4,780 matches
-
la arie, unde stogurile Întregului cătun erau așezate În linie dreaptă ca să poată trece printre ele batoza. Acum țăranii, nemaiputând de fericire, Își dădeau cotele de cereale obligatorii către stat. La batoză era de strajă un delegat, de obicei un activist de partid care trebuia să fie vigilent ca țăranii, mai ales cei mai Înstăriți, să nu dosească vreun sac de grâu pe undeva prin buruieni. Munceau bieții oameni o vară Întreagă și mulți se Întorceau acasă de la arie cu un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un sac-doi În coșul carului. Arză-i focul și nu i-ar mai răbda pământul! Uită-te cu cât mă Întorc acasă după o vară de muncă! Astfel de blesteme se auzeau deseori din gura bieților țărani. De auzea cumva activistul astfel de vorbe, amenințarea venea prompt: Dacă te mai aud cu astfel de vorbe, Gherla te mănâncă! Câtă nostalgie au unii după astfel de vremi! Dar să ne Întoarcem În trecut. Mai urmau și alte munci până la venirea toamnei. Trebuia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
reprofila din mers, au venit unii și au hotărât că acest Combinat de Industrializare a lemnului nu mai este rentabil, că nu mai poate produce profit și trebuie Închis. Apare acum o nouă clasă, cea a oamenilor de afaceri, urmașii activiștilor de partid și ai securiștilor, tocmai cei care au pus umărul la acea ruptură tragică a țăranului de pământ, la dezrădăcinarea lui. În concepția lor, noi nu avem nevoie de o dezvoltare organică, ci de o Îmbogățire grabnică a unora
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și la vremea aceea construisem câteva magnetofoane. Voiam să fie luate în considerare într-o eventuală producție de serie. Cum cei care dispuneau nu au fost receptivi, m am adresat Comitetului Central al Par tidului. În urma scrisorilor, venea câte un activist care încerca să mă prelucreze tot pe mine. Să mă liniștească... — Erați incomod? — Mai mult. Am scris și pe la ziare. La „Monitorul”, de exemplu. La „Ziua” și nu numai. - La Monitorul, îmi amintesc, erați aproape un permanent în rubricile ziarului
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
și tinerii fără locuri de muncă, au alimentat o opoziție puternică față de globalizare. "Globalizarea nemulțumirilor (J. Galtung, 1999) unul dintre efectele perverse ale fenomenului a generat o mișcare la nivel mondial care reunește intelectuali, sindicate, organizații neguvernamentale de mediu, politicieni, activiști în domeniul drepturilor omului, instituții ale femeilor etc., adică o gamă largă de instituții și persoane interesate să construiască o lume mai echitabilă care, în opinia lor, nu poate exista atâta timp cât neoliberalismul, liberalizarea prețurilor și privatizarea sunt principalele motoare ale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fără să dubleze aceste înzestrări cu discreția nobilă a convingerilor autentice și a muncii adevărate. Personajul pe care și l-a construit, fată dintr-o bucată, aproape de oameni, bănățeancă drăguță și sinceră era, în fond, foarte asemănător cu acela al activistului de omenie din regimul trecut. Mona Muscă reprezintă însă un tip uman care a invadat masiv lumea autohtonă, după 1989: e vorba de cineva care își adcă toate circumstanțele în interes propriu, care se slujește pe sine în orice împrejurare
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
iată că a slujit drept pildă! Poate mai sunt asemenea cazuri și în alte părți. Dincolo de faptul că informatorii nu sunt principalii vinovați pentru dezastrul României comuniste și imediat postcomuniste că doar existau și securiștii, care îi racolau, și înalții activiști, care dirijau și controlau Securitatea! Cred că trebuie să practicăm o anumită îngăduință față de cei nu foarte păcătoși, pentru a încuraja astfel autodeconspirările, care mi se par mai eficiente pentru spiritul public decât deconspirările. Dacă ne așteaptă un nou val
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
deconspirarea ofițerilor de Securitate care e tot obligația CNSAS-ului, dar acesta n-a reușit să publice decât vreo 150 de nume urmată de deconspirarea politicienilor și a demnitarilor activi care au lucrat în Securitate ori cu Securitatea, precum și a activiștilor PCR de rang înalt. De ce? Pentru că aceștia dispun și acum de destinele noastre. În al treilea rând, ar trebui să urmeze cei care ne pot influența în calitate de formatori de opinie, deci analiștii, jurnaliștii, liderii organizațiilor civice. Iar după aceea putem
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
De ce nu ar fi putut acesta să-i redea lui Paul Goma cetățenia în cei 11 ani de mandat? Liviu Antonesei: Ha, ha, ha! Chestia asta chiar mă face să râd cu poftă! Păi, ce poate fi mai opus decât activistul peceriu Ion Ilici Iliescu și disidentul anticomunist și fostul deținut politic Paul Goma? Grija și misiunea istorică a lui Ion Iliescu a fost cum să salveze cât mai mult din fosta nomenklatură roșie, nu să reabiliteze disidenții. De altfel, dacă
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nu o pot uita și care explică această îndrăzneală. Lor li se alătură câțiva intelectuali, câțiva universitari și unii tineri romantici. Ei vor fi inițiatorii Proclamației de la Timișoara, care cerea înaintea alegerilor din mai 1990 limitarea drepturilor electorale ale foștilor activiști de partid și ale cadrelor din Securitate pentru o perioadă de zece ani. O astfel de cerere din partea societății civile era o dovadă de civism, nonviolentă și avea meritul de a fi clară. Dacă ar fi existat voință politică din partea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
civism, nonviolentă și avea meritul de a fi clară. Dacă ar fi existat voință politică din partea grupului Iliescu pentru o reașezare democratică, o astfel de opțiune ar fi fost perfect realizabilă; dar echipele lui Ion Iliescu, provenite ele însele din activiști și ideologi ai partidului, nu aveau nicidecum această intenție sinucigașă. Continuitatea istoriei societății s-a impus. Fără îndoială, unele spirite mai exigente s-au simțit în forul lor interior incomodate de această constrângere la tăcere. O tăcere la care toată lumea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cunoscuți într-o economie de piață care schimbă regulile jocului succesului. Aceste elite au susținut tendințele de deschidere inițiate de autorități care se lansează și ce altceva ar fi putut face? în direcția Occidentului. Din momentul în care trecutul de activist rămâne un atu pentru conducerea politică în timpul mandatelor lui Iliescu, între 1990-1996, apoi între 2000-2004, și nu este sancționat de către o parte a societății, care vrea să "uite" ca să accelereze ritmul, totul este învăluit în mister, mascând adevărul despre trecutul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
structurile Securității. Am pus în evidență faptul că, în 1993, șaisprezece dintre atașații comerciali din ambasadele românești din străinătate proveneau din structurile Securității"15. Metoda de lucru a lui Marius Oprea este simplă: alcătuirea unor baze de date cu privire la foștii activiști ai Partidului Comunist, ai Securității, ai poliției și magistraturii care au contribuit la represiunea populației. Numele și acțiunile lor vor fi publicate într-un raport anual... Poziția lui Marius Oprea este de ordin etic, ideologic: Am pornit de la ideea că
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tardivă și pervertită de lupta politicianistă în cazul funcționării Consiliului CNSAS explică dificultățile de a plasa viața politică românească într-un cadru european occidental la dreapta, centru sau stânga. Confuzia e provocată, în mare măsură, de circulația elitelor, a foștilor activiști de partid și a moștenitorilor acestora, a descendenților acestora în interiorul forțelor politice, la care ei aderă într-un mod pragmatic, în funcție de afinitățile sociale: în ciuda afirmării unei noi generații, adesea foști bursieri ai universităților occidentale sau foști stagiari în institute europene
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
articole frizează ridicolul, atunci când se amintește rolul deosebit de important al șefului statului român la scară europeană și mondială... Ultimul congres al Partidului Comunist Pregătirea celui de-al XIV-lea Congres abundă în expuneri, lungi expuneri de bilanțuri pozitive, produse de activiștii de partid din diferitele regiuni ale României: o fotografie în stil fotomaton a oratorului, mohorâtă și țeapănă, însoțește textul. Nicio critică sau autocritică în acest gen de expuneri, doar o litanie fără sfârșit lăudând meritele partidului. Atunci când critica apare, ea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de Informații Interne de la București... Această atmosferă, dialogurile din interior, contactele cu străinii din Occident și din URSS care se desfășoară în culisele puterii, bătrânii demnitari dezamăgiți, gorbaciovienii ambițioși ca Ion Iliescu, ex-favorit al lui Ceaușescu pe când era un tânăr activist, explică într-un mod tragic și sumbru ritualul persistent care triumfă cu ocazia celui de-al XIV-lea Congres. Amenințarea există: Ceaușescu refuză să se supună și acționează. Populația este în marea ei majoritate paralizată. Așa cum va explica Virgil Măgureanu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Securitatea, "brațul înarmat" al Partidului Comunist. Mimând o liberalizare strict controlată, care îi aducea și un spor masiv de popularitate, el a reușit, între 1965 și 1968, să-și subordoneze integral serviciile de securitate și să le pună sub controlul activiștilor mai mult sau mai puțin civili. Acesta a fost un complicat proces prin care teroarea anilor '50 a fost înlocuită de controlul difuz, generalizat și întru câtva consimțit al societății în întregul ei. Insidios, acest control se va exercita prin
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și masiv după asta, ideologia industrializării în masă, coroborată cu imperativul "revoluționar" al înlocuirii vechilor elite cu altele noi, fidele noului regim, deschisese calea unei rapide și masive ascensiuni sociale a multor muncitori și chiar țărani, prefăcuți peste noapte în activiști de partid, dar și, după o sumară școlarizare, în profesori, ingineri, militari de carieră. Securitatea "poporului" a înghițit singură câteva mii de asemenea inși, armata alte mii. Proletarizarea funcției publice, de la primăriile de sat la aparatul guvernului, este perfect ilustrată
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
carieră universitară, pe care o priveau pe bună dreptate ca pe o favoare și un privilegiu datorate Partidului. O liberalizare bine temperată Ceaușescu declanșase, imediat după instalarea în fruntea PCR, un nou val de industrializare, care silise vechea generație de activiști de partid să cedeze locul unui contingent mai tânăr și mai profesionalizat. Aceeași tendință va reverbera la nivelul întregii societăți, unde, măcar pentru o vreme, criteriile de origine socială și de dosar sunt întrecute de cele de excelență profesională, mai
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
individuală, fără să se mai teamă de o contestare de masă. Acest nou val a fost imediat celebrat, cum se și cuvenea, în romane și chiar în filme care exploatau ineditul unor situații inginerul care are dreptate acolo unde vechiul activist de partid greșește -, răspândind pretutindeni un vag aer de libertate ușor contestatară și cât se poate de îmbătătoare. Un ingredient esențial al acestei atmosfere inedite este noul discurs identitar promovat încă de la Congresul din 1965, care îl alege pe Ceaușescu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
încheia în 1968 cu scoaterea din joc a temutului Alexandru Drăghici, eliminat din conducerea superioară a partidului; în locul lui, Ceaușescu propunea alegerea lui Ion Iliescu: în mod absolut semnificativ, decidentul principal în probleme de poliție politică era înlocuit cu un activist din tânăra generație, specializat în propagandă și "munca cu tineretul". Complementar, Ceaușescu inovează masiv, creând contexte inedite de comunicare politică directă. Marile adunări populare pe care le itinerează în întreaga țară prin periodicele "vizite de lucru", cu corolarul inevitabil al
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și istorice era acceptată, chiar instrumentalizată la rându-i, de o parte a breslei mai ales de unii profesori din învățământul preuniversitar, dar și de câteva vârfuri ale profesiei cum a fost Ștefan Pascu -, precum și de o mare parte a activiștilor de partid, în frunte cu cei care lucrau la Institutul de Istorie a PCR; din câte ne putem da seama acum, cadrele militare din Armată și Securitate erau și ele îndoctrinate în același sens. O mare parte a arheologilor și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
puțin dezonorantă. Dar ea putea părea banală, într-o societate resemnată cu regimul comunist, în care clivajul nu mai trecea, ca la începuturile regimului, între "avangarda" minoritară de inițiați, membrii de partid, și marea masă a populației, ci între nomenclatura activiștilor profesioniști ai politicului, care renunțaseră la propria pregătire, eventual chiar vocație, pentru a deveni militanți plătiți sau chiar agenți ai poliției politice, securiști și restul populației. Așa se explică însă și faptul că partidul la origine un instrument organizat pentru
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și supuse unor tratamente inumane 1779 persoane. Anchetele penale care au analizat evenimentele din perioada 22-25 decembrie au stabilit că printre victime s-au aflat persoane din toate categoriile sociale. Printre ele, însă, nu s-a numărat nici măcar un singur activist al partidului comunist 39. Toate documentele cercetate până acum de Parchet în mod deosebit jurnalele marilor unități militare dovedesc că ne aflăm în fața unei enorme diversiuni, declanșată din momentul în care, într-un nou ordin de zi emis de generalul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
seara de 22 decembrie, un reality show care oferă o versiune revăzută și corijată a prăbușirii comunismului în România. Această prăbușire nu se mai datorează curajului civic al unor anonimi care scandează "Jos comunismul" înfruntând gloanțele, ci unui grup de activiști de partid luminați, comuniști de omenie, care înlătură dictatura clanului Ceaușescu și dăruiesc poporului român libertatea și democrația. Tragica realitate a unor figuranți inocenți, uciși sau răniți în acest spectacol de "sânge și lumină", e atent instrumentalizată, pentru a pune
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]