10,786 matches
-
o are în el însuși. Intimitatea este realizată la nivelul elevilor, dar câteodată și la cel al cadrelor didactice. "Tocmai pe această cunoaștere și încredere reciprocă între persoane din "același mediu", aflate de multe ori în relații de rudenie și aderând la aceleași valori, se sprijină relația dintre profesori și elevi ca acțiune școlară" [Saint Martin, 1990, p. 63]. Iar dacă profesorii nu au această complicitate sociologică cu marea burghezie, atunci se află în raporturi de dominație, în așa fel încât
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
înscris într-o strategie mai coerentă în urma concluziilor Consiliului European de la Essen 32, care instituie strategia de preaderare bazată pe acordurile europene, dialogul structurat cu instituțiile comunitare și sprijinul financiar oferit de programul PHARE." (Arion, 2005, p. 221). România a aderat la Uniunea Europeană abia la data de 01.01.2007. Dacă la nivel politic am încercat să prezentăm câteva date cu privire la fondarea, apoi la dezvoltarea proiectului major numit Uniunea Europeană și la modul în care țările fost comuniste din Europa Centrală și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și Ispa, a beneficiat de 1,6 miliarde de euro, față de contribuția sa de 1,1 miliarde de euro. Concluzia care se desprinde din toată această aventură, (pentru că guvernanții noștri și întreaga clasă politică așa o consideră), este că am aderat la Uniunea Europeană, nu ca să contribuie aceasta la dezvoltarea României, ci să contribuim noi la dezvoltarea ei, sărmana de ea! Iată așa s-a obținut ceea ce-i trebuia chelului din fruntea statului, tichia de mărgăritar! Și ca urmare a înțelepciunii „izvorâte
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
diferite roluri, precum cele de mentor, expert (cel care furnizează informații cu regularitate) sau coordonator social, sunt cei care vor participa într-o mare măsură la activitățile comunității și vor primi cea mai mare atenție din partea membrilor novici (care au aderat recent la comunitate și învață regulile acesteia). Din perspectiva dinamicii grupului, participarea la comunitățile virtuale poate fi abordată cu referire la patru trăsături comune tuturor grupurilor sociale: interacțiunile sociale, structura grupului, coeziunea și identitatea socială (Forsyth, 1999). 1. Interacțiunile sociale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
noi membri, să stimuleze participarea celor existenți, să se adapteze și să se organizeze pe parcursul devenirii sale depinde traseul pe care îl va urma o comunitate spre noi organizări sau spre dispariție. I.7. Identitatea virtuală și implicațiile acesteia Atunci când aderă la o comunitate virtuală, orice persoană trebuie să completeze un formular de înscriere mai amplu sau mai sumar, să se declare de acord cu regulile de funcționare ale comunității, să precizeze un nume de cont și o parolă. Acesta este
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
exprime identități stabile și continue, care să constituie baza pentru interacțiuni semnificative cu ceilalți. Acestea reprezintă, la rândul lor, fundația unei laturi a identității participanților care se referă la apartenența la grupuri și la atașamentul indivizilor față de comunitățile la care aderă. Atașamentul poate fi bazat pe identitatea de grup, atunci când membrii comunității se simt angajați față de scopul acesteia, sau pe legăturile pe care le creează fiecare participant cu alți membri ai comunității, care devin persoane semnificative din punct de vedere afectiv
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
afectiv. Identitatea împărtășită a membrilor unei comunități virtuale implică un angajament al acestora față de scopul sau tema comunității (Ren, Kraut, & Kiesler, 2007). Prin aceasta, participanții se autodefinesc drept parte a comunității și sunt dispuși într-o măsură mai mare să adere la normele ei (Blanchard, 2004). Cei care se identifică cu grupul ca întreg, cu scopurile și idealurile sale, demonstrează o identitate de grup mai puternică și se angajează în construirea unei identități discursive (Williams, 2006). Dezbaterile și opiniile contrare cu privire la
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
restricționarea sau interzicerea accesului persoanelor care le încalcă fie la anumiți membri ai comunității (ignorare), fie la comunitate în totalitatea ei (excludere). Ignorarea unui membru poate fi o metodă bună de corectare a comportamentelor neetice, în măsura în care toți membrii unei comunități aderă la această practică (Blanchard, 2004). Altfel, comunitatea se poate scinda în două sau mai multe grupuri cu programe și norme diferite, deviind de la scopul ei inițial, iar metoda în sine devine ineficientă, deoarece nu conduce la stingerea comportamentului, ci la
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
o înțelegere independentă a scrierilor sfinte și sunt marcate de un puternic spirit elitist, ceea ce conduce la tendințe izolaționiste. Puternic coezive inițial, aceste formațiuni evoluează adesea spre noi religii. * Asociațiile religioase sunt formațiuni organizate de către un grup de persoane care aderă sau nu la aceleași idei religioase și își formulează scopuri diferite: culturale, misionare, de cooperare sau caritate. Unele dintre cele mai active astfel de asociații sunt cele care fac parte din mișcarea pro-life și care militează împotriva avortului în baza
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
rugăciune, acțiuni de caritate etc.). Deși își declară apartenența, aceștia nu participă activ la viața comunității. La polul opus, există persoane care participă la activitățile bisericii fără a accepta una sau mai multe dintre credințele fundamentale ale comunității religioase. Acestea aderă la comunitate în baza unei motivații predominant culturale sau familiale. Între cele două categorii extreme se regăsește categoria membrilor practicanți, care sunt motivați să participe activ la viața comunității religioase de credințele și convingerile religioase proprii. Implicarea activă într-o
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și cei care nu plătesc (cu drepturi limitate), în comunitățile virtuale religioase apare o formă de stratificare socială care include liderul religios, membrii de bază, membrii nou-veniți și vizitatorii ocazionali (Heather & Lee, 2006). O altă diferențiere apare între membrii care aderă la orientarea religioasă predominantă a comunității și cei care sunt doar interesați de aceasta, fără a-și declara apartenența. III.3. Atitudini față de comunitățile virtuale religioase Pentru a forma comunități religioase în spațiul virtual, utilizatorii realizează ceea ce Campbell (2005) numește
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
religioase, dar comunitățile se formează în jurul intereselor comune legate de copiii de vârste sau cu probleme similare, iar discuțiile pe teme religioase sunt doar marginale. Pe de altă parte, există grupuri în cadrul rețelelor de socializare la care membrii acestora pot adera, dar în acest caz accentul cade pe individ, nu pe o formă comunitară, participarea este sporadică, iar organizarea aproape inexistentă. Căutarea comunităților virtuale religioase după termeni-cheie precum cei enunțați mai sus conduce la un set de rezultate nerelevante, deoarece există
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
locale din care fac parte subiecții și cu privire la alte comunități virtuale de aceeași natură. Obiectivul a fost acela de a identifica atitudinile cele mai frecvente pe care le manifestă subiecții în ceea ce privește comunitățile religioase ca dimensiune socială a religiei la care aderă. Fiecare mesaj a primit un set de coduri referitoare la următoarele atitudini: Obiectul atitudinii Pozitivă Negativă Neutră / neexprimată Ambivalentă Comunitatea virtuală religioasă din care face parte subiectul O altă comunitate virtuală religioasă / alte comunități virtuale religioase în general Comunitatea religioasă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
virtuale religioase de limba română prezintă pe prima pagină sau într-un loc vizibil pe website o scurtă descriere în care sunt incluse scopul, misiunea, populația căreia se adresează, precum și unele informații legate de credințele sau ideile teologice la care aderă. Scopurile comunităților virtuale religioase sunt variate, dar se centrează foarte frecvent în jurul ideii de a construi un spațiu adecvat pentru comunicare și socializare pentru persoanele care împărtășesc aceleași convingeri religioase. Alte scopuri ale comunităților virtuale religioase de limba română includ
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
laici ai unei biserici și care nu reprezintă în mod oficial o formațiune religioasă. Website-urile care sunt create special pentru o comunitate religioasă prezintă în design-ul grafic simboluri religioase specifice religiei pe care o reprezintă. Comunitățile virtuale religioase care aderă la religiile istorice, tradiționale includ în design cel mai adesea icoane, imagini ale unor sfinți sau ale unor obiecte de cult, simboluri latine sau bizantine, litere bogat ornamentate (pentru titlu). Comunitățile de orientare protestantă utilizează simboluri simple, stilizate, imagini de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dimensiuni rezultă o tipologie ce conține patru tipuri distincte de comunități virtuale religioase, denumite metaforic: a. comunități "de întărire"; b. comunități "reformatoare"; c. comunități "ale luptei pentru Adevăr"; d. comunități "fără frontiere" a) Comunitățile "de întărire" sunt acele comunități care aderă la principiile și dogmele unei confesiuni religioase particulare și valorizează în principal experiența spirituală împărtășită. Ele funcționează ca un spațiu spiritual închis, în care comunicarea cu ceilalți membri ai comunității are rolul de a întări convingerile comune tuturor. Opiniile divergente
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
să devină scăzut. b) Comunitățile "reformatoare" sunt acele comunități care valorizează profund adevărul religios și sunt loiale unei confesiuni specifice. În cadrul acestor comunități sunt propuse spre dezbatere idei noi menite să promoveze fie schimbarea, fie purificarea în bisericile la care aderă membrii. Comunitățile "reformatoare" sunt orientate spre descoperirea continuă a adevărului, spre dezvoltarea înțelegerii cu privire la modalitățile relevante de integrare a acestuia în realitatea socială și individuală. Adesea, membrii acestor comunități sunt etichetați ca fiind liberali și intră în conflict cu facțiunile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și individuală. Adesea, membrii acestor comunități sunt etichetați ca fiind liberali și intră în conflict cu facțiunile de orientare fundamentalistă ale aceleași confesiuni. Comunitățile de acest tip pot fi grupuri de dezbatere, care împărtășesc identitatea confesională a bisericii la care aderă membrii (de exemplu, comunitatea Oxigen), sau formațiuni care revendică identitatea confesiunii religioase, despre care consideră că a fost trădată sau pierdută de marea majoritate a credincioșilor (de exemplu, comunitatea Biserica Ortodoxă Liberă). Punctele forte ale comunităților de acest tip sunt
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
surselor de autoritate. Metafora luptei pentru Adevăr aplicată acestui tip de comunități se referă la eforturile membrilor de a-i convinge pe ceilalți de veridicitatea și validitatea argumentelor proprii, în încercarea de a impune orientările valorice specifice confesiunii la care aderă. Un exemplu de astfel de comunitate este comunitatea Dialog Evanghelic Ortodox. Punctele forte ale acestui tip de comunități sunt deschiderea la dezbatere și gradul ridicat de elaborare al argumentelor și raționamentelor logice. Punctele slabe includ atmosfera conflictuală și incapacitatea elaborării
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
exprimă clar atitudinile participanților față de comunitățile religioase se găsesc în secțiunile destinate apologeticii sau dialogului interconfesional. După cum reiese din datele prezentate în Tabelul 9, cele mai frecvente atitudini sunt cele pozitive față de ingroup și negative față de outgroup. Biserica la care aderă participanții la comunicare este valorizată ca fiind singura sau cea mai bună cale spre mântuire și formă de organizare aprobată de către divinitate, în timp ce alte comunități sunt privite ca variante neviabile și chiar ca o amenințare la adresa integrității și coeziunii comunității
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
deoarece acestea ocupă un loc important în preocupările lor. VIII.7.1. Practici și obiceiuri Dintre subiecți, 76,85% se încadrează în categoria creștinilor practicanți, în sensul că participă în mod curent la obiceiurile și tradițiile specifice cultului la care aderă. Astfel, comportamentele tipice, evenimentele marcante și tendințele în ceea ce privește manifestările religioase din cadrul comunităților locale sunt familiare majorității participanților la cercetare. Se poate afirma că membrii comunităților virtuale religioase sunt în mare măsură preocupați de aspectele comportamentale specifice cultului din care fac
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
un eveniment izolat, fără consecințe. Relația dintre cele două structuri social-religioase este una de interdependență, în măsura în care membrii comunităților virtuale fac parte și din comunități locale, din care aduc obiceiurile, tradițiile, crezurile, doctrinele, raționamentele specifice cultului și orientării religioase la care aderă. În sens opus, influența comunităților virtuale se manifestă prin ideile și raționamentele pe care membrii acestora și le însușesc și le inserează în activitățile specifice comunităților locale din care fac parte. Amploarea impactului pe care îl au comunitățile virtuale religioase
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
discut online, în cadrul unor comunități virtuale religioase. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 33. Cred că majoritatea membrilor bisericii din care fac parte au pierdut din vedere credința și valorile autentice pe baza cărora s-a întemeiat religia la care ader. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 34. Consider că participarea la activitățile comunităților virtuale religioase îmi îndeplinește nevoile pe care comunitățile religioase locale nu le ating. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 35. Tind să petrec mai mult timp în
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în continuă creștere și expansiune, iar guvernele, puterile statale de acolo par să fie destul de conștiente de interesul acestor tipuri de producție sau cercetare. S. A.: Eu cred că globalizarea este sfârșitul hegemoniei occidentale. Din punct de vedere istoric, fără să aderăm neapărat la studii postcoloniale, e un sfârșit cumva meritat, o scadență inevitabilă. Prosperitatea occidentală s-a construit prin inteligență, cumpătare și sârguință, însă un factor semnificativ în construcția prosperității a fost raportul spoliator cu țările Sudului global, cum se numește
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
obținute în ultimii ani, consolidarea esteticului, continuarea liberalizării, cealaltă își arată disponibilitatea de a servi politicul. "Presiunea reînnoită, exercitată la ordin și uneori în silă de personaje din aparatul superior de partid, executante ale unor directive la care adesea nu aderau, a creat o stare de spirit specifică, un amestec de dezamăgire, teamă și refuz. Rezistența în lumea creației autentice a fost atât de mare, încât a declanșat reflexul de autoapărare al organismului cultural și i-a regrupat pe creatorii adevărați
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]