin textele lor literare - toți scriitorii foarte mediatizatei generații optzeciste, pionierii autodeclarați ai postmodernismului românesc. Ioan Groșan nu face excepție, chiar dacă locul său în tabloul de
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
doar astfel se explică numeroasele stângăcii stilistice și tendința de acoperi prin aglutinarea de adjective lipsa evidentă de sensuri a multora din aserțiuni. Nu-mi închipui că publicându-și într-o engleză la fel de aproximativă textele ar fi ajuns la pozițiile academice actuale. Dat fiind, însă, conținutul lor de regulă plin de ardoare și pasiune politică, am trecut de fiecare dată peste astfel de neajunsuri. Citindu-l pe Tom Gallagher te poți enerva, dar nu te plictisești. Cam așa stau și lucrurile
Tismăneanu trebuie dărâmat! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10695_a_12020]
-
fără ostenire mersul pe sîrma limbajului. Scrisul său este o continuă emisie feerică de baloane de săpun care se ating în aer, se sparg voluptos, dar sînt instantaneu înlocuite de altele. Jargonul științific, limbajul doct, prețios, al simpozioanelor și lucrărilor academice de teorie și critică literară, stilul cool și dezinhibarea verbală ale băieților de cartier, metaforele împrumutate de la ?vecina mea?, poeta, locurile comune ale criticii literare și cele ale tot mai acaparantului univers mass-media sînt precum notele unui xilofon pe care
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate de intelectualii diferitelor confesiuni, se simțeau mai curați, măi toleranți: Librăria Școalelor, condusă de familia Sanft, Librăria Academică, patronată de Sabetay și Leibovici, Librăria Carte de Aur, a lui Gabriel Iael. Erau tot asa de căutate anticariatele lui Umberto Cristofaru, Bohor Greioni și altele. Aminteam cu altă ocazie de prezență Teatrului Lumină, al comunității evreiești, de la Craiova, trupa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
obscure (cât mai neaoșe cu putință) și la edituri pe care tot ei le administrează. Sunt relativ puțini aceia care, plecați la o anumită vârstă din țară, au reușit să se integreze cu adevărat într-o altă comunitate profesională și academică. În cazul lor, drama despărțirii de România nu e totuși mai puțin adâncă. Visele și insomniile chinuitoare o scot periodic la suprafață, reproiectând vechi amintiri și tulburând nostalgic desenul coerent al relaționării cu noua lume. Situația se simplifică pe teritoriul
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
decât cele așteptate de călăii comuniști, Ion Ianoși n-ar fi rezistat atât de mult în vârful ierarhiei bolșevice din România. A trebuit ca N. Ceaușescu să-și aducă propriii oameni pentru ca Ion Ianoși să facă pasul spre ocupațiile pur academice. Comuniștii români au dezvoltat o impecabilă artă a ștergerii din biografie a amănuntelor neconvenabile. Cu toții parcă s-au născut după 1990. N-o să găsești nici un fel de trimitere la apartenența la un partid criminal - toți au fost ,distinși profesori și
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
Rodica Zafiu De multe ori, norma "academică" - regula care separă româna literară de variațiile populare și regionale - s-a stabilit treptat, ca de la sine, astfel încît astăzi nimeni nu mai știe prea bine pe ce temei s-a încetățenit o formă sau a fost condamnată alta. De la
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
din cei o sută de candidați). Or, o asemenea normă e foarte departe de practicile scrisului românesc cult. Într-o lucrare de referință care din fericire nu trebuia să fie concisă și care se bazează pe sute de citate - dicționarul academic (Dicționarul limbii române - DLR, Tomul XII, partea a 2-a, Litera U, 2002) - , se consideră cu dreptate că pentru numeral cea mai răspîndită este forma unul, "cu excepția cazurilor cînd se folosește la numărare, la calcule sau în componența unor numerale
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
paginile virtuale: , Șeful lipsește momentan, reveniți sau lăsați un număr de telefon să vă contacteze" (9am.ro); , Sun de vreo 10 minute la Serviciul de Relații cu Clienții și sunt anunțat că Ťtoți operatorii sunt momentan ocupațiť" (hanuancutei.com). Dicționarul academic (DLR) atestă adverbul momentan într-un text din secolul al XIX-lea, unde este glosat în paranteză: ,momentan (într-o clipită)". De fapt, adverbul este folosit cu două sensuri principale înrudite, dar distincte: ,imediat, repede" și ,în momentul de față
Momentan by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10946_a_12271]
-
a mai prins până în 2001, la sfârșitul vieții sale, decât apariția a încă două volume. A scris despre fiecare cu conștiinciozitate profesională și cu bune aprecieri. Dar tristețea acestei lentori în ritmul de apariție a volumelor în cadrul unei ediții critice academice e boală veche și, se pare, incurabilă. De vină e un întreg sistem, din faza cercetării inițiale până la finalizarea editorială, insuficient finanțată sau pur și simplu neglijată de către instituțiile de stat responsabile în domeniul culturii. Sunt semne că ceva s-
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
Ed. Minerva, 1996. Volumul apare la o distanță de zece ani față de primul. Include, în principal, romanul Micuța și povestirea istorică Ioan Vodă cel Cumplit, alături de alte texte mai puțin cunoscute, reproduse din volumul Sarcasm și ideal. Interesant este discursul academic închinat postum soției în textul memorialistic O nevastă româncă în traiul pământesc și-n viața după moarte, sursă de informații biografice. III, Proza din periodice și din manuscrise, ediție critică de Stancu Ilin și I. Oprișan, Ed. Minerva, 1998. Cuprinde
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
D. Popovici și Vladimir Drimba, Mircea Anghelescu a reluat efortul de restituire a operei lui Heliade, într-o ediție critică selectivă (dar cu intenții mult mai cuprinzătoare decât cele anterioare), din care au apărut două volume în 2002, în seria academică de ,Opere fundamentale", girată de Eugen Simion. După îndelungi ezitări și amânări, ediția Hasdeu din seria ,Scriitori români", începută la Editura Minerva în 1986, s-a urnit prin grija lui Stancu Ilin, combinată apoi cu efortul lui I. Oprișan. Cei
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
note minuțioase dintr-o adevărată enciclopedie a vieții politice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea). Cine să recunoască o astfel de performanță, care cade la mijloc, între literați și istorici, deopotrivă de ingrați sau de neatenți? Ediția academică a operei lui Kogălniceanu are o poveste îndelungată. Primul volum, de Beletristică, studii literare, culturale și sociale, a apărut în 1974, la Editura Academiei, avându-l ca îngrijitor și prefațator pe Dan Simonescu, devenit, într-un fel, coordonatorul ediției. Al
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
echitabilă, fiind văzute drept parte legitimă și vie a proceselor istorice ale ultimilor șaizeci de ani. Deducem de aici că în demersul său a prevalat țintirea directă a Adevărului, și nu privirea printre gene a ideologiei și a emfazei atâtor academici occidentali pentru care lumea se oprește la nivelul propriilor obsesii nombriliste.
Postwar by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10978_a_12303]
-
cercetări semnate de Guido Liguori și Ioana Cristea Drăgulin privesc studiile gramsciene. Guido Liguori este profesor de istoria gândirii contemporane în cadrul Universității din Calabria și director al celebrului Internațional Gramsci Society, Italia. Autorul este considerat a fi de către membrii spațiului academic unul dintre cei mai importanți cercetători ai gândirii politico-filosofice a lui Antonio Gramsci. Studiul pe care îl propune cititorilor se intitulează: "Stat și societatea civilă la Gramsci". Intenția contributorului a fost aceea de a întări ideea conform căreia Gramsci nu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
celor interesați de literatură științifică ce tratează naționalismul prin prisma identității etnoculturale, a apropierilor și mai ales a clivajelor interetnice, a relației democrație - naționalism contextual legată de europenism. De asemenea, găsesc lucrarea potrivită pentru a fi parcursă de oricine gravitează academic în spațiul științelor socio-umane ori profesează în domenii precum cel jurnalistic, politic ori socio-cultural. Robert PASKUJ Notes of the contributors Giuseppe CASCIONE is Professor of Political Philosophy at the University "Aldo Moro" of Bari. He directs the scientific journal Iconocrazia
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Bucharest, (2011). He is lecturer at "Hyperion" University of Bucharest, Faculty of Social, Humanities and Natural Sciences, Department of Political Sciences, since 2012. He published " Construcția unui partid unic: Frontul Renașterii Naționale", Enciclopedica Publishing House, Bucharest, 2012 and of several academic articles on Romanian authoritarian monarchy, voting behavior and electoral analysis, indexed în internațional databases such aș Sfera Politicii, Polis and South-East European Journal of Political Science. Ledio LAKO graduated în "Internațional Relations" at the "European University of Tirana"; He is
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]