6,618 matches
-
ciudat pentru cei obișnuiți cu locurile comune despre Byron (romantism, spirit revoluționar, Înflăcărare, eroism), „viața și opera” acestuia datorează Îndeajuns de mult dandysmului pentru a-l așeza În deschiderea paradei noastre. Spiritul rebel, de contestatar impenitent, Îl animă Încă din adolescență. Suita de eroi ai poemelor sale Îi poartă, sublimate, pasiunea, melancolia, revolta, Înflăcărarea, freamătul În fața naturii, sfâșierea Între extreme. Dar așa trăiește chiar el până În clipa morții. Nimic mai străin de firea unui dandy adevărat. Și atunci? Câteva detalii din
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Bernard-Henri Lévy și Raymond Poggenburg, dandysmul acestui „poet blestemat” este, Întâi de toate, o formă de sfidare: a propriei familii, a Parisului Îmburghezit, a lumii artistice sufocate de mediocritate. La 23 de ani, În 1844, după o copilărie și o adolescență trăite paroxistic, În nesupunere și continuă revoltă, după Îndelungi perioade solitare, după o incredibilă fugă din Mările Sudului, după câteva amoruri Întâmplătoare care-i vor ruina sănătatea, după ce-și Întâlnește iubirea, el intră În cele din urmă pe scena
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
din prozele lui Huysmans sau Wilde. Lui Puvis de Chavannes i se pare că tânărul englez „face lucruri uimitoare”, Toulouse-Lautrec Îl găzduiește În atelierul său, inițiindu-l În tainele hașișului. Dar până să ajungă acolo, după o copilărie și o adolescență care Îi promit multe (e excepțional și precoce Înzestrat pentru muzică și desen), eșuează Într-un birou de topografie. Cei care au Încredere În talentul lui Îl protejează, Îl primesc printre ei: Robert Ross, William More Adey, Stanislaus Stenbock. Fără
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de nestrămutat În forța frumosului, În arta Înțeleasă ca o nouă religie, estetizarea Întregii lui vieți nu doar prin elemente de recuzită (interioarele, obiectele), vestimentație sau accesorii, ci printr-un Întreg „program interior”. El Începe ca o joacă, Încă din adolescență, când, alături de bunii prieteni Jacques Bizet și Daniel Halévy, colegii de la liceul Condorcet, se exersează În „subtilism”, scoțând reviste Într-un singur exemplar ori În tiraje infime: La Revue verte, La Revue lilas, La revue de seconde. Sau pasiunea de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mamei”, singura prezență feminină acceptată o viață Întreagă, gustul pentru eleganța căutată, oroarea de „naturalețea” fiziologicului, a procreării, un narcisism exacerbat, masochismul voluptuos, reveriile pederaste, toate Îl definesc și ca dandy. Un dandysm ce se manifestă de timpuriu, Încă din adolescență, la Trinity College din Dublin și mai apoi la Oxford, prin fascinația declarată pentru estetismul lui Walter Pater și Ruskin, dar și pentru decadenții francezi, În al căror spirit crește. Se lansează eclatant În viața mondenă a Londrei, dar și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
psihanalistă, Françoise Dolto, leagă strict dandysmul de absența tatălui, punând câteva Întrebări deloc retorice. De unde provine sentimentul de abandon total al majorității dandy-lor?2 De unde refugiul În oglindă, singura prezență pe care se pot bizui? De demult, din copilărie și adolescență, când mare parte din dandy Înfiripă relații tulburi cu mamele lor. Nici pe departe efluvii de dragoste, sufocări protectoare, după care unii poate ar tânji. Femei puternice, autoritare, destul de reci, aceste mame Își țin progeniturile sub control, dar oarecum la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
propriu sau la figurat) În cazul lui Byron sau Baudelaire, al marchizului de Custine, al lui Wilde ori Mateiu I. Caragiale? Să detaliem ciudata relație a acestor bărbați cu propriile mame? Sau să descriem mai amănunțit legăturile ambigui, homoerotice, din adolescență și prelungite până târziu, la bătrânețe, cu tinerii? Vom reveni la această suită de Întrebări În capitolul dedicat corpului dandy, mai exact sexualității sale incerte. Prima consecință a fragilului amplasament al dandy-lui printre ceilalți, Începând cu propria familie, este evadarea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu privire la naturile fundamental sensibile ale unora dintre ei. Nu ar fi nici o probă de superioritate morală, de stăpânire, dacă dandy-i s-ar naște apatici sau suferinzi de atonie. Deziluzionați, răniți amarnic Într-un moment al vieții (de obicei În adolescență sau În prima tinerețe), Îmbibați de suferință, pesimiști, dandy-i decid să Își confecționeze aceste măști de blazați superiori, care Îi opacizează total. Le vor folosi ca pe niște armuri ori scuturi, În apărare sau mai ales la atac. Deși
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dialectic nu pot duce decât la dezvoltare, așa cum sublinia Thomas Kuhn. Criza este momentul rupturii și baza noii ordini, așteptată și impusă de ordinea firească de devenire a sistemului. Oamenii se confruntă cu o criză a copilăriei, o criză a adolescenței, una a vârstei a doua sau cu o criză a bătrâneții. Prefacerile din viața noastră sunt precedate de un moment ce anunță schimbarea. Crizele economice, așa cum sunt și cele naturale sunt ciclice,deoarece întreaga lume fizică și socială evoluează pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
drumuri care par a fi mereu aceleași. Repetitivitatea stă la baza evoluției. Totul, în jurul nostru, se reia, anotimpurile, clima, mișcarea de rotație a pământului, expansiunea universului, nașterea, apariția și dispariția vieții, modul în care ne este construită viața (naștere, copilărie, adolescență, tinerețe, maturitate, bătrânețe,moarte). Avem sentimentul trecerii prin viață, fiind mereu alții, dar călcând parcă același drum mereu reînnoit. Legile fizicii, chimiei, biologiei, matematicii, se bazează tocmai pe descoperirea și punerea în evidență a noului prin repetabilitate. Succesiunea regulată a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
iute înseriată la tradiția Heliade-Rădulescu- Arghezi. Totul gâlgâia vitalist și provocator în Invocație nimănui, dar mai ales în Elegii de când eram mai tânăr (1973), unde apare și cearcănul care șade atât de bine liricii de explozie virilă. Cearcănul nostalgiei după adolescență, al reveriei fără țintă și rațiune, cearcănul neîmplinirii fără nume, în contexte ce reliefează - dincolo de forța ingenuității acestei poezii - substanța ei de metafizică insurgentă: „Sunt pentru noapte lampă subțire / și cu fitilul sângelui scurt / lâng-un perete ard în neștire / suflă
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
de transpirație și milă, ca un animal/ șoldurile/mele salivează odată cu ramurile”. Romanul Balamuc sau Pionierii spațiului (1994) aduce o voce autentică de prozator, oarecum din familia Ion Băieșu - Teodor Mazilu, cu unele tușe celiniene, apropiat de romanul argotic al adolescenței, explodat după 1990 (Radu Aldulescu, Daniel Bănulescu, Constantin Popescu, Ovidiu Verdeș ș.a.). Sunt trecute în revistă, cu o răbdare nevrotică și ură scârbită, medii diverse: cancelaria de provincie (mult mai caustic decât o făcuse Ioan Groșan în narațiunea Marea amărăciune
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
românească” ș.a. cu articole și însemnări memorialistice, acestea din urmă strânse în volumul De vorbă cu trecutul... (1973). Excepționala sa longevitate prilejuiește, de asemenea, repetate sărbătoriri ce-i întrețin o oarecare notorietate până la sfârșitul anilor ‘80. Întâlnirea, oarecum întâmplătoare, în adolescență cu Al. Macedonski și aceea cu Ovid Densusianu l-au determinat pe C. să devină un adept fervent al simbolismului, în favoarea căruia pledează prin articole și comentarii, dar mai cu seamă prin ancheta asupra curentelor literare pe care o întreprinde
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
haiku. Tabieturile nopții de vară (1989) duce epurările până aproape de evanescență, dar, pe de altă parte, cu un spor interesant de retorică macedonskiană (Noapte de iunie); desfășurată pe spații largi, caligrafia are efecte neașteptate. Elanul spre epic din poeme precum Adolescență, Noapte de iunie dublează în chip fericit pastișele după textele Anei Blandiana și va da, în 1997, romanul Casa cu storuri galbene. Deloc spectaculos (prin aceeași raportare la proza optzecistă), romanul adună mai multe experiențe și observații personale pe linia
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
fizionomii în care își toarnă mai mult sau mai puțin propriile dileme și notații comportamentale, întrebându-se ce ar scoate o Virginia Woolf din măruntul acestor experiențe. Împletită cu voința scrisului ca terapie și cu presiunea lecturilor de romane ale adolescenței, banalitatea primește frecvent contururi previzibile, dar tocmai prin aceasta agreabile. SCRIERI: Măceșul din magazia de lemne, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Iași, 1986; Tabieturile nopții de vară, București, 1989; Existență acută, București, 1994; Casa cu storuri galbene, Iași, 1997; ed.
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
nimerește într-un castel-ospiciu, unde e primit cu o indiferentă politețe, de persoane care fac gesturi inexplicabile de la început până la sfârșit (i se aruncă în față cu fulgi, asistă la un mic dejun), ceea ce îi prilejuiește anamneza unor scene din adolescență, acelea reale: reacția unei sărmane profesoare de franceză când o anunță că deocamdată nu îi poate plăti lecțiile. Personajul rătăcește printr-un labirint („Sunt propriul meu Minotaur”), unde se va lovi de o sârmă electrică și va muri, probabil, scufundat
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
talentul lui Arghezi, pe care l-a proclamat cel mai mare poet român, înainte ca acesta să-și fi tipărit vreun volum, dar și al altora, a căror colaborare a obținut-o la „Facla” sau la „Viața socială”. Deși în adolescență frecventează atât cercurile socialiste, cât și cenaclurile simboliste, numai ultimele își pun amprenta pe primele sale încercări literare. De la acestea el va prelua totuși doar extravaganța sfidătoare, inspirația din „patimile biciuite, exasperate”. În fapt, autorul de 17 ani îi urmează
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
admirație de puberul său frate, stârnesc o mulțime de nedumeriri. Plasând acțiunea într-un oraș ca Sulina, era de așteptat ca autorul să speculeze pitorescul decorului, dar, atent mai ales la reacțiile psihologice ale personajelor, întreprinzând o adevărată monografie a adolescenței, el pierde din vedere atmosfera în întregul ei, astfel că senzația ultimă e de localizare superficială, întâmplătoare. Această desprindere de loc și de timp este proprie întregii creații a lui C. Circumscrierea exactă a episoadelor este o convenție literară fără
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
versuri în „Amfiteatru” (1966), revistă ce îi acordă, în 1968, un premiu pentru debut. Debutul editorial al lui C., cu prozele scurte din volumul Ciudățenii de familie (1968), este marcat de încercări și exerciții narative și stilistice pe tema vârstei adolescenței. Modalitățile scriiturii alternează metaforizări lirice cu îngroșări caricaturale, în funcție de trăirile extreme ale pesonajelor - idealism sau iluzie spulberată. Ca un fel de urmare a acestor preparative, romanul Cancerul blond (1970) narează etapele evoluției unui adolescent, Val Steriadi, de o sensibilitate aparte
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României”, Cluj-Napoca, 1999; Simion, Fragmente, IV, 26-123; Ion Vartic, Cioran naiv și sentimental, Cluj-Napoca, 2000; Dicț. esențial, 179-181; Behring, Scriit. rom. exil., 80-82, passim; Mircea Gelu Buta, Liliana Buta, Emil Cioran. Psihanaliza adolescenței, Cluj-Napoca, 2001; Popa, Ist. lit., I, 1217-1224; Alexandra Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco: l’oubli du fascisme, Paris, 2002; Marta Petreu, Laignel-Lavastine: metoda „franceză”, „22”, 2002, 26-30; Arșavir Acterian, Cioran, Eliade, Ionesco, îngr. Fabian Anton, pref. Mihai Șora, Cluj-Napoca, 2003; Manolescu
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
CORNEA, Aureliu (1897, Iași - 11.IV.1930), prozator. A fost un autodidact; plecat de acasă în perioada adolescenței, a rătăcit prin țară și prin străinătate, câștigându-și existența ca actor ambulant sau din diverse meserii, unele meschine (a lucrat, de exemplu, ca tăbăcar la Grenoble). Întors în 1924 în România, a frecventat mai multe cercuri literare, printre care
CORNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286419_a_287748]
-
expune, într-o formulare vagă, idei socialiste ce, mai târziu, vor fi mult mai răspicat exprimate. Romanul Ninoni (1931) reprezintă un prim volum dintr-o serie proiectată, dar care nu s-a realizat, eroul trebuind să fie urmărit în copilărie, adolescență și tinerețe. Deși încearcă să pătrundă în sufletul de copil, scriitorul creează un personaj neverosimil, ce săvârșește un noian de fapte bune, fiindu-i atribuite o putere de judecată și de acțiune mult prea mature. Ninoni este imaginat artificial, ca
CORBASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286407_a_287736]
-
și bea/ Cu nesaț, vlaga, pentru zilele acestea înalte.” Eludarea, pe alocuri, a socialului e doar aparentă. Sabinuța, numele feminin plutitor, ca o briză, prin numeroase poeme, e al unei fiice a ținutului de piatră, trecută în cealaltă lume, în adolescență. Asemenea tuturor tinerilor poeți ardeleni din perioada interbelică, unii invocați nominal („Noi V. Copilu-Cheatră, Mihai Beniuc, Ion Th. Ilea și alții”), cel care scrie Cartea moțului cântă, așadar, tărâmurile de baștină, țara, neamul, părinții, frații, consătenii, tot ce ține, cum
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
lui, într-o meditație sceptică (Timpul). Problematica existențială are accente grave, elegiace (Elegie). Viziunile cosmice sunt îmbrăcate într-o melopee de esență mioritică (Sus). Romanul Singurătatea din urmă (1986), de sorginte autobiografică, pune accente speciale pe o copilărie și o adolescență trăite într-un mediu familial bântuit de neliniști și vicisitudini, pe care autorul caută să le explice și să le înțeleagă în solitudinea reflexivă a maturității încărcate de experiențe decisive. SCRIERI: Decor penitent, București, 1947; Dincolo de cuvinte, București, 1967; Determinări
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
e limitat de aparență, ci de incapacitatea de a gândi abstract) Capacitatea de a simți un amestec de emoții (iubire-ură) Coneptul de sine și conștiința morală Temeri realiste (teama de rănire, de eșec) și temeri iraționale (teama de șoareci, coșmarurile) Adolescență Identitate / confuzia de roluri (Erikson) Raționamente abstracte (Piaget) Amestec de emoții cu privire la sine și la ceilalți (ambiguitate) Revenirea la egocentrism (Piaget/Elkind: public imaginar și impresia că povestea personală e unică) Concept de sine dependent de acceptarea de către ceilalți și
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]